Acțiune introdusă la 30 septembrie 2013 – Italia/Comisia
(Cauza T-527/13)
Limba de procedură: italiana
Părțile
Reclamantă: Republica Italia (reprezentanţi: S. Fiorentino, P. Grasso, avvocati dello Stato, şi G. Palmieri, agent)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
anularea Deciziei C(2013) 4046 final a Comisiei din 17 iulie 2013, notificată la 18 iulie 2013, privind ajutorul de stat SA.33726 (11/C) [ex SA.33726 (11/NN)] acordat de Italia (amânarea plății taxei pentru lapte în Italia);
cu titlu subsidiar, anularea în parte a deciziei menționate [articolul 2 literele (b), (c) și (d)], prin care se extinde obligația de recuperare a ajutoarelor prevăzută în Decizia 2003/530/CE a Consiliului;
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Republica Italiană a atacat Decizia C(2013) 4046 final a Comisiei din 17 iulie 2013, notificată la 18 iulie 2013, privind ajutorul de stat SA.33726 (11/C) [ex SA.33726 (11/NN)] acordat de Italia (amânarea plății taxei pentru lapte în Italia.
În această decizie, Comisia:
a declarat că o amânare a plății tranșei din taxa pentru lapte, scadentă la 31 decembrie 2010, care a fost adoptată în Italia tocmai în luna decembrie 2010 constituie, în special din cauza normelor sale de aplicare, un ajutor de stat incompatibil cu piața internă;
a declarat că nerespectarea condițiilor prevăzute în Decizia 2003/530/CE a Consiliului, determinată de amânarea plății sus-menționate, constituie un ajutor incompatibil cu piața internă;
a dispus ca Italia să oblige beneficiarii amânării plății să ramburseze cuantumul ajutoarelor incompatibile respective, majorate cu dobânzi.
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.
Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 3 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 1535/2007 al Comisiei din 20 decembrie 2007 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis în sectorul producției de produse agricole (JO L 337, p. 35):
în această privință, se susține că decizia atacată pune în aplicare dispoziția menționată pe baza premisei eronate că ajutorul existent, autorizat prin Decizia 2003/530/CE a Consiliului din 16 iulie 2003, a reprezentat cuantumul maxim care putea fi acordat producătorilor din sectorul laptelui, cu consecința că orice măsură de ajutor acordată, eventual, ulterior, în pofida faptului că se încadrează în regimul de minimis (și în pofida faptului că are o importanță minoră) ar determina ipso iure, prin cumulare, o intensitate a ajutorului superioară celei care a fost autorizată.
Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1535/2007, citat anterior, a articolului 1 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 83, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 41) și a articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 de punere în aplicare a Regulamentului CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 140, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 2, p. 42), precum și pe o motivare insuficientă:
în această privință, se susține că decizia atacată a pus în aplicare articolului 3 alineatul (2), citat anterior – care privește cumularea ajutoarelor, fiecare dintre ele încadrându-se, per se, în regimul de minimis – într-o situație în care ajutorul de minimis se adăuga unui ajutor existent. În plus, în decizie s-a săvârșit o eroare, constând în calificarea măsurii contestate care modifică ajutorul existent, în sensul articolului 1 litera (c) din Regulamentul nr. 659/1999. Astfel, amânarea semestrială a termenului unei tranșe anuale reprezenta o măsură parțială și, prin urmare, nu determina o afectare substanțială a ajutorului existent. Mai mult, aceasta nu presupunea o majorare mai mică de 20 % din bugetul inițial al regimului de ajutoare existent și nu producea efecte asupra aprecierii compatibilității unui asemenea regim. În orice caz, Comisia nu a motivat suficient aceste aspecte.