Acțiune introdusă la 23 decembrie 2010 - Octapharma Pharmazeutika/EMEA

(Cauza T-573/10)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Octapharma Pharmazeutika Produktionsgesellschaft mbH (Viena, Austria) (reprezentanți: I. Brinker şi T. Holzmüller, avocaţi, şi J. Schwarze, profesor)

Pârâtă: Agenția Europeană pentru Medicamente

Concluziile reclamantei

Anularea scrisorii adresate reclamantei la 21 octombrie 2010 de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMEA), în măsura în care se refuză rambursarea taxelor plătite nejustificat, în valoare de 180 700 euro;

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, potrivit articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta invocă patru motive în susținerea acțiunii.

Primul motiv: încălcarea principiului legalității administrației coroborat cu normele juridice privind perceperea taxelor

În această privință, reclamanta susține că EMEA a refuzat restituirea taxelor în temeiul unui barem nelegal adoptat de aceasta. Potrivit reclamantei, EMEA a depășit marja de apreciere de care dispune întemeindu-și decizia atacată pe o reglementare care încalcă principiile generale și speciale ale calculului taxelor. Reclamanta susține în special că baremul taxelor nu este prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 297/95¹. Potrivit reclamantei, taxa percepută încalcă principiile unei perceperi moderate și adecvate a taxelor. În plus, reclamanta critică taxa percepută ca fiind vădit disproporționată față de taxele percepute pentru primele certificări și pentru înnoirea anuală a certificărilor și față de practica administrativă tradițională.

Al doilea motiv: încălcarea principiului proporționalității

În această privință, reclamanta susține că încălcarea principiului proporționalității este evidentă atunci când se compară taxa percepută cu taxele aplicabile celorlalte servicii oferite de EMEA. Deși alte certificări referitoare la dosarul standard al plasmei determină o sarcină administrativă comparabilă sau mai ridicată, reclamanta susține că taxele aplicabile acestor certificări sunt mai scăzute. O comparație între practica ultimilor ani în materie de taxe și munca administrativă facturată în speță demonstrează, potrivit reclamantei, că taxa percepută nu este deloc proporțională cu munca efectuată.

Al treilea motiv: încălcarea principiului protecției încrederii legitime față de modificarea bruscă a unei practici administrative

În cadrul celui de al treilea motiv, reclamanta susține că EMEA a încălcat principiul protecției încrederii legitime întrucât s-a îndepărtat brusc de practica sa obișnuită în materia taxelor, în mod imprevizibil și incomprehensibil pentru reclamantă și pentru celelalte persoane vizate. La stabilirea taxelor, pârâta nu a respectat cadrul juridic relevant și marja de apreciere de care dispunea, astfel încât reclamanta poate invoca protecția încrederii sale legitime. În opinia reclamantei, este deosebit de grav, în acest context, că EMEA, înainte de adoptarea deciziei atacate, a revenit la vechea practică în materie de taxe.

Al patrulea motiv: încălcarea obligației de continuitate și de coerență a acțiunii administrative

În această privință, reclamanta susține că respectiva creștere bruscă a taxelor, limitată la o perioadă scurtă, este în contradicție cu obligația de continuitate și de coerență a acțiunii administrative, astfel cum este codificată în "Codul bunei conduite administrative pentru personalul Comisiei Europene în relațiile cu publicul" și astfel cum rezultă din dreptul la bună administrare prevăzut la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Potrivit practicii tradiționale a EMEA în materia taxelor, aceeași muncă administrativă ar fi trebuit să conducă la o taxă net inferioară potrivit unei alte metode de calcul. Cu privire la acest aspect, reclamanta afirmă că practica administrativă a fost modificată în mod nejustificat. În plus, reclamanta susține că EMEA, ținând cont de termenele speciale și de creșterea considerabilă a taxei în raport cu anii precedenți, ar fi trebuit cel puțin să reacționeze, în cazul reclamantei, aplicând o dispoziție derogatorie sau o dispoziție tranzitorie.

____________

¹ - Regulamentul (CE) nr. 297/95 al Consiliului din 10 februarie 1995 privind taxele datorate Agenției Europene pentru Evaluarea Medicamentelor (JO L 35, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 14, p. 253).