Language of document : ECLI:EU:C:2015:288

Cauza C‑528/13

Geoffrey Léger

împotriva

Ministre des Affaires sociales, de la Santé et des Droits des femmes
și

Établissement français du sang

(cerere de decizie preliminară formulată de tribunal administratif de Strasbourg)

„Trimitere preliminară – Sănătate publică – Directiva 2004/33/CE – Cerințe tehnice pentru sânge și componente sanguine – Donare de sânge – Criterii de admisibilitate pentru donatori – Criterii de excludere permanentă sau temporară – Persoane al căror comportament sexual le expune unui risc ridicat de a contracta boli infecțioase grave transmisibile prin sânge – Bărbat care a întreținut raporturi sexuale cu un bărbat – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Articolul 21 alineatul (1) și articolul 52 alineatul (1) – Orientare sexuală – Discriminare – Justificare – Proporționalitate”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a patra) din 29 aprilie 2015

1.        Dreptul Uniunii Europene – Interpretare – Texte plurilingve – Interpretare uniformă – Divergențe între diferitele versiuni lingvistice – Luare în considerare a economiei generale și a finalității reglementării

[Directiva 2002/98 a Parlamentului European și a Consiliului; considerentul (24), Directiva 2004/33 a Comisiei, anexa III, punctele 2.1. și 2.2.2]

2.        Dreptul Uniunii Europene – Interpretare – Metode – Respectarea drepturilor fundamentale – Egalitate de tratament – Interzicerea discriminării bazate pe orientarea sexuală

[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 20 și art. 21 alin. (1)]

3.        Sănătate publică – Produse sanguine – Directiva 2004/33 – Criterii de excludere permanentă pentru donatorii de donări alogene – Reglementare națională care prevede o contraindicație permanentă privind donarea de sânge în cazul bărbaților care au întreținut raporturi sexuale cu bărbați – Discriminare bazată pe orientarea sexuală – Justificare – Protecția sănătății publice – Condiții – Respectarea principiului proporționalității – Verificare de către instanța națională

[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 21 alin. (1) și art. 52 alin. (1); Directiva 2004/33 a Comisiei, anexa II, partea B punctul 2, și anexa III, punctul 2.1]

1.        A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 31-38)

2.        Cerințele care rezultă din protecția drepturilor fundamentale sunt obligatorii pentru statele membre atunci când pun în aplicare reglementarea Uniunii, astfel încât acestea sunt ținute să aplice această reglementare în condiții care nu încalcă cerințele respective. În acest context, statele membre trebuie în special să se asigure că nu se vor întemeia pe o interpretare a unui text de drept derivat care ar intra în conflict cu aceste drepturi fundamentale.

În această privință, articolul 21 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că interzice discriminarea de orice fel bazată pe motive precum orientarea sexuală. Această dispoziție este o expresie particulară a principiului egalității de tratament, care constituie un principiu general al dreptului Uniunii, consacrat la articolul 20 din cartă.

(a se vedea punctele 41 și 48)

3.        Punctul 2.1 din anexa III la Directiva 2004/33 de punere în aplicare a Directivei 2002/98 în ceea ce privește anumite cerințe tehnice pentru sânge și componente sanguine trebuie interpretat în sensul că criteriul de excludere permanentă de la donarea de sânge prevăzut de această dispoziție și privind comportamentul sexual acoperă ipoteza în care un stat membru, având în vedere situația prevalentă în acesta, prevede o contraindicație permanentă privind donarea de sânge în cazul bărbaților care au întreținut raporturi sexuale cu bărbați atunci când se stabilește, pe baza cunoștințelor și a datelor medicale, științifice și epidemiologice actuale, că un astfel de comportament sexual expune aceste persoane unui risc ridicat de a contracta boli infecțioase grave care pot fi transmise prin sânge și că, prin respectarea principiului proporționalității, nu există tehnici eficace de detectare a acestor boli infecțioase sau, în lipsa unor astfel de tehnici, metode mai puțin constrângătoare decât o astfel de contraindicație pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății receptorilor. Instanței naționale îi revine sarcina să verifice dacă, în statul membru în cauză, aceste condiții sunt îndeplinite.

În această privință, în special, instanței naționale îi revine sarcina să examineze dacă chestionarul și interviul personal efectuat de un lucrător calificat din domeniul asistenței medicale prevăzute la punctul 2 din partea B din anexa II la Directiva 2004/33 pot permite să se identifice mai precis comportamentele care prezintă un risc pentru sănătatea receptorilor, pentru a stabili o contraindicație mai puțin constrângătoare decât o contraindicație permanentă pentru întreg grupul constituit din bărbații care au avut raporturi sexuale cu un bărbat.

(a se vedea punctele 66 și 69 și dispozitivul)