Acțiune introdusă la 9 ianuarie 2014 – Spania/Comisia

(Cauza T-25/14)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamant: Regatul Spaniei (reprezentanți: M. García-Valdecasas Dorrego, Abogado del Estado)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

anularea Deciziei Comisiei din 29 octombrie 2013 privind conformitatea ratelor unitare pentru 2014 aplicate zonelor tarifare în temeiul articolului 17 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013, în ceea ce privește stabilirea unei rate pentru Spania la nivelul de 71,69 euro (Spania continentală) și de 58,36 euro (Spania, Insulele Canare) și

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prezenta acțiune este formulată împotriva Deciziei Comisiei din 29 octombrie 2013 privind conformitatea ratelor unitare pentru 2014 aplicate zonelor tarifare în temeiul articolului 17 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2003, în ceea ce privește stabilirea unei rate pentru Spania la nivelul de 71,69 euro (Spania continentală) și de 58,36 euro (Spania, Insulele Canare).

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă următoarele motive.

Încălcarea dispozițiilor coroborate ale articolului 2 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1191/2010 al Comisiei din 16 decembrie 2010 și ale articolului 11a din Regulamentul (CE) nr. 1794/2006 din 6 decembrie 2006 de stabilire a unei scheme comune de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană, întrucât aceste dispoziții prevăd că prestatorii de servicii nu trebuie să suporte, pe durata primei perioade de referință 2012-2014, diferențele care nu depășesc +/-2% din previziunile de trafic în statele membre ale căror reglementări naționale, deja existente la 8 iulie 2010, stabilesc o reducere a ratei unitare care depășește obiectivele stabilite la scara Uniunii.

Încălcarea principiului ierarhiei normelor juridice, întrucât o decizie nu poate modifica un regulament al Uniunii și nici să decidă că o repartizare a riscului „ar trebui să se aplice” începând cu diferența de 0% în loc de 2%, deși regulamentul nu prevede în mod expres acest lucru.

Un abuz de procedură, întrucât stabilirea ex novo a unui criteriu de repartizare a riscului în sistemul de tarifare nu ar fi respectat procedura prevăzută la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilire a cadrului pentru crearea cerului unic european, la care face trimitere articolul 15 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind prestarea de servicii de navigație aeriană în cerul unic european. Potrivit reclamantului, aceste articole dispun ca Comisia să adopte măsurile de punere în aplicare pentru a determina sistemul de tarifare, cu asistența Comitetului pentru cerul unic și, în plus, trebuie să se aplice procedura vizată la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie.

Cu titlu subsidiar, reclamantul susține de asemenea că Comisia nu a respectat obligația de motivare a actelor și articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 550/2004, întrucât nu a consultat în prealabil Comitetul pentru cerul unic cu privire la aspectul dacă poziția Spaniei este sau nu este conformă cu principiile și normele de tarifare.