Recurs introdus la 9 aprilie 2024 de Dexia, fostă Dexia Crédit Local împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta extinsă) din 24 ianuarie 2024 în cauza T-405/21, Dexia Crédit Local/SRB
(Cauza C-254/24 P)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurentă: Dexia, fostă Dexia Crédit Local (reprezentanți: H. Gilliams, J.-M. Gollier, avocați)
Celelalte părți din procedură: Comitetul unic de rezoluție, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană
Concluziile recurentei
Recurenta solicită Curții:
anularea în parte a Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 24 ianuarie 2024, Dexia Crédit Local/SRB (T-405/21, ECLI:EU:T:2024:33), întrucât, deși declară nulitatea deciziei Comitetului unic de rezoluție (SRB) din 14 aprilie 2021 privind calculul contribuțiilor ex ante 2021 la Fondul unic de rezoluție, având ca referință SRB/ES/2021/22 (denumită în continuare „decizia SRB”), îi menține temporar efectele;
anularea deciziei SRB; și
obligarea SRB la plata cheltuielilor de judecată (inclusiv pentru procedura în fața Tribunalului).
Motivele și principalele argumente
În susținerea recursului, recurenta invocă patru motive:
1. Primul motiv întemeiat pe faptul că Tribunalul consideră că articolele 5, 69 și 70 din Regulamentul nr. 806/20141 îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 114 alineatul (1) TFUE.
2. Al doilea motiv întemeiat pe faptul că Tribunalul consideră că articolele 69 și 70 din Regulamentul nr. 806/2014 nu constituie dispoziții fiscale în sensul articolului 114 alineatul (2) TFUE.
3. Al treilea motiv întemeiat pe faptul că Tribunalul consideră că tratamentul rezervat reclamantei nu încalcă principiul egalității.
4. Al patrulea motiv întemeiat pe faptul că Tribunalul consideră tratamentul rezervat reclamantei nu încalcă principiul proporționalității.
____________
1 Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO 2014, L 225, p. 1).