HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a patra)
13 septembrie 2011(*)
„Contracte de achiziții publice de servicii – Proceduri de atribuire a contractelor de achiziții ale EMSA – Intervenția navelor de ajutor în cadrul combaterii poluării cu hidrocarburi – Respingerea ofertei – Acțiune în anulare – Lipsă de conformitate a ofertei cu obiectul contractului – Consecințe – Egalitate de tratament – Proporționalitate – Definirea obiectului contractului – Lipsa comunicării caracteristicilor și a avantajelor relative ale ofertei reținute – Motivare – Atribuirea contractului – Lipsa interesului de a exercita acțiunea – Acțiune în constatarea nulității contractului încheiat cu ofertantul câștigător – Cerere de daune interese”
În cauza T‑8/09,
Dredging International NV, cu sediul în Zwijndrecht (Belgia),
Ondernemingen Jan de Nul NV, cu sediul în Hofstade‑Aalst (Belgia),
reprezentate de R. Martens și de A. Van Vaerenbergh, avocați,
reclamante,
împotriva
Agenției Europene pentru Siguranța Maritimă (EMSA), reprezentată de domnul J. Menze, în calitate de agent, asistat de J. Stuyck și de A.-M. Vandromme, avocați,
pârâtă,
având ca obiect, inițial, o cerere de anulare a Deciziei EMSA din 29 octombrie 2008 de respingere a ofertei depuse de reclamante în cadrul procedurii de negociere EMSA/NEG/3/2008, pentru încheierea de contracte de achiziții de servicii privind intervenția navelor de ajutor în cadrul combaterii poluării cu hidrocarburi (Lotul 2: Marea Nordului) și de atribuire a contractului către DC International, ulterior, o cerere de constatare a nulității contractului încheiat între EMSA și DC International și, în sfârșit, o cerere de daune interese,
TRIBUNALUL (Camera a patra),
compus din doamnele I. Pelikánová (raportor), președinte, K. Jürimäe și domnul M. van der Woude, judecători,
grefier: doamna K. Pocheć, administrator,
având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 15 decembrie 2010,
pronunță prezenta
Hotărâre
Istoricul cauzei
1. Contractul
1 Prin anunțul de participare publicat în suplimentul la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 8 martie 2008 (JO 2008, S 48), Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă (EMSA) a lansat, cu numărul de referință EMSA/NEG/3/2008, o procedură de negociere pentru încheierea unui contract de achiziții de servicii privind intervenția navelor de ajutor în cadrul combaterii poluării cu hidrocarburi. Concomitent cu anunțul de participare, EMSA a publicat pe pagina sa de internet o invitație de participare la procedură, la care erau anexate condițiile de participare și proiectul de caiet de sarcini. Punctul VI.3 din anunțul de participare făcea referire la această publicație în ceea ce privește informațiile suplimentare disponibile.
2 Lotul 2 al contractelor de achiziții de servicii se referea la intervenția în Marea Nordului.
3 Potrivit punctului II.2.1) din anunțul de participare, punctului 3.4 din condițiile de participare și punctului 5 din proiectul de caiet de sarcini, valoarea totală maximă a Lotului 2 era de 4 000 000 de euro.
4 Potrivit punctului II.3 din anunțul de participare, punctului 3.3 din condițiile de participare și punctului 3.3 din proiectul de caiet de sarcini, durata contractului era de 36 de luni de la data atribuirii acestuia. Condițiile de participare și proiectul de caiet de sarcini specificau că această durată putea fi reînnoită o dată pentru o durată de maximum trei ani.
5 Potrivit punctului 12.2 din proiectul de caiet de sarcini, faptul de a prezenta o ofertă superioară plafonului bugetar stabilit pentru fiecare lot constituia un motiv de excludere de la procedura atribuirii contractului.
2. Participarea reclamantelor la procedura negociată
6 Reclamantele, Dredging International NV și Ondernemingen Jan de Nul NV, au constituit, împreună, întreprinderea comună Joint Venture Oil Combat (denumită în continuare „JVOC”) și și‑au depus candidatura pentru Lotul 2 la 29 aprilie 2008.
7 La finalul etapei anunțului de depunere a candidaturilor, la 30 mai 2008, EMSA a adresat reclamantelor o invitație de a depune o ofertă, la care a fost anexat caietul de sarcini definitiv.
8 La 18 iunie 2008, a avut loc o întâlnire de clarificare între reclamante și EMSA. În cursul acestei întâlniri, EMSA a precizat, pe de o parte, că, în cazul în care obligațiile contractuale erau executate în mod satisfăcător, urma să se propună cocontractanților o prelungire de trei ani. Pe de altă parte, EMSA a subliniat importanța respectării plafoanelor bugetare.
9 JVOC a depus o ofertă la 15 iulie 2008.
10 Prin scrisoarea din 14 august 2008, EMSA a formulat observații preliminare cu privire la oferta reclamantelor. Aceasta a evidențiat în special că, în măsura în care oferta JVOC ar fi superioară plafonului bugetar prevăzut pentru Lotul 2, aceasta trebuia să fie modificată, în caz contrar urmând a fi exclusă de la procedura de atribuire a contractului.
11 Prin scrisoarea din 1 septembrie 2008, reclamantele au atras atenția EMSA asupra faptului că oferta lor se baza pe o perioadă de șase ani, conform posibilității oferite, în opinia lor, de caietul de sarcini. În consecință, potrivit reclamantelor, costul mediu pentru o perioadă de trei ani era inferior plafonului bugetar prevăzut pentru Lotul 2. Reclamantele au precizat de asemenea, în această privință, că o ofertă referitoare la o perioadă de șase ani reprezenta o soluție reciproc avantajoasă.
12 Prin scrisoarea pe care reclamantele arată că au primit‑o la 12 septembrie 2008, EMSA a subliniat că, potrivit caietului de sarcini, ofertele prezentate trebuiau să se bazeze pe o perioadă de trei ani. Prin urmare, EMSA a invitat reclamantele să propună un preț care să respecte această cerință.
13 Prin scrisoarea din 29 septembrie 2008, reclamantele au contestat interpretarea dată de EMSA caietului de sarcini. Reclamantele au menținut oferta lor, bazată pe o perioadă de șase ani, reiterând că această durată reprezenta soluția optimă în speță.
3. Decizia EMSA și comunicări subsecvente
14 Prin scrisoarea din 29 octombrie 2008, EMSA a informat reclamantele că, în măsura în care nu au respectat un criteriu a cărui neluare în considerare conducea la excluderea de la procedura atribuirii contractului, oferta lor nu fusese reținută. EMSA a precizat că reclamantele puteau solicita să obțină numele adjudecatarului, precum și informații suplimentare cu privire la motivul respingerii ofertei lor, iar reclamantele au formulat o solicitare în acest sens prin scrisoarea din 3 noiembrie 2008.
15 Prin scrisoarea din 6 noiembrie 2008, EMSA a răspuns la cererea reclamantelor, arătând că contractul fusese atribuit DC International (denumită în continuare „DCI”) și că motivul respingerii ofertei JVOC era nerespectarea plafonului bugetar prevăzut pentru Lotul 2.
16 Prin scrisorile din 7 și din 13 noiembrie 2008, reclamantele au contestat respingerea ofertei lor, au solicitat comunicarea unei copii a raportului comisiei de evaluare și au exprimat îndoieli față de respectarea de către DCI a unuia dintre motivele de excludere prevăzute de caietul de sarcini, precum și a unor specificații tehnice menționate de acesta. În plus, prin scrisoarea din 13 noiembrie 2008, reclamantele au solicitat ca EMSA să respecte perioada de așteptare și să nu semneze contractul cu DCI până când nu primeau informațiile referitoare la procedura de evaluare a ofertelor. Aceste cereri au fost reiterate în scrisoarea reclamantelor din 21 noiembrie 2008.
17 Prin scrisoarea din 19 noiembrie 2008, pe care reclamantele arată că au primit‑o la 24 noiembrie 2008, EMSA a răspuns că numai ofertanții ale căror oferte erau admisibile aveau dreptul să primească informații privind avantajele relative ale ofertei selecționate. Or, potrivit EMSA, oferta JVOC era inadmisibilă în măsura în care nu respecta un motiv de excludere, și anume plafonul bugetar prevăzut pentru Lotul 2. Pentru a răspunde la îndoielile exprimate de reclamante, EMSA a adăugat că navele propuse de DCI respectau motivul de excludere menționat de acestea.
18 Prin scrisoarea din 27 noiembrie 2008, reclamantele au contestat inadmisibilitatea ofertei JVOC și au reiterat cererea lor de a obține o copie a raportului comisiei de evaluare.
19 Prin scrisoarea din 28 noiembrie 2008, EMSA a răspuns că urma să analizeze cererea reclamantelor. La 16 decembrie 2008, EMSA a adresat reclamantelor o nouă scrisoare, în care afirma din nou că oferta JVOC depășea plafonul bugetar prevăzut pentru Lotul 2 și că, în consecință, trebuia să fie respinsă în etapa evaluării. În aceste condiții, potrivit EMSA, reclamantele puteau să primească numai informații referitoare la motivele respingerii ofertei lor, iar nu și detalii privind oferta reținută.
20 Întrucât reclamantele au primit scrisoarea din 16 decembrie 2008 doar la 5 ianuarie 2009, între timp acestea au reiterat solicitările lor, prin scrisoarea din 17 decembrie 2008.
4. Încheierea contractului cu DCI
21 EMSA a încheiat contractul cu DCI la 17 noiembrie 2008.
Procedura și concluziile părților
22 Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 6 ianuarie 2009, reclamantele au introdus prezenta acțiune.
23 Întrucât compunerea camerelor Tribunalului a fost modificată, judecătorul raportor a fost repartizat la Camera a patra, căreia, în consecință, i‑a fost atribuită prezenta cauză.
24 Pe baza raportului judecătorului raportor, Tribunalul (Camera a patra) a decis, la 19 octombrie 2009, deschiderea procedurii orale. În cadrul măsurilor de organizare a procedurii, prevăzute la articolul 64 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, acesta a adresat întrebări scrise părților, invitându‑le să răspundă în scris. Părțile au dat curs acestei cereri.
25 Pledoariile părților și răspunsurile acestora la întrebările adresate de Tribunal au fost ascultate în ședința din 15 decembrie 2010.
26 Reclamantele solicită Tribunalului:
– anularea Deciziei EMSA din 29 octombrie 2008 „de respingere a ofertei JVOC și de atribuire a contractului către DCI”;
– pronunțarea nulității contractului încheiat între EMSA și DCI;
– acordarea de daune interese în favoarea JVOC pentru repararea prejudiciului suferit ca urmare a deciziei menționate, estimate la 725 500 de euro, majorate cu dobânzi de întârziere;
– obligarea EMSA la plata cheltuielilor de judecată.
27 EMSA solicită Tribunalului:
– declararea cererii în anulare ca neîntemeiată;
– declararea cererii de reparare a prejudiciului ca inadmisibilă sau, cel puțin, ca neîntemeiată;
– obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată.
În drept
1. Cu privire la cererea în anulare
28 Reclamantele solicită anularea Deciziei EMSA din 29 octombrie 2008 prin care a fost respinsă oferta JVOC și contractul a fost atribuit DCI. În susținerea cererii lor, reclamantele invocă patru motive.
29 Primul motiv cuprinde două aspecte. Primul aspect se întemeiază pe încălcarea articolului 100 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 248, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 198, denumit în continuare „Regulamentul financiar general”), a articolului 135 alineatul (2) din Regulamentul EMSA din 9 decembrie 2003 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului financiar al EMSA (denumit în continuare „Normele de aplicare ale EMSA”), a obligației de motivare, a principiului respectării dreptului la apărare și a dreptului la o protecție jurisdicțională efectivă, legată de lipsa comunicării anumitor documente către reclamante și de motivarea pretins insuficientă a respingerii ofertei JVOC.
30 Al doilea aspect invocat de reclamante se întemeiază pe încălcarea articolului 105 alineatul (2) din Regulamentul financiar general, a articolului 158a alineatul (1) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului financiar general (JO L 357, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 4, p. 3, denumit în continuare „Normele de aplicare generale”) și a principiului respectării dreptului la apărare. Încălcarea menționată ar fi legată de refuzul EMSA de a suspenda încheierea contractului cu DCI până la comunicarea către reclamante a documentelor solicitate de acestea.
31 Al doilea motiv se întemeiază pe încălcarea principiilor egalității de tratament și nediscriminării, legată de o eroare vădită de apreciere în evaluarea ofertei DCI.
32 Al treilea motiv se întemeiază pe încălcarea principiilor proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării, legată de o eroare vădită de apreciere în evaluarea ofertei JVOC.
33 Al patrulea motiv se întemeiază pe caracterul vădit inadecvat și nerezonabil al plafonului bugetar prevăzut pentru Lotul 2.
34 Cu toate acestea, trebuie subliniat că respingerea ofertei JVOC nu a intervenit în aceeași etapă a procedurii de atribuire a contractului ca atribuirea acestui contract către DCI. Astfel, oferta JVOC a fost respinsă anterior etapei comparării celorlalte oferte rămase în competiție. În ceea ce privește atribuirea contractului către DCI, aceasta constituie rezultatul comparării menționate.
35 În aceste condiții, în pofida modului de redactare a cererii introductive, trebuie să se considere că respingerea ofertei JVOC și atribuirea contractului către DCI constituie două decizii distincte (denumite în continuare „decizia de respingere” și, respectiv, „decizia de atribuire”) și trebuie să se analizeze separat cererile care au ca obiect anularea acestora.
36 În această privință, printre motivele invocate de reclamante, primul aspect al primului motiv, precum și al treilea și al patrulea motiv se referă la anularea deciziei de respingere. În schimb, al doilea aspect al primului motiv și al doilea motiv se referă la legalitatea deciziei de atribuire și a punerii în aplicare a acesteia.
37 Pe de altă parte, în primul rând, trebuie examinată cererea de anulare a deciziei de respingere. Astfel, prin această decizie, EMSA a respins oferta depusă de reclamante în vederea obținerii contractului în litigiu. Prin urmare, această decizie este cea care a pus capăt șanselor reclamantelor de a obține atribuirea contractului pentru care și‑au depus oferta.
38 În al doilea rând, trebuie examinată admisibilitatea și, după caz, temeinicia cererii de anulare a deciziei de atribuire.
Cu privire la decizia de respingere
39 În cadrul analizării legalității deciziei de respingere, Tribunalul va examina, mai întâi, problema conformității ofertei JVOC cu plafonul bugetar prevăzut pentru Lotul 2, vizată de al treilea motiv și de o parte din argumentele invocate în cadrul primului aspect al primului motiv. Apoi, va fi abordat al patrulea motiv, referitor la caracterul adecvat al plafonului bugetar menționat. În sfârșit, vor trebui analizate argumentele invocate în cadrul primului aspect al primului motiv, referitoare la lipsa comunicării anumitor documente către reclamante și la motivarea pretins insuficientă a respingerii ofertei JVOC.
Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiilor proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării, legată de o eroare vădită de apreciere în evaluarea ofertei JVOC, precum și cu privire la primul aspect al primului motiv, în măsura în care privește conformitatea ofertei JVOC cu plafonul bugetar prevăzut pentru Lotul 2
– Argumentele părților
40 Cu titlu introductiv, reclamantele au precizat că își rezervau dreptul de a extinde și de a completa argumentarea lor în funcție de înscrisurile din dosarul EMSA la care vor obține, eventual, acces în temeiul măsurilor de organizare a procedurii.
41 În ceea ce privește fondul cauzei, reclamantele arată că EMSA a săvârșit o eroare vădită de apreciere și, în consecință, a încălcat principiile proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării, prin faptul că a considerat că oferta JVOC trebuia respinsă întrucât nu respecta plafonul bugetar prevăzut pentru Lotul 2.
42 În această privință, în primul rând, reclamantele susțin că plafonul bugetar prevăzut pentru Lotul 2 nu constituie un criteriu de excludere în sensul articolelor 93 și 94 din Regulamentul financiar general, din moment ce nu privește seriozitatea sau caracterul adecvat al ofertanților în general, ci un aspect esențial al ofertei acestora. În consecință, nerespectarea plafonului menționat nu ar avea drept consecință inadmisibilitatea ofertei în cauză.
43 În al doilea rând, plafonul bugetar prevăzut pentru Lotul 2 nu a fost desemnat drept un criteriu de excludere în anunțul de participare sau în condițiile de participare, astfel cum se impunea potrivit cerințelor articolului 116 alineatul (3) litera (a) din Normele de aplicare ale EMSA și ale articolului 130 alineatul (3) litera (a) din Normele de aplicare generale. În această privință, simpla menționare a plafonului bugetar în documentele amintite nu ar fi suficientă. Tot astfel, potrivit propriilor termeni, proiectul de caiet de sarcini ar fi avut drept scop numai să ofere o orientare generală cu privire la documentele care trebuiau depuse de candidați.
44 În al treilea rând, reclamantele apreciază că au respectat plafonul bugetar prevăzut pentru Lotul 2. Reclamantele explică, în această privință, că, în scopul de a putea propune soluția cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, au optat pentru o perioadă de exploatare de șase ani, care să permită amortizarea costurilor de investiție pe parcursul unei durate îndelungate și, prin urmare, reducerea prețului unitar. Potrivit reclamantelor, o perioadă contractuală de șase ani părea să corespundă așteptărilor EMSA, dat fiind că punctul 3.3 din caietul de sarcini prevedea expres reînnoirea contractului pentru o durată de trei ani și că EMSA a confirmat, în cursul întâlnirii de clarificare, că avea în vedere un parteneriat pe termen lung.
45 Or, potrivit reclamantelor, dacă prețul total al contractului se împarte la doi, pentru a‑l aplica la o durată de trei ani, acesta este inferior plafonului bugetar prevăzut pentru Lotul 2.
46 Reclamantele adaugă că, în cazul reînnoirii contractului inițial de trei ani încheiat cu DCI, EMSA și‑ar încălca obligația de a selecționa oferta cea mai avantajoasă și ar încălca principiul egalității de tratament, în măsura în care a respins oferta JVOC care acoperea toți cei șase ani. Astfel, oferta JVOC ar fi cea mai avantajoasă pentru această durată.
47 În al patrulea rând, reclamantele arată că respingerea ofertei JVOC este discriminatorie și disproporționată. Astfel, potrivit reclamantelor, EMSA nu ar fi avut obligația de a exclude orice ofertă care depășea plafonul bugetar prevăzut pentru Lotul 2, ci ar fi fost obligată să analizeze dacă existau motive care să permită ca oferta să nu fie exclusă automat și în special să analizeze eventualele avantaje ale configurației specifice propuse.
48 EMSA contestă temeinicia argumentelor reclamantelor.
– Aprecierea Tribunalului
49 Cu titlu introductiv, trebuie observat că accesul la dosarul EMSA, pe care reclamantele îl solicită în cadrul cererii lor de măsuri de organizare a procedurii, nu se referă la înscrisurile referitoare la respingerea ofertei JVOC, ci numai la cele legate de oferta DCI și de evaluarea ei de către comisia de evaluare. În aceste condiții, eventualul acces la înscrisurile menționate nu poate să aibă influență asupra motivelor și a argumentelor privind decizia de respingere, care includ al treilea motiv și primul aspect al primului motiv.
50 În ceea ce privește fondul cauzei, trebuie remarcat de la început că, în decizia de respingere, EMSA a reținut lipsa de conformitate a ofertei JVOC cu plafonul bugetar prevăzut pentru Lotul 2 ca fiind motivul explicit de respingere a acestei oferte.
51 Or, astfel cum rezultă din argumentația reclamantelor și din înscrisurile din dosar, pretinsa depășire a plafonului bugetar menționat nu reprezintă decât consecința faptului că oferta JVOC se baza pe o durată a contractului de șase ani.
52 În aceste condiții, pe lângă problema respectării plafonului bugetar prevăzut pentru Lotul 2, trebuie examinată și problema respectării duratei contractului, astfel cum a fost prevăzută în documentele de invitație la licitație. Prin urmare, trebuie să se aprecieze dacă reclamantele erau îndreptățite să depună o ofertă și să propună un preț pe baza unei durate a contractului de șase ani.
53 Astfel cum s‑a arătat la punctul 4 de mai sus, punctul II.3 din anunțul de participare, punctul 3.3 din condițiile de participare și punctul 3.3 din proiectul de caiet de sarcini specificau că durata contractului era de 36 de luni, începând cu atribuirea sa. Condițiile de participare și proiectul de caiet de sarcini precizau, în această privință, că durata se putea reînnoi o dată cu maximum trei ani. Pe de altă parte, proiectul de contract de punere la dispoziție a navelor, anexat la proiectul de caiet de sarcini, specifica, la articolul V.2, că reînnoirea se putea face cu acordul scris expres al părților.
54 În acest context, este adevărat, desigur, că proiectul de caiet de sarcini preciza, la punctul 4 al părții introductive, că informațiile cuprinse în acesta puteau fi furnizate ofertanților numai în scopul de a‑i asista în pregătirea participării lor eventuale în etapa depunerii ofertelor. Cu toate acestea, la punctul 5 al părții introductive, EMSA arăta că, deși caietul de sarcini a fost prezentat sub formă de proiect, nu au fost avute în vedere modificări majore la acesta. În fond, caietul de sarcini definitiv a reluat conținutul proiectului de caiet de sarcini în ceea ce privește durata prevăzută a contractului.
55 Referitor la reuniunea de clarificare care a avut loc cu reclamantele, rezultă din procesul‑verbal întocmit cu această ocazie că EMSA a declarat că era în căutarea unui parteneriat pe termen lung. Cu toate acestea, reprezentanții săi au condiționat explicit reînnoirea contractului de îndeplinirea satisfăcătoare a obligațiilor contractuale, subliniind astfel în mod clar că reînnoirea menționată depindea de voința părților, în special a EMSA, și că nu era automată.
56 În plus, în scrisoarea primită de reclamante la 12 septembrie 2008, EMSA a atras în mod special atenția acestora asupra faptului că durata prevăzută a contractului era de trei ani și le‑a semnalat faptul că toate ofertele depuse trebuiau să se bazeze pe această durată pentru a permite o comparare conformă cu principiul egalității de tratament. EMSA le‑a solicitat expres reclamantelor să revizuiască oferta lor financiară pe baza unei durate a contractului de trei ani și cu luarea în considerare a plafonului bugetar prevăzut pentru Lotul 2.
57 Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se concluzioneze că din anunțul de participare, din documentele publicate concomitent cu acesta, la care anunțul făcea trimitere, precum și din declarațiile ulterioare ale EMSA rezultă în mod clar și precis că durata preconizată a contractului era de 36 de luni și că reînnoirea contractului menționat, care ar fi condus la dublarea acestei durate, nu era automată, ci, dimpotrivă, depindea de acordul EMSA.
58 În aceste condiții, reclamantele nu erau îndreptățite să depună o ofertă și să propună un preț pe baza unei durate de șase ani, ceea ce implică faptul că oferta JVOC nu era conformă cu documentele de invitație la licitație în ceea ce privește durata contractului.
59 Referitor la consecințele acestei constatări, reclamantele susțin în mod întemeiat că nici lipsa de conformitate a ofertei JVOC cu durata prevăzută a contractului, nici depășirea plafonului bugetar prevăzut pentru Lotul 2, care decurge din lipsa de conformitate menționată, nu constituie motive de excludere în sensul articolelor 93-96 din Regulamentul financiar general. Astfel, aceste împrejurări nu corespund scopului dispozițiilor menționate, care este acela de a verifica seriozitatea ofertanților în general, reputația acestora și lipsa unui conflict de interese.
60 Tot astfel, împrejurările în cauză nu constituie criterii de selecție în sensul articolului 97 alineatul (1) din Regulamentul financiar general și al articolelor 135-137 din Normele de aplicare generale, din moment ce nu pun în discuție în mod direct capacitatea financiară, economică, tehnică și profesională a reclamantelor.
61 Aceste constatări se coroborează cu faptul că, la finalul etapei anunțului de depunere a candidaturilor, care constă în verificarea în special a respectării criteriilor de excludere și de selecție, EMSA a adresat reclamantelor o invitație de a depune o ofertă.
62 În schimb, problema conformității unei oferte cu durata prevăzută a contractului și, în consecință, cu un plafon bugetar nu urmărește compararea cu celelalte oferte depuse și, așadar, nu permite să se determine care dintre aceste oferte este, după caz, cea mai avantajoasă din punct de vedere economic sau cea cu prețul cel mai scăzut. În consecință, împrejurările menționate nu constituie criterii de atribuire în sensul articolului 97 din Regulamentul financiar general și al articolului 138 din Normele de aplicare generale.
63 Astfel, împrejurările în cauză corespund condițiilor pe care o ofertă trebuie să le respecte pentru a răspunde nevoilor autorității contractante. În consecință, acestea fac parte din definiția obiectului contractului.
64 În acest mod, durata prevăzută a unui contract de prestări de servicii contribuie la determinarea obiectului contractului privind aceste servicii, în măsura în care durata respectivă servește ca bază pentru calculul prețurilor și, în special, al amortizării investițiilor inițiale.
65 Tot astfel, prin stabilirea unui plafon bugetar, adică a unui parametru strict referitor la preț, autoritatea contractantă definește o condiție de care depinde realizarea obiectului contractului, precizând astfel obiectul menționat.
66 Definirea obiectului contractului este prevăzută la articolul 92 din Regulamentul financiar general, potrivit căruia „[d]ocumentele referitoare la cererea de ofertă trebuie să furnizeze o descriere completă, clară și precisă a obiectului contractului și să specifice criteriile de excludere, selecție și atribuire aplicabile contractului”. Rezultă din această dispoziție că obiectul contractului este distinct de criteriile de excludere, de selecție și de atribuire.
67 În ceea ce privește consecințele lipsei de conformitate a ofertei cu obiectul contractului, articolul 146 alineatul (3) primul paragraf din Normele de aplicare generale prevede că „[s]olicitările de participare și ofertele care nu îndeplinesc toate cerințele esențiale prevăzute în documentele de invitare la licitație sau cerințele speciale stabilite în acestea sunt eliminate”.
68 În această privință, trebuie adăugat că scopul procedurii de atribuire a contractelor este satisfacerea nevoilor autorității contractante în cele mai bune condiții posibile. În consecință, autoritatea contractantă trebuie să poată defini în mod liber obiectului unui contract de achiziții publice în funcție de nevoile sale, ceea ce implică faptul că nu poate fi obligată să ia în considerare o ofertă care se referă la un alt obiect decât cel avut în vedere de autoritatea menționată, astfel cum este stabilit în documentele de invitație la licitație.
69 Tot astfel, de regulă, nerespectarea obiectului contractului face imposibilă compararea efectivă a ofertelor depuse, în măsura în care elimină baza comună de referință.
70 În plus, îndepărtarea autorității contractante de la documentele de invitație la licitație, prin acceptarea unor oferte care nu corespund obiectului contractului, astfel cum este definit în documentele menționate, ar fi ireconciliabilă cu principiile transparenței și egalității de tratament.
71 De altfel, rezultă din jurisprudență că este esențial ca autoritatea contractantă să fie în măsură să se asigure cu precizie cu privire la conținutul ofertei și în special cu privire la conformitatea acesteia cu condițiile prevăzute în documentele de invitație la licitație. Astfel, atunci când o ofertă este ambiguă, iar autoritatea contractantă nu are posibilitatea de a stabili, în mod rapid și eficient, care este efectiv obiectul respectivei oferte, aceasta nu are altă posibilitate decât să o respingă (Hotărârea Tribunalului din 27 septembrie 2002, Tideland Signal/Comisia, T‑211/02, Rec., p. II‑3781, punctul 34). Aceeași consecință se impune, a fortiori, atunci când, precum în speță, oferta nu corespunde în mod evident obiectului contractului.
72 În aceste condiții, trebuie să se considere că conformitatea cu obiectul contractului, astfel cum este descris în documentele de invitație la licitație, constituie o condiție prealabilă pe care orice ofertă trebuie să o îndeplinească pentru a putea fi luată în considerare în cadrul procedurii de atribuire a contractului. Nerespectarea acestei condiții trebuie să conducă la eliminarea de către autoritatea contractantă a ofertei în cauză, fără ca aceasta să mai fie comparată cu celelalte oferte depuse.
73 Or, în speță, rezultă din cuprinsul punctelor 58 și 63 de mai sus că oferta JVOC nu era conformă cu documentele de invitație la licitație în ceea ce privește un element al definiției obiectului contractului, și anume durata prevăzută a contractului. În consecință, EMSA nu a săvârșit o eroare de apreciere prin faptul că a respins oferta menționată fără să o compare cu celelalte oferte, înainte de a atribui contractul.
74 În ceea ce privește problema dacă durata prevăzută a contractului și plafonul bugetar prevăzut pentru Lotul 2 au fost definite în mod valabil în documentele relevante, s‑a constatat mai sus că aceste condiții făceau parte din definiția obiectului contractului. În consecință, trebuie să se aplice articolul 92 din Regulamentul financiar general, care prevede că „[d]ocumentele referitoare la cererea de ofertă trebuie să furnizeze o descriere completă, clară și precisă a obiectului contractului”. În schimb, articolul 130 alineatul (3) litera (a) din Normele de aplicare generale, invocat de reclamante, se referă numai la criteriile de eliminare și de selecție și, prin urmare, nu este aplicabil în speță.
75 În această privință, referitor la durata prevăzută a contractului, este suficient să se facă trimitere la punctele 53-57 de mai sus, în cuprinsul cărora s‑a constatat că din documentele de invitație la licitație rezulta, în mod clar și precis, că durata contractului preconizată de EMSA era de 36 de luni și că reînnoirea contractului, care ar fi determinat dublarea acestei durate, nu era automată, ci, dimpotrivă, depindea de acordul părților, inclusiv al EMSA.
76 În ceea ce privește plafonul bugetar pentru Lotul 2, la punctul 3 de mai sus s‑a arătat că, potrivit punctului II.2.1) din anunțul de participare, punctului 3.4 din condițiile de participare și punctului 5 din proiectul de caiet de sarcini, valoarea totală maximă pentru Lotul 2 era de 4 000 000 de euro. În plus, astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 5 de mai sus, potrivit punctului 12.2 din proiectul de caiet de sarcini, faptul de a prezenta o ofertă superioară plafonului bugetar stabilit pentru fiecare grup justifica excluderea de la procedura atribuirii contractului.
77 În măsura în care reclamantele susțin, în această privință, că proiectul de caiet de sarcini era destinat numai să asiste ofertanții, este suficient să se facă trimitere la punctul 54 de mai sus. În ceea ce privește faptul că, potrivit punctului 5 al părții din anunțul de participare referitoare la descrierea Lotului 2, valoarea plafonului bugetar era estimativă, trebuie să se observe că aceasta a fost stabilită în mod ferm atât în proiectul de caiet de sarcini, cât și în caietul de sarcini definitiv.
78 În aceste condiții, trebuie să se considere că atât durata prevăzută a contractului, cât și plafonul bugetar prevăzut pentru Lotul 2 au fost descrise în mod clar și precis în documentele referitoare la cererea de ofertă, potrivit cerințelor impuse de articolul 92 din Regulamentul financiar general.
79 De altfel, reclamantele nu prezintă argumente specifice pentru a‑și susține afirmația potrivit căreia respingerea ofertei JVOC în temeiul lipsei conformității acesteia cu obiectul contractului ar fi discriminatorie sau disproporționată. Dimpotrivă, rezultă din cele prezentate la punctele 68-70 de mai sus că această consecință era singura compatibilă cu scopul procedurii de atribuire a contractului, precum și cu principiile transparenței și egalității de tratament, dat fiind, pe de o parte, că oferta JVOC nu corespundea nevoilor EMSA și, pe de altă parte, că nerespectarea duratei prevăzute a contractului făcea imposibilă compararea ofertei menționate cu celelalte oferte depuse.
80 În acest context, în măsura în care rezultă din cuprinsul punctelor 53-57 de mai sus că durata contractului preconizată de EMSA era de trei ani, susținerea potrivit căreia oferta JVOC era mai avantajoasă pe o durată de șase ani decât oferta DCI este lipsită de relevanță.
81 În ultimul rând, trebuie constatat că Hotărârea Tribunalului din 12 noiembrie 2008, Evropaïki Dynamiki/Comisia (T‑406/06, nepublicată în Repertoriu), invocată de reclamante, nu este pertinentă în speță. Astfel, în cauza în care s‑a pronunțat această hotărâre, o ofertă care corespundea obiectului contractului și care putea, prin urmare, să fie comparată cu celelalte oferte nu a obținut, în cadrul comparării, pragul minim de puncte definit în raport cu diverse criterii de atribuire. În schimb, în prezenta cauză, oferta JVOC a fost respinsă înainte de etapa comparării ofertelor și, prin urmare, anterior atribuirii contractului, pentru motivul nerespectării obiectului contractului.
82 Având în vedere cele prezentate mai sus, se impune respingerea celui de al treilea motiv, precum și a primului aspect al primului motiv, în măsura în care privesc conformitatea ofertei JVOC cu plafonul bugetar prevăzut pentru Lotul 2.
Cu privire la al patrulea motiv, întemeiat pe caracterul vădit inadecvat și nerezonabil al plafonului bugetar prevăzut pentru Lotul 2
– Argumentele părților
83 Reclamantele consideră că plafonul bugetar prevăzut pentru Lotul 2 era excesiv de scăzut și, astfel, nu permitea ofertanților să depună o ofertă care să corespundă tuturor cerințelor impuse de EMSA. Din acest fapt, reclamantele deduc că nicio ofertă care respecta plafonul menționat nu era conformă cu cerințele respective. În acest context, reclamantele precizează că trei dintre cele patru oferte inițiale depășeau plafonul bugetar. Reclamantele adaugă că au contestat în două rânduri aplicarea plafonului bugetar prevăzut pentru Lotul 2.
84 EMSA contestă temeinicia argumentelor reclamantelor.
– Aprecierea Tribunalului
85 Trebuie să se constate de la început că reclamantele nu au prezentat informații detaliate care să susțină afirmațiile acestora. Astfel, singura împrejurare concretă invocată de reclamante este prețul de achiziție ridicat al instalațiilor de recuperare a petrolului, care, în cazul reclamantelor, ar atinge valoarea de 1 960 000 de euro.
86 Or, reclamantele nu au prezentat informații care să sugereze că acest cost era necesar pentru a respecta toate cerințele definite de EMSA sau că acest cost, în sine, făcea imposibilă respectarea plafonului bugetar pentru Lotul 2.
87 Tot astfel, faptul că trei dintre cele patru oferte depuse inițial nu respectau plafonul bugetar pentru Lotul 2 nu demonstrează, în sine, că plafonul menționat era excesiv de scăzut sau că singura ofertă care îl respecta nu corespundea tuturor cerințelor definite de EMSA. Astfel, este întru totul posibil ca această ultimă ofertă să fi fost singura care a respectat atât plafonul bugetar, cât și celelalte cerințe prevăzute.
88 Pe de altă parte, în orice caz, astfel cum s‑a constatat la punctul 68 de mai sus, autoritatea contractantă trebuie să poată defini în mod liber obiectul contractului și, în consecință, să poată alege condițiile pe care trebuie să le îndeplinească ofertele depuse. Astfel, autoritatea contractantă poate în special să determine durata contractului care urmează a fi încheiat și să stabilească plafoanele bugetare cărora ofertele trebuie să li se conformeze, potrivit constrângerilor sale bugetare. În această privință, autoritatea contractantă nu are obligația de a consulta potențialii ofertanți în ceea ce privește caracterul adecvat al condițiilor pe care le definește.
89 În cazul în care autoritatea contractantă stabilește într‑adevăr un plafon bugetar excesiv de scăzut, aceasta se expune riscului de a nu fi depusă nicio ofertă satisfăcătoare, astfel încât procedura de atribuire a contractului va trebui să fie repetată, cu modificarea condițiilor. Totuși, această împrejurare nu implică faptul că autoritatea contractantă ar avea obligația de a lua în considerare observațiile ofertanților și nici, a fortiori, de a se conforma sugestiilor acestora.
90 Această constatare implică faptul că împrejurarea potrivit căreia reclamantele ar fi invocat în fața EMSA caracterul pretins neadecvat al plafonului bugetar prevăzut pentru Lotul 2 este lipsit de relevanță.
91 Având în vedere cele de mai sus, se impune respingerea celui de al patrulea motiv.
Cu privire la primul aspect al primului motiv, în măsura în care privește lipsa comunicării anumitor documente către reclamante și motivarea respingerii ofertei JVOC
– Argumentele părților
92 Reclamantele susțin că EMSA a încălcat articolul 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar general, articolul 135 alineatul (2) din Normele de aplicare EMSA, obligația de motivare, principiul respectării dreptului la apărare și dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă prin faptul că, pe de o parte, nu le‑a comunicat anumite documente și, pe de altă parte, nu a motivat conform cerințelor legale respingerea ofertei JVOC.
93 În ceea ce privește prima critică, reclamantele amintesc că, în pofida mai multor cereri în acest sens, EMSA a refuzat să le comunice raportul comisiei de evaluare și oferta DCI sau extrase relevante din aceste documente. Or, din articolul 135 alineatul (2) din Normele de aplicare ale EMSA coroborat cu articolul 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar general și cu articolul 149 din Normele de aplicare generale ar rezulta că EMSA era obligată să transmită informațiile referitoare la caracteristicile și la avantajele relative ale ofertei reținute ofertantului care a depus o ofertă admisibilă și care a solicitat transmiterea informațiilor menționate.
94 Potrivit reclamantelor, obiectivul acestei comunicări este de a permite unui ofertant a cărui ofertă nu a fost acceptată să înțeleagă motivele pentru care oferta acestuia a fost respinsă și de a se asigura că nu a făcut obiectul unei discriminări în raport cu alți ofertanți. Astfel, un ofertant a cărui ofertă a fost respinsă din motivul nerespectării caietului de sarcini ar avea dreptul de a dispune de toate informațiile necesare care să îi permită să dovedească faptul că nici ofertele celorlalți ofertanți nu erau conforme cu caietul de sarcini și că și acestea ar fi trebuit respinse.
95 Reclamantele precizează că, chiar dacă oferta JVOC nu a fost efectiv comparată cu cea a DCI, astfel încât nu există informații referitoare la avantajele relative ale ofertei menționate, totuși este necesar să se comunice caracteristicile ofertei ofertantului câștigător, precum și aprecierea acestei oferte de către autoritatea contractantă.
96 În ceea ce privește motivarea respingerii ofertei JVOC, reclamantele susțin că EMSA nu a arătat, în decizia de respingere, motivul pentru care oferta menționată a fost respinsă și nu a indicat căile de atac disponibile pentru contestarea acestei decizii.
97 Reclamantele explică, în acest context, că simpla menționare, în decizia de respingere, a nerespectării unui criteriu de excludere nu constituie o motivare adecvată, întrucât nu le‑a permis să aprecieze motivul pentru care oferta JVOC fusese respinsă. Astfel, motivul specific pe care se întemeia decizia de respingere nu ar fi fost expus decât în scrisoarea din 6 noiembrie 2008.
98 În ultimul rând, reclamantele susțin că încălcarea obligației de a comunica informațiile relevante și a obligației de motivare constituie de asemenea o încălcare a dreptului lor la apărare și a dreptului lor la o protecție jurisdicțională efectivă.
99 EMSA contestă temeinicia argumentelor invocate de reclamante.
– Aprecierea Tribunalului
100 Potrivit articolului 100 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul financiar general, „[a]utoritatea contractantă notifică tuturor candidaților sau ofertanților ale căror candidaturi sau oferte au fost respinse motivele pe care s‑a întemeiat această decizie și comunică tuturor ofertanților ale căror oferte sunt admisibile și care au depus o cerere scrisă caracteristicile și avantajele relative ale ofertei reținute, precum și numele ofertantului căruia îi este atribuit contractul”.
101 Articolul 149 din Normele de aplicare generale, al cărui cuprins este identic cu cel al articolului 135 din Normele de aplicare ale EMSA, aduce următoarele precizări:
„(1) Autoritățile contractante informează cât mai curând posibil candidații și ofertanții cu privire la deciziile luate în ceea ce privește adjudecarea contractului […]
(2) Autoritatea contractantă comunică, în termen de maximum cincisprezece zile calendaristice de la primirea unei solicitări scrise, informațiile prevăzute la articolul 100 alineatul (2) din [R]egulamentul financiar [general].
(3) În cazul contractelor atribuite de instituțiile comunitare în nume propriu […], autoritatea contractantă îi informează pe toți ofertanții sau candidații declarați necâștigători, în mod simultan sau individual, prin poștă, fax sau e‑mail, cu privire la neacceptarea cererii sau a ofertei lor […]
Autoritatea contractantă precizează, pentru fiecare caz, motivele detaliate pentru care oferta sau cererea nu a fost acceptată și căile de atac disponibile.
[…]
Ofertanții sau candidații necâștigători pot solicita în scris […] informații suplimentare cu privire la motivele respingerii, iar toți ofertanții care au prezentat o ofertă admisibilă pot obține informații despre caracteristicile și avantajele relative ale ofertei acceptate și numele ofertantului câștigător, fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 100 alineatul (2) al doilea paragraf din [R]egulamentul financiar [general]. Autoritatea contractantă răspunde în termen de cel mult cincisprezece zile calendaristice de la data primirii solicitării.”
102 Pentru a determina întinderea obligațiilor EMSA față de reclamante, care îi reveneau în temeiul articolului 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar general, al articolului 149 din Normele de aplicare generale și al articolului 135 din Normele de aplicare ale EMSA, trebuie să se verifice, prin urmare, dacă oferta JVOC era admisibilă în sensul acestor dispoziții.
103 În această privință, articolul 146 alineatul (3) al treilea paragraf din Normele de aplicare generale prevede că „[s]olicitările de participare și ofertele care nu sunt eliminate și care îndeplinesc criteriile de selecție sunt considerate admisibile”.
104 Or, din moment ce se limitează să menționeze criteriile de excludere și de selecție, această dispoziție nu ținea seama de împrejurarea expusă la punctele 59-72 de mai sus, potrivit căreia conformitatea cu obiectul contractului constituie o condiție prealabilă a cărei nerespectare justifică respingerea ofertei fără ca aceasta să fie comparată cu celelalte oferte depuse.
105 Astfel, textul articolului 146 alineatul (3) al treilea paragraf din Normele de aplicare generale nu corespunde scopului obligației de comunicare a caracteristicilor și a avantajelor relative ale ofertei reținute, precum și a numelui ofertantului căruia îi este atribuit contractul, prevăzută la articolul 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar general.
106 Acest scop constă în a permite unui ofertant a cărui ofertă a ajuns în etapa precedentă atribuirii contractului, a fost comparată cu alte oferte și a fost considerată mai puțin avantajoasă să verifice în ce măsură comparația a fost efectuată în mod corect și, după caz, să o conteste. Astfel, o atare verificare nu poate fi efectuată fără a dispune de informații pertinente referitoare la oferta reținută.
107 În schimb, atunci când respingerea unei oferte intervine anterior fazei atribuirii, prin definiție, aceasta nu rezultă din comparația cu oferta reținută. În consecință, verificarea temeiniciei respingerii nu depinde de comunicarea informațiilor referitoare la oferta reținută.
108 În această privință, trebuie să se constate de asemenea că, în mod contrar celor susținute de reclamante, obligația de comunicare prevăzută la articolul 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar general nu urmărește să permită ofertanților să verifice conformitatea tuturor celorlalte oferte cu criteriile de excludere și de selectare și cu obiectul contractului. Astfel, dacă s‑ar urmări acest scop, dispoziția menționată nu s‑ar limita să prevadă comunicarea informațiilor referitoare numai la oferta reținută.
109 În fond, un ofertant a cărui ofertă a fost înlăturată anterior stadiului care precedă atribuirea contractului are posibilitatea de a prezenta autorității contractante observații cu privire la neregularitățile de care sunt afectate, în opinia sa, ofertele celorlalți ofertanți și care nu au fost identificate. În cazul în care ofertantul menționat apreciază că autoritatea contractantă nu a luat în considerare observațiile prezentate și că, în consecință, atribuirea contractului a determinat săvârșirea unei fraude sau a unei nereguli financiare, acesta poate informa instanțele competente în domeniu și în special Oficiul European de Luptă Antifraudă.
110 Având în vedere cele ce precedă, trebuie să se considere că o ofertă care nu este conformă cu obiectul contractului este inadmisibilă în sensul articolului 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar, al articolului 149 din Normele de aplicare generale și al articolului 135 din Normele de aplicare ale EMSA.
111 În speță, rezultă din cuprinsul punctelor 53-73 de mai sus că oferta JVOC nu era conformă cu obiectul contractului în ceea ce privește durata prevăzută a contractului.
112 În consecință, EMSA era obligată, în temeiul obligației de motivare, astfel cum este explicitată la articolul 100 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul financiar general, la articolul 149 din Normele de aplicare generale și la articolul 135 din Normele de aplicare ale EMSA, să informeze reclamantele numai cu privire la motivele pentru care oferta acestora a fost respinsă și cu privire la căile de atac disponibile.
113 În ceea ce privește, pe de o parte, motivele de respingere a ofertei JVOC, în decizia de respingere, EMSA a arătat următoarele:
„Comisia de evaluare a considerat că oferta dumneavoastră, astfel cum a fost depusă, nu era acceptabilă în raport cu condițiile contractului. Comisia a fost de părere că unul dintre criteriile de excludere nu a fost îndeplinit și că, prin urmare, oferta nu respecta cerințele indicate pentru prezenta procedură de atribuire a contractului.”
114 În această privință, trebuie amintit că motivarea trebuie să menționeze în mod clar și neechivoc raționamentul emitentului actului, astfel încât, pe de o parte, să se dea posibilitatea persoanelor interesate să ia cunoștință de temeiurile măsurii luate pentru a‑și valorifica drepturile și, pe de altă parte, să permită instanței să își exercite controlul (a se vedea Hotărârea Tribunalului din 20 mai 2009, VIP Car Solutions/Parlamentul European, T‑89/07, Rep., p. II‑1403, punctul 60 și jurisprudența citată).
115 În plus, potrivit jurisprudenței, conținutul obligației de motivare depinde de natura actului în cauză și de contextul în care acesta a fost adoptat (a se vedea Hotărârea Tribunalului din 14 februarie 2006, TEA‑CEGOS și STG/Comisia, T‑376/05 și T‑383/05, Rec., p. II‑205, punctul 48 și jurisprudența citată). Astfel, decizia de respingere trebuie reașezată în contextul schimburilor anterioare dintre EMSA și reclamante, care au avut loc în cadrul procedurii de atribuire a contractului.
116 Or, durata prevăzută a contractului și importanța respectării plafonului bugetar prevăzut pentru Lotul 2 au fost discutate de reclamante și de EMSA cu ocazia întâlnirii de clarificare, care a avut loc la 18 iunie 2008. Lipsa de conformitate a ofertei JVOC cu durata menționată și nerespectarea plafonului menționat, care decurgea din această lipsă de conformitate, au fost abordate apoi în scrisorile din 14 august și din 1, din 12 și din 29 septembrie 2008.
117 În aceste condiții, trebuie să se considere că, în urma lecturării deciziei de respingere, reclamantele au fost în măsură să înțeleagă că mențiunea privind împrejurarea că oferta JVOC era inacceptabilă în raport cu condițiile contractului, că nu fusese îndeplinit un criteriu a cărui neluare în seamă conducea la excluderea de la procedura de atribuire a contractului și că cerințele indicate nu au fost respectate se referea în mod precis la nerespectarea duratei prevăzute a contractului și la nerespectarea plafonului bugetar prevăzut pentru Lotul 2, care decurgea din aceasta.
118 În plus, ca răspuns la solicitarea reclamantelor din 3 noiembrie 2008, EMSA a adresat acestora scrisoarea din 6 noiembrie 2008, în care a arătat explicit că respingerea ofertei JVOC era consecința nerespectării plafonului bugetar prevăzut pentru Lotul 2, care decurgea din nerespectarea duratei prevăzute a contractului. Această explicație a fost reiterată de EMSA în scrisoarea din 19 noiembrie 2008.
119 În fond, motivarea furnizată a permis reclamantelor să își valorifice drepturile, din moment ce, astfel cum rezultă din prezenta acțiune, au invocat motive și argumente privind plafonul bugetar prevăzut pentru Lotul 2 și chestiunea care stă la baza acestei probleme, și anume respectarea duratei prevăzute a contractului. Totodată, Tribunalul este în măsură să aprecieze în mod adecvat motivele și argumentele menționate, pe baza motivării furnizate.
120 În aceste condiții, trebuie să se concluzioneze că EMSA nu a încălcat obligația de motivare în ceea ce privește indicarea motivelor de respingere a ofertei JVOC.
121 Pe de altă parte, trebuie să se constate că EMSA nu a menționat căile de atac aflate la dispoziția reclamantelor nici în decizia de respingere, nici în documentele ulterioare.
122 Argumentul invocat de EMSA în această privință, potrivit căruia a apreciat că nu existau asemenea căi, nu poate fi reținut. Astfel, în această ipoteză, în comunicările avute cu reclamantele EMSA, ar fi trebuit, cel puțin, să menționeze această poziție.
123 Cu toate acestea, trebuie să se constate că, în măsura în care indicarea căilor de atac disponibile este independentă de obiectul deciziei de respingere, lipsa acesteia nu poate să afecteze decizia menționată. Această împrejurare ar putea, cel mult, să fie relevantă în ceea ce privește exercitarea de către reclamante a dreptului la o cale de atac, în special în privința respectării termenului de formulare a căii de atac.
124 Or, se impune constatarea că reclamantele au introdus în termenul legal prezenta acțiune, care are ca obiect, în special, anularea deciziei de respingere, și că acestea nu prezintă niciun argument sau nicio probă care să permită să se concluzioneze că lipsa indicării căilor de atac disponibile în decizia menționată le‑ar fi împiedicat să exercite în mod efectiv dreptul la o cale de atac.
125 În aceste condiții, trebuie constatat că, deși, în decizia de respingere, EMSA nu a menționat căile de atac disponibile, această împrejurare este lipsită de relevanță în speță.
126 În ultimul rând, în măsura în care s‑a constatat mai sus că EMSA nu avea obligația de a le comunica reclamantelor elementele referitoare la oferta DCI, că a motivat conform cerințelor legale respingerea ofertei JVOC și că lipsa indicării căilor de atac disponibile este lipsită de relevanță în speță, nu rezultă că EMSA ar fi încălcat dreptul la apărare al reclamantelor sau dreptul acestora la o protecție jurisdicțională efectivă. Așadar, afirmațiile reclamantelor în acest sens, care nu sunt susținute de argumente precise, trebuie respinse.
127 Având în vedere cele de mai sus, se impune respingerea primului aspect al primului motiv, în măsura în care privește lipsa comunicării anumitor documente sau informații către reclamante și motivarea deciziei de respingere a ofertei JVOC.
128 Întrucât toate motivele și argumentele referitoare la decizia de respingere au fost înlăturate, se impune respingerea cererii având ca obiect anularea acestei decizii.
Cu privire la decizia de atribuire
129 Cu titlu introductiv, trebuie analizat interesul reclamantelor de a exercita acțiunea în privința cererii de anulare a deciziei de atribuire, lipsa interesului de a exercita acțiunea constituind o cauză de inadmisibilitate de ordine publică pe care instanța Uniunii o poate examina din oficiu (a se vedea Hotărârea Tribunalului din 28 septembrie 2004, MCI/Comisia, T‑310/00, Rec., p. II‑3253, punctul 45 și jurisprudența citată).
Argumentele părților
130 Reclamantele apreciază că, în măsura în care au solicitat anularea deciziei de respingere, au de asemenea un interes de a exercita acțiunea împotriva deciziei de atribuire. În această privință, reclamantele arată că, fără anularea deciziei de atribuire, eventuala anulare a deciziei de respingere ar fi lipsită de obiect.
131 Pe de altă parte, reclamantele susțin că au de asemenea interesul de a demonstra că toate celelalte oferte ar fi trebuit eliminate din procedura cererii de ofertă.
132 Potrivit EMSA, un ofertant a cărui ofertă a fost eliminată anterior etapei care precedă decizia de atribuire nu are interesul să solicite anularea deciziei de atribuire a contractului.
Aprecierea Tribunalului
133 Potrivit jurisprudenței, o acțiune în anulare introdusă de o persoană fizică sau juridică nu este admisibilă decât în măsura în care această persoană are un interes să obțină anularea actului atacat. Un astfel de interes presupune ca anularea actului atacat să poată avea, în sine, consecințe juridice și ca acțiunea să poată astfel aduce, prin rezultatul său, un beneficiu părții care a introdus‑o (a se vedea Hotărârea Tribunalului din 10 decembrie 2009, Antwerpse Bouwwerken/Comisia, T‑195/08, Rep., p. II‑4439, punctul 33 și jurisprudența citată).
134 Or, atunci când oferta unui ofertant este respinsă anterior etapei care precedă decizia de atribuire a contractului, astfel încât aceasta nu este comparată cu celelalte oferte, existența interesului ofertantului în cauză de a exercita acțiunea împotriva deciziei de atribuire a contractului este subordonată condiției anulării deciziei de respingere a ofertei sale. Astfel, anularea deciziei de atribuire a contractului poate, după caz, să aibă consecințe juridice pentru ofertantul a cărui ofertă a fost respinsă anterior etapei care precedă atribuirea contractului și să îi aducă un beneficiu numai în cazul în care este anulată decizia de respingere menționată, prin înlăturarea unei decizii adoptate la finalizarea unei comparări care, în mod eronat, nu a inclus oferta sa.
135 În schimb, atunci când cererea de anulare a deciziei de respingere a ofertei este respinsă, anularea deciziei de atribuire a contractului nu poate avea consecințe juridice pentru ofertantul a cărui ofertă a fost respinsă anterior etapei care precedă decizia de atribuire. În această situație, decizia de respingere a ofertei împiedică posibilitatea ca ofertantul în cauză să fie afectat de decizia subsecventă de atribuire a contractului altui ofertant.
136 Pe de altă parte, din cuprinsul punctelor 108 și 109 de mai sus rezultă că, în economia dispozițiilor Regulamentului financiar general și ale Normelor de aplicare generale referitoare la contractele de achiziții publice, nu este de competența ofertantului a cărui ofertă a fost respinsă anterior etapei care precedă decizia de atribuire să verifice conformitatea cu criteriile de excludere și de selecție și cu obiectul contractului a tuturor ofertelor admise în etapa menționată. În consecință, ofertantul în cauză nu poate să își întemeieze interesul de a exercita acțiunea împotriva deciziei de atribuire a contractului pe necesitatea de a efectua o astfel de verificare.
137 În speță, cererea având ca obiect anularea deciziei de respingere a fost respinsă la punctul 128 de mai sus. În aceste condiții, reiese din cele expuse la punctele 133-136 de mai sus că reclamantele nu au un interes de a exercita acțiunea împotriva deciziei de atribuire, astfel încât cererea lor având ca obiect anularea deciziei menționate este inadmisibilă.
2. Cu privire la cererea de constatare a nulității contractului încheiat cu DCI
138 Reclamantele arată că nelegalitățile invocate de acestea în cadrul celor două aspecte ale primului motiv au drept consecință necesitatea de a constata nulitatea contractului încheiat de EMSA cu DCI.
139 Or, pe de o parte, analiza primului aspect al primului motiv nu a evidențiat nicio nelegalitate care ar afecta decizia de respingere. În consecință, în ceea ce privește acest aspect, argumentarea reclamantelor se întemeiază pe o premisă eronată.
140 Pe de altă parte, trebuie observat că încheierea contractului cu DCI de către EMSA este rezultatul punerii în aplicare a deciziei de atribuire. Or, reiese din cuprinsul punctelor 133-137 de mai sus că reclamantele nu au interesul de a exercita acțiunea împotriva deciziei menționate. În acest condiții, reclamantele nu au nici interesul de a obține constatarea nulității contractului încheiat între EMSA și DCI pe baza susținerilor privind legalitatea deciziei de atribuire, precum susținerile prezentate în cadrul celui de al doilea aspect al primului motiv (a se vedea punctul 36 de mai sus).
3. Cu privire la cererea de despăgubire
Argumentele părților
141 Reclamantele susțin că adoptarea deciziei de respingere și a deciziei de atribuire le‑a cauzat un prejudiciu care ar consta în pierderea unei șanse importante de a obține contractul, în cheltuielile efectuate cu ocazia procedurii de atribuire a contractului și a procedurii în fața Tribunalului, precum și în scăderea renumelui lor.
142 EMSA contestă atât admisibilitatea, cât și temeinicia cererii reclamantelor.
Aprecierea Tribunalului
143 Potrivit unei jurisprudențe consacrate, temeinicia unei acțiuni în despăgubire introduse pe baza articolului 288 al doilea paragraf CE este supusă întrunirii mai multor condiții, și anume nelegalitatea comportamentului imputat instituției, caracterul real al prejudiciului și existența unei legături de cauzalitate între conduita invocată și prejudiciul pretins (Hotărârea Curții din 29 septembrie 1982, Oleifici Mediterranei/CEE, 26/81, Rec., p. 3057, punctul 16, și Hotărârea Tribunalului din 11 iulie 1996, International Procurement Services/Comisia, T‑175/94, Rec., p. II‑729, punctul 44). În cazul în care una dintre aceste condiții nu este îndeplinită, acțiunea trebuie să fie respinsă în totalitate, fără a fi necesară examinarea celorlalte condiții (Hotărârea Curții din 15 septembrie 1994, KYDEP/Consiliul și Comisia, C‑146/91, Rec., p. I‑4199, punctele 19 și 81, și Hotărârea Tribunalului din 20 februarie 2002, Förde‑Reederei/Consiliul și Comisia, T‑170/00, Rec., p. II‑515, punctul 37).
144 În speță, trebuie amintit, cu titlu introductiv, că la punctele 34 și 35 de mai sus s‑a constatat că obiectul acțiunii în anulare era constituit din două decizii distincte, și anume, decizia de respingere și decizia de atribuire.
145 Or, pe de o parte, examinarea motivelor și a argumentelor reclamantelor referitoare la decizia de respingere nu a evidențiat că această decizie ar fi afectată de nelegalitate. În consecință, condiția privind nelegalitatea comportamentului imputat EMSA nu este întrunită în ceea ce privește decizia menționată.
146 Pe de altă parte, împrejurarea constatată la punctele 133-137 de mai sus, potrivit căreia reclamantele nu au un interes de a exercita acțiunea împotriva deciziei de atribuire, implică faptul că prejudiciul pe care acestea pretind că l‑au suferit, chiar admițând că există, nu poate fi consecința deciziei menționate, ci a deciziei de respingere. Astfel, condiția existenței unei legături de cauzalitate nu este îndeplinită în privința deciziei de atribuire.
147 În aceste condiții, cererea de despăgubire trebuie respinsă ca neîntemeiată, fără a fi necesară pronunțarea cu privire la admisibilitatea acesteia.
4. Cu privire la cererea de măsuri de organizare a procedurii
148 Reclamantele solicită Tribunalului adoptarea unor măsuri de organizare a procedurii vizând prezentarea, pe de o parte, a raportului comisiei de evaluare și a unei copii a ofertei DCI sau a unor extrase relevante din aceste documente și, pe de altă parte, furnizarea informațiilor referitoare la eventuale majorări ale prețului în cadrul executării contractului încheiat cu DCI. Totuși, în măsura în care documentele menționate nu ar repune în discuție, în orice caz, analiza efectuată mai sus, această cerere trebuie respinsă.
149 Având în vedere toate cele arătate mai sus, acțiunea trebuie respinsă în totalitate.
Cu privire la cheltuielile de judecată
150 Potrivit articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât reclamantele au căzut în pretenții, se impune obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor EMSA.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a patra)
declară și hotărăște:
1) Respinge acțiunea.
2) Obligă Dredging International NV și Ondernemingen Jan de Nul NV la plata cheltuielilor de judecată.
Pelikánová | Jürimäe | van der Woude |
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 13 septembrie 2011.
Semnături
Cuprins
Istoricul cauzei
1. Contractul
2. Participarea reclamantelor la procedura negociată
3. Decizia EMSA și comunicări subsecvente
4. Încheierea contractului cu DCI
Procedura și concluziile părților
În drept
1. Cu privire la cererea în anulare
Cu privire la decizia de respingere
Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiilor proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării, legată de o eroare vădită de apreciere în evaluarea ofertei JVOC, precum și cu privire la primul aspect al primului motiv, în măsura în care privește conformitatea ofertei JVOC cu plafonul bugetar prevăzut pentru Lotul 2
– Argumentele părților
– Aprecierea Tribunalului
Cu privire la al patrulea motiv, întemeiat pe caracterul vădit inadecvat și nerezonabil al plafonului bugetar prevăzut pentru Lotul 2
– Argumentele părților
– Aprecierea Tribunalului
Cu privire la primul aspect al primului motiv, în măsura în care privește lipsa comunicării anumitor documente către reclamante și motivarea respingerii ofertei JVOC
– Argumentele părților
– Aprecierea Tribunalului
Cu privire la decizia de atribuire
Argumentele părților
Aprecierea Tribunalului
2. Cu privire la cererea de constatare a nulității contractului încheiat cu DCI
3. Cu privire la cererea de despăgubire
Argumentele părților
Aprecierea Tribunalului
4. Cu privire la cererea de măsuri de organizare a procedurii
Cu privire la cheltuielile de judecată