Acțiune introdusă la 4 mai 2009 - Budapesti Erőmű/Comisia

(Cauza T-182/09)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Budapesti Erőmű Rt. (Budapesta, Republica Ungară) (reprezentanți: M. Powell, Solicitor, C. Arhold, K. Struckmann și A. Hegyi, avocaţi)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

anularea Deciziei Comisiei din 4 iunie 2008 în cazul privind ajutorul de stat C41/05, în măsura în care se aplică acordurilor de cumpărare de energie electrică încheiate de reclamantă;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

dispunerea oricărei alte măsuri considerate utile.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta solicită anularea Deciziei C(2008) 2223 final a Comisiei din 4 iunie 2008, prin care a fost declarat incompatibil cu piaţa comună ajutorul acordat de autorităţile ungare în favoarea anumitor producători de energie electrică, sub forma unor acorduri de cumpărare de energie electrică (denumite în continuare "acordurile") încheiate pe termen lung, semnate la o dată anterioară aderării Republicii Ungare la Uniunea Europeană, între operatorul de rețea Magyar Villamos Müvek Rt. ("MVM"), deținut de statul ungar, și acești producători [Ajutor de stat C-41/2005 (ex NN 49/2005) -"Costuri nerecuperabile" în Ungaria]. Reclamanta este identificată în decizia atacată ca beneficiar al ajutorului de stat pretins, iar Ungaria este obligată la recuperarea ajutorului, inclusiv a dobânzilor, de la reclamantă.

Prin intermediul primului său motiv, reclamanta arată că în mod greșit a considerat Comisia că perioada de evaluare relevantă era aceea a datei aderării Ungariei la Uniunea Europeană. În schimb, Comisia ar fi trebuit să aprecieze dacă acordurile reclamantei presupuneau vreun ajutor de stat în lumina împrejurărilor de fapt și de drept de la data încheierii acestora. Reclamanta pretinde că, în plus, Comisia a încălcat articolul 87 alineatul (1) CE și că a comis o eroare vădită de apreciere concluzionând că acordurile ar conferi un avantaj economic. Mai mult, potrivit reclamantei, Comisia ar fi aplicat în mod eronat prevederile Tratatului de aderare al Ungariei precum și articolul 1 litera (b) punctul (v) din Regulamentul nr. 659/1999¹.

În plus, reclamanta pretinde că, contrar punctului de vedere al Comisiei, nu a existat o denaturare a concurenţei și că anexa IV a Tratatului de aderare nu enumeră în mod exhaustiv toate ajutoarele de stat care pot fi considerate existente, ci consacră doar o excepţie de la principiul potrivit căruia toate ajutoarele anterioare aderării sunt per se ajutoare existente. Mai mult, reclamanta susţine că articolul 87 alineatul (3) CE a fost încălcat în ceea ce privește posibilitatea unei derogări ca ajutor de stat la cogenerare ca și articolul 86 alineatul (2) CE, și articolul (88) alineatele (1) și (3) CE precum și articolul 14 din Regulamentul nr. 659/1999 în ceea ce privește recuperarea unui ajutor individual existent.

Prin intermediul celui de al doilea motiv reclamanta arată că Comisia nu era competentă să aprecieze acordurile în discuţie deoarece acestea fuseseră încheiate înainte de aderarea Ungariei la Uniunea Europeană.

Prin intermediul celui de al treilea motiv, reclamanta susţine că ar fi fost încălcate de către Comisie cerinţe procedurale esenţiale precum dreptul de a fi ascultat și obligația de a examina cu diligență și cu imparțialitate. Reclamanta arată că, în plus, Comisia a încălcat cerinţe procedurale esenţiale procedând la o apreciere globală a acordurilor fără a evalua clauzele principale ale fiecărui acord privit în mod individual. Reclamanta consideră că, pentru a fi în măsură să aprecieze dacă acordurile presupun un ajutor de stat, Comisia trebuie să aprecieze dacă acestea conferă un avantaj economic producătorilor și că, în acest scop, este absolut esenţială examinarea fiecărui acord în mod independent. Pretinde, în plus, că metoda adoptată de către Comisie era inadecvată pentru aprecierea corectă a aspectului dacă un număr semnificativ de măsuri individuale constituie un ajutor de stat. Dacă acordurile puteau fi considerate ca regimuri de ajutoare existente, Comisia trebuia să urmeze procedura măsurilor utile prevăzută la articolul 88 alineatul (1) CE și la articolul 18 din Regulamentul nr. 659/1999.

Prin intermediul celui de al patrulea motiv, reclamanta arată că decizia atacată încalcă obligaţia de motivare prevăzută la articolul 253 CE.

În sfârșit, prin intermediul celui de al cincilea motiv, reclamanta arată că prin adoptarea unei decizii negative la capătul unei proceduri în aplicarea articolului 88 alineatul (2) CE, Comisia a săvârșit un abuz în ceea ce privește competenţele pe care le deţine în virtutea legislaţiei privind ajutoarele de stat, solicitând încetarea acordurilor fără să fi dovedit însă existenţa avantajului economic.

____________

¹ - Regulamentul nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, JO L 83, p. 1, Ediţie specială 08/vol. 1, p. 41.