Language of document : ECLI:EU:T:2014:267

Cauza T‑447/11

Lian Catinis

împotriva

Comisiei Europene

„Acces la documente – Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 – Documente referitoare la o investigație a OLAF privind realizarea unui proiect de modernizare a infrastructurii în Siria – Respingerea cererii de acces – Excepție privind protecția obiectivelor activităților de inspecție, de anchetă și de audit”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a opta) din 21 mai 2014

1.      Acțiune în anulare – Acte supuse căilor de atac – Noțiune – Acte care produc efecte juridice obligatorii – Tăcerea sau inacțiunea unei instituții – Asimilare a unei decizii implicite de respingere – Excludere – Limite

(art. 263 TFUE)

2.      Dreptul Uniunii Europene – Principii – Respectarea unui termen rezonabil – Procedură administrativă – Criterii de apreciere

[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41 alin. (1)]

3.      Instituții ale Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Respingerea cererii de acces – Obligația instituției de a efectua o examinare concretă și individuală a documentelor – Posibilitatea de a se întemeia pe prezumții generale care se aplică anumitor categorii de documente – Limite

[Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (2)]

4.      Instituții ale Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Obligația de motivare – Întindere

(Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4)

5.      Instituții ale Uniunii Europene – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Excepții de la dreptul de acces la documente – Interes public superior care justifică divulgarea documentelor – Noțiune – Interesul special al persoanei interesate de a se apăra – Excludere

[Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (2) și (3)]

6.      Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) – Regulamentul nr. 1073/1999 privind investigațiile efectuate de OLAF – Dreptul la apărare – Conținut – Dreptul de acces la dosarul investigației – Lipsă, cu excepția publicării raportului final

(Regulamentele nr. 1073/1999 și nr. 1049/2001 ale Parlamentului European și al Consiliului)

1.      În lipsa unor dispoziții exprese care să stabilească un termen de la expirarea căruia se consideră că a intervenit o decizie implicită din partea unei instituții care a fost invitată să ia poziție și care să definească conținutul acestei decizii, simpla tăcere a unei instituții nu poate fi asimilată unei decizii fără a pune sub semnul întrebării sistemul căilor de atac instituit prin tratat. Prin urmare, în anumite împrejurări specifice, tăcerea sau inacțiunea unei instituții poate fi considerată în mod excepțional ca având valoare de decizie implicită de refuz.

(a se vedea punctele 28 și 29)

2.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 34)

3.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 42 și 43)

4.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 48 și 53)

5.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 61)

6.      În afară de drepturile existente potrivit Regulamentului nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) nu este obligat să acorde unei persoane care pretinde că este vizată de o investigație în curs acces la documentele cuprinse în dosarul unei astfel de investigații.

În această privință, accesul la documentele cuprinse în dosarele OLAF privind o investigație efectuată de acesta, cu excepția dreptului persoanei vizate de a primi o copie a procesului‑verbal al întrevederii cu OLAF, se derulează într‑adevăr în cursul unei proceduri de urmărire. Astfel, recomandarea finală a OLAF va fi supusă autorităților competente ale Uniunii sau autorităților naționale. Dacă aceste autorități intenționează să adopte o sancțiune împotriva unei persoane vizate de investigație, acestea vor trebui să îi dea posibilitatea să își exercite dreptul la apărare în conformitate cu procedura administrativă sau penală aplicabilă. Prin urmare, persoana vizată va fi în măsură, în acel moment, să exercite căile de atac disponibile, prin intermediul acestor autorități, sub rezerva normelor de procedură aplicabile.

(a se vedea punctele 63 și 64)