Recurs introdus la 19 decembrie 2008 de Comisia Comunităţilor Europene împotriva Hotărârii pronunțate la 14 octombrie 2008 de Tribunalul Funcției Publice în cauza F-74/07, Meierhofer/Comisia
(cauza T-560/08 P)
Limba de procedură: germana
Părțile
Recurentă: Comisia Comunităţilor Europene (reprezentanți: J. Currall şi B. Eggers)
Cealaltă parte în proces: S. Meierhofer (München, Germania)
Concluziile recurentei
Reclamanta solicită Tribunalului:
Anularea Hotărârii pronunțate la 14 octombrie 2008 de Tribunalul Funcției Publice în cauza F-74/07, Meierhofer/Comisia;
obligarea fiecărei părți la suportarea propriilor cheltuieli de judecată.
Motivele și principalele argumente
Recursul este îndreptat împotriva Hotărârii pronunțate la 14 octombrie 2008 de Tribunalul Funcției Publice în cauza F-74/07, Meierhofer/Comisia, prin care Tribunalul a dispus anularea deciziei comisiei de evaluare din cadrul concursului EPSO/AD/26/05 din 19 iunie 2009 pentru încălcarea obligației de motivare.
Prin decizia menționată se respinsese cererea de reexaminare a deciziei juriului prin care se constatase că reclamantul în primă instanță nu reușit la proba orală a procedurii de selecție. Candidatului îi lipsise o jumătate de punct pentru a totaliza numărul minim de puncte necesar pentru a fi declarat admis în urma probei orale. Conform anunțului de concurs, pentru proba orală s-a acordat o notă globală unică.
Recursul are ca obiect cerințele referitoare la obligația de motivare a unei comisii de evaluare din cadrul unui concurs și criteriile de control al instanței comunitare. Recurenta contestă mai ales concluzia Tribunalului Funcției Publice potrivit căreia, în cazul unor "împrejurări speciale", de exemplu în cazul în care se acordă o notă cu puțin inferioară numărului minim de puncte necesar, obligația de motivare nu este respectată prin simpla comunicare către candidatul eliminat la proba orală a faptului că i s-a acordat o notă eliminatorie.
În susținerea recursului, reclamanta arată că acest punct de vedere conduce la o insecuritate juridică:
în primul rând, în temeiul unei jurisprudențe constante, obligația de motivare trebuie să fie conformă cu respectarea confidențialității aplicabile lucrărilor comisiei de evaluare, în temeiul articolului 6 din Anexa III la Statutul funcționarilor Comunităților Europene, care interzice comunicarea opiniei diferiților membri ai comisiei și dezvăluirea de detalii privind aprecierea personală a candidatului sau prin comparație cu alții;
în al doilea rând, compararea cu alte cazuri referitoare la accesul la documente, efectuată de Tribunal, poate fi greșită, întrucât articolul 6 din Anexa III la Statut nu prevede nicio normă derogatorie sau compararea intereselor;
în al treilea rând, Tribunalul nu a respectat jurisprudența în temeiul căreia obligația de motivare trebuie să fie proporțională cu măsura în cauză, iar Tribunalul trebuie numai să aibă posibilitatea de a controla legalitatea deciziei. Întrucât controlul a posteriori al unei probe orale de către instanța comunitară este imposibil prin natura sa, aceasta și-a limitat până în prezent controlul la respectarea dispozițiilor procedurale și a anunțului de concurs.
În plus, hotărârea creează insecuritate juridică în ceea ce privește distincția dintre diferite categorii de măsuri procedurale referitoare la cerința ca un organ să prezinte documente confidențiale sau la împrejurările în care refuzul comunicării acestora ar putea fi utilizat împotriva persoanei în cauză (măsuri de organizare a procedurii și activități de cercetare judecătorească). În speță, Tribunalul a interpretat în mod greșit poziția Comisiei, întrucât aceasta nu a refuzat niciodată o astfel de comunicare. Comisia a explicat Tribunalului că nu putea prezenta documentele relevante în temeiul măsurilor de organizare a procedurii dispuse de Tribunal și că aștepta însă o activitate de cercetare judecătorească a completului de judecată.
____________