Recurs introdus la 10 septembrie 2008 de Comisia Comunităților Europene împotriva Hotărârii Tribunalul Funcției Publice din 8 iulie 2008 de în cauza F-76/07, Birkhoff/Comisia

(cauza T-377/08 P)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: J. Curall și B. Eggers)

Cealaltă parte în proces: Gerhard Birkhoff (Weitnau, Germania)

Concluziile recurentei

Anularea Hotărârii pronunțate la 8 iulie 2008 de Tribunalul de Primă Instanță în cauza F-76/07, Birkhoff/Comisia;

obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Recursul este îndreptat împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul Funcției Publice în cauza F-76/07 prin care s-a anulat decizia Biroului de decontări, sub forma unei decizii emise ca urmare a unei reclamații, de a nu rambursa achiziționarea unui nou fotoliu rulant la doi ani după ultima achiziționare a unui nou fotoliu, pentru motivul lipsei necesității de a înlocui fotoliul.

În susținerea recursului, recurenta susține că hotărârea redefinește, cu încălcarea dispozițiilor în vigoare în dreptul comunitar, marja de apreciere a medicului consultant și a consultantului medical în măsura în care, potrivit acelei hotărâri, numai organismele medicale independente pot beneficia de o astfel de marjă de apreciere.

În al doilea rând, potrivit recurentei, hotărârea lipsește de orice semnificație avizul consultantului medical, care în practică prezintă importanță la momentul examinării caracterului necesar al cheltuielilor, prin faptul că afirmă că acest organ nu are decât un rol consultativ și că avizele sale nu sunt publicate. În opinia sa, aceasta este în contradicție cu jurisprudența referitoare la Reglementarea comună privind asigurarea împotriva riscurilor de accident și de boală profesională a funcționarilor Comunităților Europene, în redactarea din 22 martie 2004. În plus, aceste avize au rolul unei prezumții simple în ceea ce privește necesitatea cheltuielilor.

În plus, recurenta susține o prezentare deformată a situației de fapt sau o eroare de calificare juridică a situației de fapt și a obiectului litigiului, precum și o încălcare a obligației de motivare a hotărârii, având în vedere că o parte esențială a deciziei emise a fost declarată inexistentă.

____________