Acțiune introdusă la 1 decembrie 2023 – UG/Parlamentul
(Cauza T-1133/23)
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Reclamantă: UG (reprezentanți: J. Martínez Gimeno, X. Codina García‑Andrade, F. Díaz-Grande Rojo și S. Fernández Tourné, avocați)
Pârât: Parlamentul European
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
anularea deciziei de plată a reclamantei ca urmare a: (a) nelegalității articolului 76 alineatul (1) sau (1a) din Normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European, astfel cum a fost modificat prin Decizia Biroului Parlamentului European din 12 iunie 2023 de modificare a Normelor de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European1 (denumite în continuare „NASD”) și a (b) nelegalității articolului 76 alineatul (2a) din aceste norme, astfel cum a fost modificat prin Decizia Biroului Parlamentului European din 10 decembrie 20182 ; anularea de asemenea, pentru același motiv, a tuturor plăților drepturilor reclamantei la Regimul facultativ de pensii suplimentare (denumit în continuare „RFPS”) ulterioare deciziei de plată;
obligarea Parlamentului European la emiterea unor noi decizii de plată cu privire la drepturile RFPS ale reclamantei în cuantumul care ar fi fost aplicabil în conformitate cu formularea articolului 76 din NASD menționate mai sus, anterioară Deciziilor din 2023 și din 2018, în ceea ce privește atât aceeași decizie de plată, cât și toate deciziile de plată ulterioare efectuate după această dată;
obligarea Parlamentului European, în conformitate cu aceste noi decizii de plată, la menținerea sumelor deja plătite reclamantei cu titlu de drepturi RFPS și la plata diferenței dintre valoarea deciziei de plată (și a deciziilor ulterioare emise până la pronunțarea hotărârii) și suma care ar fi fost aplicabilă în conformitate cu formularea articolului 76 din NASD, anterioară Deciziei din 2023 și Deciziei din 2018, împreună cu dobânzile legale corespunzătoare de la data la care această diferență trebuia plătită până la plata integrală, și
obligarea Parlamentului European la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șase motive.
Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 27 alineatul (2) din Decizia 2005/684/CE Euratom a Parlamentului European din 28 septembrie 2005 de adoptare a Statutului deputaților în Parlamentul European1 (denumit în continuare „Statutul”) și a articolului 25 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, care prevăd că drepturile dobândite și drepturile viitoare în cadrul RFPS se păstrează integral și că Biroul nu poate stabili decât condiții speciale pentru dobândirea de noi drepturi sau drepturi viitoare.
Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului securității juridice și al protecției drepturilor dobândite de reclamantă înainte de adoptarea deciziei din 2023, fără să existe vreo justificare și fără o evaluare comparativă a intereselor în cauză care să permită această modificare.
Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea substanței dreptului fundamental de proprietate prevăzut la articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”), a principiului general al independenței parlamentare și a principiului egalității. Măsurile adoptate prin Decizia din 2023 lipseau de conținut dreptul la pensie al reclamantei, protejat prin articolul 17 din cartă, întrucât nu respectă minimul impus de jurisprudența referitoare la Directiva 2008/94/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvenței angajatorului și, în plus, aduc atingere conținutului minim esențial al dreptului la pensie al reclamantei care rezultă din RFPS. De asemenea, măsurile menționate încalcă principiul general al independenței parlamentare, care s-ar concretiza printr-un drept la pensie al reclamantei, și principiul egalității, prin faptul că nu prevăd măsuri similare în ceea ce privește drepturile la pensie ale actualilor membri ai Parlamentului European.
Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității, întrucât măsurile adoptate prin Decizia din 2023 omit complet evaluarea comparativă a intereselor în litigiu; ele urmăresc un obiectiv de interes general în abstract, care nu este legitim având în vedere circumstanțele concrete ale cazului legate de RFPS creat chiar de Parlamentul European și, în orice caz, sunt măsuri mult mai severe decât cele care ar fi putut fi adoptate.
Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea încrederii legitime, întrucât Parlamentul European ar fi dat reclamantei în mod constant asigurări precise, necondiționate și concordante că drepturile de pensie dobândite vor fi respectate și că și-ar asuma răspunderea legală după epuizarea activelor fondului.
Al șaselea motiv, întemeiat pe faptul că pensia reclamantului este o pensie derivată din pensia anterioară a unui fost membru al Parlamentului European, care a primit pensia anterior Deciziei din 2018 și chiar înainte de intrarea în vigoare a Statutului deputaților și, prin urmare, avea un drept pe deplin dobândit cu mult înainte de Decizia din 2018. De asemenea, reclamanta avea, potrivit jurisprudenței aplicabile, o „încredere legitimă” dobândită înainte de Decizia din 2018. Totodată, prelevarea de 5 % impusă prin Decizia din 2018 constituie o încălcare a drepturilor și a principiilor enunțate în al treilea-al cincilea motiv (esența dreptului de proprietate, a principiului proporționalității și a principiului încrederii legitime).
____________
1 Decizia Biroului Parlamentului European din 12 iunie 2023 de modificare a Normelor de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European (JO 2023, C 227, p. 5).
1 Decizia Biroului Parlamentului European din 10 decembrie 2018 de modificare a Normelor de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European (JO 2018, C 466, p. 8).
1 JO 2005, L 262, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 6, p. 28.