Recurs introdus la 28 august 2013 de CC împotriva Hotărârii Ordonanței din 11 iulie 2013 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-9/12, CC/Parlamentul European

(Cauza T-457/13 P)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: CC (Bridel, Luxemburg) (reprezentant: G. Maximini, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Parlamentul European

Concluziile

Recurentul solicită Tribunalului:

anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice (TFP) din 11 iulie 2013, pronunțată în cauza F-9/12 (CC/Parlamentul European);

ca urmare, admiterea cererii recurentului de repararea a prejudiciului suferit prin acțiunile întreprinse împotriva sa;

pronunțarea unui hotărâri în conformitate cu cererile prezentate de recurent în primă instanță;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fața celor două instanțe.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurentul invocă opt motive.

Primul motiv întemeiat pe faptul că TFP ar fi omis, în mod eronat, să dispună măsurile de cercetare judecătorească necesare și ar fi săvârșit, astfel, o eroare vădită de apreciere în legătură cu șansa pierdută de recurent de a fi recrutat în cadrul Parlamentului European începând cu luna iunie 2005.

Al doilea motiv întemeiat pe o eroare de drept și pe o eroare vădită de apreciere și, în subsidiar, pe deturnarea situației de fapt, atunci când TFP ar fi reținut că, în speță, Consiliul a fost informat cu privire la existența listei de candidați eligibili pe care figura numele recurentului.

Al treilea motiv întemeiat pe o eroare de drept, pe o eroare vădită de apreciere, pe denaturarea situației de fapt, pe motivarea insuficientă și pe lipsa de răspuns cu privire la un motiv, prin faptul că TFP nu ar fi răspuns la motivele invocate de recurent privind obstrucționarea de către Parlamentul European a recrutării sale în cadrul instituțiilor și organismelor Uniunii, privind lipsa de informare asupra existenței listei de candidați exigibili și privind faptul că EPSO ar fi primit autorizarea de a înscrie recurentul în baza sa de date și de a transmite această informație.Al patrulea motiv întemeiat pe o eroare de drept și pe denaturarea situației de fapt, întrucât TFP: i) ar fi considerat pe nedrept că Parlamentul European nu avea obligația juridică de a difuza lista de candidați eligibili în toate instituțiile și organismele Uniunii; ii) nu ar fi stabilit consecințele care decurg din încălcarea principiului egalității de tratament, al bunei administrări și al securității juridice și iii) ar fi omis să examineze unele înscrisuri.Al cincilea motiv întemeiat pe denaturarea situației de fapt și pe o eroare vădită de apreciere în legătură cu informația privind prelungirea listei de candidați eligibili, prin faptul că TFP ar fi reținut că atât Consiliul cât și celelalte instituții sau organisme ale Uniunii ar fi avut cunoștință de prelungirea listei de candidați eligibili între iunie și august 2007.Al șaselea motiv întemeiat pe o eroare de drept, pe o eroare vădită de apreciere, pe denaturarea faptelor și pe omisiunea de a le examina, prin faptul că TFP ar fi reținut că durata de validitat

e a listei de candidați eligibili, prelungită în privința altor candidați care au reușit la concurs, nu determina o inegalitate de tratament în privința recurentului.Al șaptelea motiv întemeiat pe o eroare de drept și pe o eroare vădită de apreciere, prin faptul că TFP nu ar fi stabilit consecințele care se impuneau în urma distrugerii de către Parlamentul European a înscrisurilor referitoare la situația recurentului.Al optulea motiv întemeiat pe o eroare de dre

pt, pe o eroare vădită de apreciere și, în subsidiar, pe denaturarea situației de fapt, pe omisiunea de a dispune măsurile de cercetare judecătorească și pe lipsa de motivare, prin faptul că TFP nu ar fi ținut seama de situația reală a recurentului și de conduita culpabilă a Parlamentului European cu ocazia analizării existenței unei șanse pierdute de a fi recrutat și a

evaluării prejudiciului suferit.