Hotărârea Curții (Camera a opta) din 7 septembrie 2023 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Münster - Germania) – Michael Schütte/Finanzamt Brilon
(Cauza C-453/221 , Schütte)
[Trimitere preliminară – Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) – Directiva 2006/112/CE – Principiul neutralității TVA-ului – Principiul efectivității – Cotă a TVA-ului prea ridicată care figurează pe o factură de achiziționare – Rambursarea excedentului de plată – Acțiune directă împotriva administrației – Incidența riscului unei duble rambursări a aceluiași TVA]
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Finanzgericht Münster
Părțile din procedura principală
Reclamant: Michael Schütte
Pârâtă: Finanzamt Brilon
Dispozitivul
Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2010/45/UE a Consiliului din 13 iulie 2010, precum și principiul neutralității taxei pe valoarea adăugată (TVA) și principiul efectivității
trebuie interpretate în sensul că:
impun ca beneficiarul livrărilor de bunuri să dispună în mod direct față de administrația fiscală de un drept la rambursarea TVA-ului facturat fără să fie datorat pe care l-a achitat furnizorilor săi și pe care aceștia din urmă l-au plătit la trezorerie, precum și a dobânzilor aferente, în împrejurări în care, pe de o parte, fără să i se poată reproșa o fraudă, un abuz sau o neglijență, nu mai poate pretinde această rambursare de la acești furnizori din cauza prescripției prevăzute în dreptul național și, pe de altă parte, există o posibilitate formală ca, ulterior, furnizorii respectivi să solicite administrației fiscale rambursarea excedentului de plată după rectificarea facturilor adresate inițial beneficiarilor acestor livrări. În lipsa unei rambursări a TVA-ului perceput fără să fie datorat de administrația fiscală într-un termen rezonabil, prejudiciul suferit ca urmare a indisponibilității cuantumului echivalent acestui TVA perceput fără să fie datorat trebuie compensat prin plata unor dobânzi de întârziere.
____________
1 JO C 368, 26.9.2022.