Ediție provizorie
CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL
DOMNUL JEAN RICHARD DE LA TOUR
prezentate la 18 iunie 2024(1)
Cauza C‑240/23
Herbaria Kräuterparadies GmbH
împotriva
Freistaat Bayern
[cerere de decizie preliminară formulată de Bundesverwaltungsgericht (Curtea Administrativă Federală, Germania)]
„Trimitere preliminară – Agricultură și pescuit – Producția ecologică și etichetarea produselor ecologice – Regulamentul (UE) 2018/848 – Norme privind producția ecologică – Articolul 16 – Articolul 33 – Etichetare – Logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică – Condiții de utilizare – Articolele 45 și 48 – Importul de produse ecologice echivalente care provin dintr‑o țară terță recunoscută pe piața Uniunii – Mențiune referitoare la producția ecologică – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Articolul 20 – Egalitate de tratament”
I. Introducere
1. Încă din anul 2012, Herbaria Kräuterparadies GmbH (denumită în continuare „Herbaria”) contestă decizia Freistaat Bayern (landul Bavaria, Germania) prin care i se interzice utilizarea mențiunii referitoare la metoda de producție ecologică în cazul etichetării, al publicității și al comercializării unui amestec de sucuri de fructe și de extracte de plante care conține, în afară de produse ecologice, vitamine nevegetale și gluconat feros neprovenite din agricultura ecologică.
2. O primă hotărâre a Curții a confirmat interpretarea landului Bavaria în ceea ce privește imposibilitatea de a utiliza logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică, precum și orice mențiune privind producția ecologică într‑o asemenea ipoteză(2). Herbaria a acceptat această decizie și invocă o încălcare a egalității între produsul său și un produs american similar în care se adaugă vitamine nevegetale și gluconat feros neecologice, dar care este recunoscut ca fiind provenit din producția ecologică în Statele Unite ale Americii și care, ca atare, poate fi comercializat pe teritoriul Uniunii cu logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică, ca urmare a recunoașterii Statelor Unite ca țară terță ale cărei norme de producție și control sunt echivalente.
3. Cererea de decizie preliminară privește interpretarea, pe de o parte, a articolului 16 alineatul (1), a articolului 30 alineatul (1), a articolului 33 alineatul (1), a articolului 45 alineatul (1) și a articolului 48 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului(3) și a punctului 2.2.2 litera (f) din partea IV din anexa II la acesta, precum și, pe de altă parte, a articolului 20 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene(4).
4. Această cerere va permite Curții să precizeze modul în care trebuie să se utilizeze logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică în cazul importului de produse provenite din agricultura ecologică. Vom propune Curții să răspundă că produsele importate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91(5) și al Regulamentului 2018/848 pot purta acest logo, însoțit, în același câmp vizual, de indicații obligatorii privind proveniența materiilor prime și țara de origine a controlului de conformitate, fără ca acest lucru să aducă atingere principiului egalității protejat de articolul 20 din cartă.
II. Cadrul juridic
A. Regulamentul nr. 834/2007
5. Considerentele (1) și (33) ale Regulamentului nr. 834/2007 enunțau:
„(1) [M]etoda de producție ecologică joacă un dublu rol social, deoarece, pe de o parte, alimentează o piață specifică ce răspunde cererii consumatorilor de produse ecologice, iar, pe de altă parte, furnizează bunuri publice, contribuind la protecția mediului și la bunăstarea animalelor, precum și la dezvoltarea rurală.
[...]
(33) Produsele ecologice importate în [Uniunea] Europeană ar trebui să poată fi introduse pe piața [Uniunii] ca produse ecologice, atunci când sunt realizate în conformitate cu normele aplicabile producției și respectă măsurile de control conforme sau echivalente celor prevăzute de legislația [Uniunii]. De asemenea, produsele importate într‑un regim echivalent ar trebui să aibă un certificat eliberat de către autoritatea competentă sau autoritatea sau organismul de control recunoscute din țara terță în cauză.”
6. Articolul 19 din acest regulament, intitulat „Norme generale aplicabile producției de alimente procesate”, prevedea la alineatul (2) litera (b):
„Următoarele condiții se aplică compoziției alimentelor ecologice procesate:
[...]
(b) pot fi utilizați numai aditivii, auxiliarii tehnologici, aromele, apa, sarea, preparatele din microorganisme și enzime, mineralele, oligoelementele, vitaminele, precum și aminoacizi și alți micronutrienți incluși în alimente în scopuri nutriționale speciale, numai dacă utilizarea lor în producția ecologică a fost autorizată în conformitate cu articolul 21.”
7. Articolul 23 din regulamentul menționat, intitulat „Utilizarea termenilor referitori la producția ecologică”, prevedea la alineatul (1):
„În sensul prezentului regulament, un produs este considerat ca purtând termeni referitori la metoda de producție ecologică în cazul în care, pe etichetă, pe materialele publicitare sau în documentele comerciale, produsul în cauză, ingredientele sau materiile sale prime sunt descrise în termeni care sugerează cumpărătorului că produsul, ingredientele sau materiile sale prime au fost obținute în conformitate cu normele aplicabile producției prevăzute de prezentul regulament. În special, termenii enumerați în anexă, cuvintele derivate și diminutivele acestora, precum «bio» și «eco», singure sau în combinație, pot fi folosite pe teritoriul [Uniunii] și în orice limbă [a Uniunii] pentru etichetarea și promovarea unui produs ce răspunde exigențelor prevăzute de prezentul regulament.
În etichetarea sau promovarea produselor agricole vii sau neprocesate se pot folosi termeni referitori la metoda de producție ecologică doar atunci când, ca cerință suplimentară, toate ingredientele respectivului produs au fost de asemenea create în conformitate cu cerințele prevăzute de prezentul regulament.”
8. Articolul 24 din același regulament, intitulat „Indicații obligatorii”, avea următorul cuprins:
„(1) Atunci când se utilizează termenii menționați la articolul 23 alineatul (1):
(a) apare, de asemenea, pe etichetă numărul de cod menționat la articolul 27 alineatul (10) al autorității sau al organismului de control care reglementează activitatea operatorului care a desfășurat cea mai recentă operație de producție sau procesare;
(b) de asemenea, pe ambalaj figurează sigla Comunității menționată la articolul 25 alineatul (1), în ceea ce privește produsele alimentare preambalate;
(c) în cazul în care se utilizează sigla Comunității, o indicație a locului unde s‑a cultivat materia primă agricolă din care se compune produsul apare în același câmp vizual cu sigla, sub una dintre următoarele forme, după cum este cazul:
– «Agricultură UE», atunci când materia primă agricolă a fost cultivată în UE;
– «Agricultură non-UE», atunci când materia agricolă primă a fost cultivată în țări terțe;
– «Agricultură UE/non-UE», atunci când o parte din materia agricolă primă a fost cultivată pe teritoriul [Uniunii], iar altă parte a fost cultivată în țări terțe.
[...]
Utilizarea siglei comunitare menționate la articolul 25 alineatul (1), precum și indicația menționată în primul paragraf sunt opționale pentru produsele importate din țări terțe. Cu toate acestea, atunci când pe etichetă apare sigla UE menționată la articolul 25 alineatul (1), indicația menționată în primul paragraf figurează, de asemenea, pe etichetă.
(2) Indicațiile menționate la alineatul (1) vor fi marcate în mod vizibil, astfel încât să fie ușor de localizat, lizibile și indelebile.
[...]”
9. Articolul 25 din Regulamentul nr. 834/2007, intitulat „Sigle pentru producția ecologică”, prevedea:
„(1) Sigla comunitară pentru producție ecologică poate fi utilizată în etichetarea, prezentarea și promovarea produselor ce răspund exigențelor enunțate în prezentul regulament.
[...]
(2) Siglele naționale și private pentru producție ecologică pot fi utilizate în etichetarea, prezentarea și promovarea produselor ce răspund exigențelor enunțate în prezentul regulament.
[...]”
10. Articolul 32 din acest regulament, intitulat „Importul de produse conforme”, prevedea la alineatul (1):
„Un produs importat dintr‑o țară terță poate fi introdus pe piața [Uniunii] în următoarele condiții:
(a) produsul este conform cu exigențele impuse prin titlurile II, III și IV, precum și cu normele de punere în aplicare ce afectează producția acestuia, adoptate în conformitate cu prezentul regulament;
(b) toți operatorii, inclusiv exportatorii, au făcut obiectul unui control efectuat de către o autoritate sau un organism de control recunoscut în conformitate cu alineatul (2);
(c) operatorii implicați sunt capabili să furnizeze în orice moment importatorilor sau autorităților naționale documentele justificative menționate la articolul 29, ce permit identificarea operatorului care a desfășurat ultima operațiune și verificarea conformității din partea operatorului cu literele (a) și (b), documentele în cauză fiind emise de către o autoritate sau un organism de control menționat la litera (b).”
11. Articolul 33 din regulamentul menționat, intitulat „Importul de produse ce oferă garanții echivalente”, avea următorul cuprins:
„(1) Un produs importat dintr‑o țară terță poate fi, de asemenea, introdus pe piața [Uniunii] în următoarele condiții:
(a) produsul a fost realizat în conformitate cu normele aplicabile producției echivalente cu cele menționate în titlurile III și IV;
(b) operatorii au făcut obiectul unor măsuri de control echivalente ca eficiență cu cele menționate în titlul V, iar aceste măsuri de control sunt puse în aplicare permanent și eficient;
(c) în toate etapele de producție, preparare și distribuție din țara terță, activitățile operatorilor s‑au supus unui sistem de control recunoscut în conformitate cu alineatul (2) sau unei autorități sau organism de control recunoscut în conformitate cu alineatul (3);
(d) conformitatea produsului este dovedită printr‑un certificat de inspecție emis de către autoritățile competente, autoritățile sau organismele de control din țara terță recunoscute în conformitate cu alineatul (2) sau de către o autoritate sau un organism de control recunoscut în conformitate cu alineatul (3), ce confirmă conformitatea produsului cu dispozițiile prezentului alineat.
[...]
(2) În conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (2), Comisia [Europeană] recunoaște țările terțe al căror sistem de producție este conform cu principiile și normele aplicabile producției echivalente cu cele prevăzute în titlurile II, III și IV și ale căror măsuri de control au o eficiență echivalentă cu cele impuse prin titlul V și întocmește o listă a acestor țări. Evaluarea echivalenței ține cont de orientările generale din Codex Alimentarius CAC/GL 32.
[...]”
B. Regulamentul (CE) nr. 889/2008
12. Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul(6), conținea un articol 27, intitulat „Utilizarea anumitor produse și substanțe în procesarea alimentelor”, al cărui alineat (1) prevedea:
„În sensul articolului 19 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul [nr. 834/2007], numai următoarele substanțe pot fi utilizate în procesarea produselor agricole ecologice, cu excepția vinului:
[...]
(f) minerale (inclusiv oligoelemente), vitamine, aminoacizi și micronutrienți, autorizați numai în măsura în care utilizarea lor în alimentele în care sunt incorporate este impusă de lege.”
C. Regulamentul (CE) nr. 1235/2008
13. Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 al Comisiei din 8 decembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce privește regimul de import al produselor ecologice din țări terțe(7) prevedea:
„Comisia stabilește o listă a țărilor terțe recunoscute în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul [nr. 834/2007]. Lista țărilor terțe recunoscute figurează în anexa III la prezentul regulament [...]”
D. Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 126/2012
14. Articolul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 126/2012 al Comisiei din 14 februarie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 în ceea ce privește documentele justificative și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1235/2008 în ceea ce privește regimul de import al produselor ecologice din Statele Unite ale Americii(8) a inclus Statele Unite pe lista țărilor terțe prevăzută în anexa III la Regulamentul nr. 1235/2008.
E. Regulamentul 2018/848
15. Considerentele (1), (3), (6), (9), (15), (17), (73), (77)-(79), (93), (96) și (123) ale Regulamentului 2018/848 enunță:
„(1) [P]roducția ecologică joacă un dublu rol social, deoarece, pe de o parte, alimentează o piață specifică ce răspunde cererii de produse ecologice a consumatorilor, iar, pe de altă parte, furnizează bunuri disponibile public care contribuie la protecția mediului și la bunăstarea animalelor, precum și la dezvoltarea rurală.
[...]
(3) [O]biectivele politicii privind producția ecologică fac parte integrantă din obiectivele [politicii agricole comune (PAC)], prin garantarea faptului că fermierii primesc un câștig echitabil în schimbul respectării normelor privind producția ecologică. În plus, creșterea tot mai mare a cererii consumatorilor pentru produse ecologice creează condițiile pentru dezvoltarea și pentru expansiunea ulterioară a pieței produselor respective și, prin urmare, pentru creșterea câștigurilor fermierilor implicați în producția ecologică.
[...]
(6) Având în vedere obiectivele politicii Uniunii privind producția ecologică, cadrul juridic stabilit pentru implementarea politicii respective ar trebui să vizeze asigurarea concurenței loiale și a funcționării adecvate a pieței interne a produselor ecologice, menținerea și justificarea încrederii consumatorilor în produsele etichetate ca ecologice și crearea unor condiții care să permită dezvoltarea politicii în armonie cu evoluțiile producției și ale pieței.
[...]
(9) Având în vedere evoluția dinamică a sectorului ecologic, Regulamentul [nr. 834/2007] a identificat necesitatea unei viitoare revizuiri a normelor Uniunii privind producția ecologică, ținând cont de experiența dobândită prin aplicarea normelor respective. Potrivit rezultatelor respectivei revizuiri efectuate de Comisie, cadrul juridic al Uniunii care reglementează producția ecologică ar trebui îmbunătățit pentru a prevedea norme care să corespundă așteptărilor ridicate ale consumatorilor și care să garanteze suficientă claritate pentru cei cărora li se adresează. Prin urmare, Regulamentul [nr. 834/2007] ar trebui abrogat și înlocuit de un nou regulament.
[...]
(15) Proiectele de cercetare au demonstrat că încrederea consumatorilor este crucială pe piața alimentelor ecologice. Pe termen lung, normele care nu sunt demne de încredere pot știrbi încrederea publicului și pot duce la eșecul pieței. Prin urmare, dezvoltarea durabilă a producției ecologice în Uniune ar trebui să se bazeze pe norme de producție robuste, armonizate la nivelul Uniunii și care răspund așteptărilor operatorilor și ale consumatorilor în ceea ce privește calitatea produselor ecologice și respectarea principiilor și a normelor stabilite în prezentul regulament.
[...]
(17) Prezentul regulament ar trebui să reprezinte baza dezvoltării durabile a producției ecologice și a obținerii unor efecte pozitive ale acesteia asupra mediului, asigurând în același timp funcționarea eficace a pieței interne a produselor ecologice și o concurență loială, ajutând astfel fermierii să obțină un venit echitabil, asigurând încrederea consumatorilor, protejând interesele consumatorilor și încurajând circuitele scurte de distribuție și producția locală. Aceste obiective ar trebui să fie realizate prin respectarea principiilor generale și specifice și a normelor de producție generale și detaliate aplicabile producției ecologice.
[...]
(73) Etichetarea produselor agricole și a alimentelor ar trebui să facă obiectul normelor generale prevăzute de Regulamentul (UE) [nr. 1169/2011(9)] și, în special, obiectul dispozițiilor care vizează prevenirea unei etichetări care ar putea crea confuzie în rândul consumatorilor sau ar putea induce în eroare consumatorii. În plus, în prezentul regulament ar trebui prevăzute dispoziții specifice referitoare la etichetarea produselor ecologice și în conversie. Aceste dispoziții ar trebui să protejeze atât interesele operatorilor, prin faptul că produsele lor sunt corect identificate pe piață, bucurându‑se de condiții de concurență loiale, cât și interesele consumatorilor de a putea alege în cunoștință de cauză.
[...]
(77) Pentru a asigura claritatea pentru consumatorii de pe întreaga piață a Uniunii, utilizarea logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică ar trebui să devină obligatorie pentru toate alimentele ecologice preambalate produse pe teritoriul Uniunii. În plus, ar trebui să fie posibilă utilizarea voluntară a logoului respectiv în cazul produselor ecologice care nu sunt preambalate și care sunt produse în Uniune și în cazul oricăror produse ecologice importate din țări terțe, precum și în scopuri de informare și educaționale. Modelul logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică ar trebui stabilit.
(78) Totuși, pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorilor în ceea ce privește caracterul ecologic al întregului produs, este oportună limitarea utilizării logoului respectiv la produsele care conțin numai sau aproape numai ingrediente ecologice. Prin urmare, nu ar trebui permisă utilizarea logoului în etichetarea produselor în conversie sau a produselor prelucrate în cazul cărora ingredientele agricole sunt ecologice într‑o proporție mai mică de 95 % ca greutate.
(79) Pentru a se evita orice confuzie posibilă în rândul consumatorilor în privința originii produsului, din UE sau din afara UE, atunci când se utilizează logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică, consumatorii ar trebui informați despre locul în care au fost cultivate materiile prime agricole din care este compus produsul. [...]
[...]
(93) Experiența dobândită prin acordurile pentru importul de produse ecologice în Uniune în temeiul Regulamentului [nr. 834/2007] a arătat necesitatea revizuirii acordurilor respective, pentru a se răspunde așteptărilor consumatorilor ca produsele ecologice importate să respecte standarde la fel de stricte ca și cele ale Uniunii, precum și pentru a se asigura accesul produselor ecologice din Uniune pe piața internațională. [...]
[...]
(96) Țările terțe recunoscute în scopul echivalenței în temeiul Regulamentului [nr. 834/2007] ar trebui recunoscute în continuare ca atare în temeiul prezentului regulament, pentru o perioadă limitată, necesară pentru asigurarea unei tranziții fără probleme la sistemul de recunoaștere prin acord internațional, cu condiția ca țările terțe respective să asigure în continuare echivalența producției lor ecologice și a normelor lor de control cu normele relevante ale Uniunii aflate în vigoare și cu condiția să îndeplinească toate cerințele legate de supravegherea recunoașterii lor de către Comisie. Supravegherea respectivă ar trebui să se bazeze în special pe rapoartele anuale trimise Comisiei de țările terțe recunoscute în cauză.
[...]
(123) Întrucât obiectivele prezentului regulament, în special concurența loială și funcționarea adecvată a pieței interne a produselor ecologice, precum și asigurarea încrederii consumatorilor în produsele respective și în logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere armonizarea necesară a normelor privind producția ecologică, obiectivele respective pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 [TUE]. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.”
16. Articolul 16 din Regulamentul 2018/848, intitulat „Norme de producție privind alimentele prelucrate”, prevede la alineatul (1):
„Operatorii care produc alimente prelucrate respectă, în special, normele detaliate de producție prevăzute în anexa II partea IV și în orice act de punere în aplicare menționat la alineatul (3) din prezentul articol.”
17. Potrivit articolului 30 din acest regulament, intitulat „Utilizarea termenilor referitori la producția ecologică”:
„(1) În sensul prezentului regulament, un produs este considerat ca purtând termeni referitori la producția ecologică în cazul în care, pe etichetă, pe materialele publicitare sau în documentele comerciale, produsul în cauză, ingredientele sale sau materiile prime pentru hrana pentru animale utilizate pentru producerea sa sunt descrise în termeni care sugerează cumpărătorului că produsul, ingredientele sau materiile sale prime pentru hrana pentru animale au fost produse în conformitate cu prezentul regulament. În special, termenii enumerați în anexa IV, cuvintele derivate și diminutivele acestora, precum «bio» și «eco», singure sau în combinație, pot fi folosite, pe întreg teritoriul Uniunii și în orice limbă enumerată în anexa respectivă, pentru etichetarea și promovarea produselor menționate la articolul 2 alineatul (1) conforme cu prezentul regulament.
[...]
(5) Pentru alimentele prelucrate, se pot folosi termenii menționați la alineatul (1):
(a) în descrierea comercială și în lista de ingrediente, în cazul în care o astfel de listă este obligatorie în temeiul legislației Uniunii [...]
[...]
(b) doar în lista de ingrediente [...]
[...]
(c) în descrierea comercială și în lista de ingrediente [...]
[...]”
18. Articolul 32 din regulamentul menționat, intitulat „Indicații obligatorii”, prevede la alineatul (1):
„Atunci când produsele poartă termeni menționați la articolul 30 alineatul (1), inclusiv produsele etichetate ca fiind produse în conversie în conformitate cu articolul 30 alineatul (3):
[...]
(b) în cazul alimentelor preambalate, pe ambalaj apare, de asemenea, logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică menționat la articolul 33, cu excepția cazurilor menționate la articolul 30 alineatul (3) și alineatul (5) literele (b) și (c).”
19. Potrivit articolului 33 din Regulamentul 2018/848, intitulat „Logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică”:
„(1) Logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică poate fi utilizat pentru etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor conforme cu prezentul regulament.
Logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică poate fi utilizat, de asemenea, în scopuri de informare și educaționale legate de existența și de publicitatea logoului propriu‑zis, cu condiția ca o astfel de utilizare să nu fie de natură să inducă în eroare consumatorul în ceea ce privește producția ecologică de produse specifice și cu condiția ca logoul să fie reprodus în conformitate cu normele stabilite în anexa V. [...]
[...]
(3) Utilizarea logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică este opțională în cazul produselor importate din țări terțe. Atunci când pe eticheta unor astfel de produse figurează logoul respectiv, atunci apare pe etichetă și indicația menționată la articolul 32 alineatul (2).
[...]
(5) La etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor conforme cu prezentul regulament pot fi utilizate logouri naționale și logouri private.
[...]”
20. Articolul 42 din acest regulament, intitulat „Norme suplimentare privind măsurile în caz de nerespectare”, are următorul cuprins:
„(1) În eventualitatea unei nerespectări care afectează integritatea produselor ecologice sau în conversie pe parcursul oricăreia dintre etapele producției, pregătirii și distribuției, de exemplu, din cauza utilizării unor produse, substanțe sau tehnici neautorizate ori a amestecării cu produse neecologice, autoritățile competente și, după caz, autoritățile de control și organismele de control se asigură că [...] în etichetarea și publicitatea întregului lot sau a întregii serii de producție în cauză nu se face referire la producția ecologică.
[...]”
21. Articolul 44 din regulamentul menționat, intitulat „Exportul de produse ecologice”, prevede la alineatul (1):
„Un produs poate fi exportat din Uniune ca produs ecologic și poate purta logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică dacă respectă normele pentru producția ecologică în temeiul prezentului regulament.”
22. Articolul 45 din Regulamentul 2018/848, intitulat „Importul de produse ecologice și de produse în conversie”, prevede la alineatul (1):
„Un produs poate fi importat dintr‑o țară terță pentru a fi introdus pe piață în Uniune ca produs ecologic sau ca produs în conversie dacă sunt îndeplinite următoarele trei condiții:
(a) produsul este un produs menționat la articolul 2 alineatul (1);
(b) se aplică una din următoarele:
(i) produsul respectă capitolele II, III și IV din prezentul regulament, iar autoritățile de control sau organismele de control recunoscute în conformitate cu articolul 46 au controlat toți operatorii și grupurile de operatori, astfel cum sunt menționate la articolul 36, inclusiv exportatorii din țara terță în cauză, iar autoritățile sau organismele respective le‑au furnizat tuturor operatorilor, grupurilor de operatori și exportatorilor respectivi un certificat care confirmă că respectă prezentul regulament;
(ii) în cazul în care produsul provine dintr‑o țară terță recunoscută în conformitate cu articolul 47, produsul respectiv respectă condițiile stabilite în acordul comercial relevant; sau
(iii) în cazul în care produsul provine dintr‑o țară terță recunoscută în conformitate cu articolul 48, produsul respectiv respectă normele echivalente de producție și control ale țării terțe respective și este importat cu un certificat de inspecție care confirmă respectarea și care a fost eliberat de autoritățile competente, autoritățile de control sau organismele de control ale țării terțe respective; și
(c) operatorii din țările terțe pot furniza în orice moment importatorilor și autorităților naționale din Uniune și din țările terțe respective informații care permit identificarea operatorilor care sunt furnizorii lor și a autorităților de control sau a organismelor de control ale acestor furnizori, pentru a se asigura trasabilitatea produsului ecologic sau în conversie în cauză. Aceste informații se pun, de asemenea, la dispoziția autorităților de control sau a organismelor de control ale importatorilor.”
23. Articolul 48 din acest regulament, intitulat „Echivalența în temeiul Regulamentului [nr. 834/2007]”, prevede la alineatul (1):
„O țară terță recunoscută menționată la articolul 45 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) este o țară terță care a fost recunoscută în scopul echivalenței în temeiul articolului 33 alineatul (2) din Regulamentul [nr. 834/2007], inclusiv cele recunoscute în temeiul măsurii tranzitorii prevăzute la articolul 58 din prezentul regulament.
Recunoașterea respectivă a țărilor terțe expiră la 31 decembrie 2025.”
24. Potrivit articolului 56 primul și al doilea paragraf din regulamentul menționat:
„Regulamentul [nr. 834/2007] se abrogă.
Totuși, regulamentul menționat se aplică în continuare în scopul încheierii procesului de examinare a cererilor pendinte din partea țărilor terțe, menționate la articolul 58 din prezentul regulament.”
25. Articolul 58 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848 prevede:
„Comisia încheie examinarea cererilor depuse de țările terțe care au fost depuse în temeiul articolului 33 alineatul (2) din Regulamentul [nr. 834/2007] și care sunt în curs de examinare la 17 iunie 2018. În privința examinării cererilor respective, se aplică regulamentul menționat.”
26. Punctul 2.2.2 litera (f) din partea IV din anexa II la regulamentul menționat prevede, în ceea ce privește cerințele detaliate pentru producția de alimente prelucrate:
„La prelucrarea alimentelor, este permisă utilizarea următoarelor produse și substanțe:
[...]
(f) mineralele (inclusiv oligoelementele), vitaminele, aminoacizii și micronutrienții, cu condiția ca:
(i) utilizarea lor în alimentele destinate consumului normal este o cerință legală care decurge direct din dispoziții de drept al Uniunii sau din dispoziții de drept intern compatibile cu dreptul Uniunii, cu consecința că alimentele nu pot fi introduse deloc pe piață ca alimente destinate consumului normal dacă mineralele, vitaminele, aminoacizii sau micronutrienții respectivi nu sunt adăugați; sau
(ii) în ceea ce privește alimentele introduse pe piață ca având anumite caracteristici sau efecte în legătură cu sănătatea ori nutriția sau în legătură cu nevoile anumitor grupuri de consumatori:
– în produsele menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) [nr. 609/2013(10)], utilizarea acestora este autorizată în temeiul regulamentului menționat și al actelor adoptate în temeiul articolului 11 alineatul (1) [...] pentru produsele în cauză, sau
– în produsele reglementate prin Directiva [2006/125/CE(11)], utilizarea lor este autorizată în temeiul directivei menționate.”
F. Regulamentul (UE) 2020/1693
27. Considerentul (7) al Regulamentului (UE) 2020/1693 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 noiembrie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/848 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește data de aplicare a acestuia și anumite alte date menționate în regulamentul respectiv(12) enunță:
„Pandemia de COVID-19 și criza de sănătate publică aferentă reprezintă o provocare fără precedent [...] pentru țările terțe și operatorii stabiliți în țări terțe. În consecință, în cazul țărilor terțe care au fost recunoscute ca echivalente în temeiul articolului 33 alineatul (2) din Regulamentul [nr. 834/2007], este oportun să se prelungească cu un an data expirării recunoașterii lor, până la 31 decembrie 2026, astfel încât aceste țări terțe să aibă timp suficient pentru a‑și schimba statutul fie prin încheierea unui acord comercial cu Uniunea, fie prin respectarea pe deplin de către operatorii lor a Regulamentului [2018/848], fără perturbări inutile ale comerțului cu produse ecologice.”
28. Articolul 1 punctul 2 din acest regulament prevede:
„Regulamentul [2018/848] se modifică după cum urmează:
2. La articolul 48 alineatul (1) al doilea paragraf, data «31 decembrie 2025» se înlocuiește cu «31 decembrie 2026».”
G. Regulamentul delegat (UE) 2021/1342
29. Considerentul (3) al Regulamentului delegat (UE) 2021/1342 al Comisiei din 27 mai 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului cu norme referitoare la informațiile care trebuie trimise de țările terțe și de autoritățile de control și organismele de control în scopul supravegherii recunoașterii acestora în temeiul articolului 33 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce privește produsele ecologice importate, precum și la măsurile care urmează să fie luate în cadrul exercitării supravegherii respective(13) enunță:
„Atunci când sunt introduse pe piața Uniunii până la sfârșitul perioadelor de tranziție [enunțate în considerentele (1) și (2)], produsele ecologice importate în Uniune în cadrul regimurilor de import respective trebuie să fie produse în conformitate cu normele de producție și supuse unor regimuri de control echivalente cu cele prevăzute în Regulamentul [nr. 834/2007], precum și în conformitate cu normele de punere în aplicare aferente prevăzute în Regulamentele [nr. 889/2008] și [nr. 1235/2008] ale Comisiei.”
30. Articolul 1 din acest regulament delegat prevede:
„(1) Raportul anual care trebuie trimis Comisiei în conformitate cu articolul 48 alineatul (2) din Regulamentul [2018/848], până la data de 31 martie a fiecărui an, de către o țară terță menționată la articolul 48 alineatul (1) din regulamentul respectiv și inclusă în lista stabilită printr‑un regulament de punere în aplicare care urmează să fie adoptat în temeiul articolului 48 alineatul (3) din Regulamentul [2018/848] [...] include:
[...]
(d) orice actualizare a standardelor de producție aplicate în țara terță, evaluate ca fiind echivalente cu normele aplicabile producției menționate în titlurile III și IV din Regulamentul [nr. 834/2007];
(e) orice actualizare a măsurilor de control aplicate în țara terță, evaluate ca având o eficacitate echivalentă cu cea a măsurilor menționate în titlul V din Regulamentul [nr. 834/2007], și confirmarea faptului că astfel de măsuri de control au fost aplicate în mod permanent și eficace;
[...]
(6) În cazul în care Comisia a primit o notificare din partea unui stat membru prin care este informată cu privire la o suspiciune întemeiată privind o neregulă sau o încălcare în ceea ce privește respectarea de către produsele ecologice importate a cerințelor stabilite în Regulamentul [nr. 834/2007] și a standardelor de producție și măsurilor de control acceptate ca fiind echivalente pe baza evaluării efectuate, ea notifică acest lucru autorității competente din țara terță în cauză. Autoritatea competentă respectivă investighează originea neregulii sau a încălcării suspectate și, în termen de 30 de zile calendaristice de la notificarea Comisiei, informează Comisia și statul membru în cauză cu privire la rezultatul investigației și la măsurile luate.”
III. Situația de fapt din litigiul principal și întrebările preliminare
31. Herbaria fabrică produsul „Blutquick”, un amestec de sucuri de fructe și de extracte de plante care provin din producția ecologică. În băutura comercializată ca supliment alimentar sunt adăugate vitamine nevegetale și gluconat de fier. Pe ambalaj figurează logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică, eticheta ecologică națională, precum și o referire la faptul că ingredientele provin din „agricultura ecologică controlată”.
32. Prin decizia din 18 ianuarie 2012, Bayerische Landesanstalt für Landwirtschaft (Institutul pentru Agricultură din landul Bavaria, Germania) a dispus printre altele ca Herbaria să elimine, până la 1 decembrie 2012, referirea la producția ecologică protejată în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul nr. 834/2007 care apărea pe eticheta, pe materialele publicitare și în documentele comerciale ale produsului „Blutquick”, pentru motivul că, în temeiul dispozițiilor acestui regulament și ale articolului 27 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 889/2008, nu era permisă adăugarea vitaminelor și a mineralelor în produsele procesate care purtau termenul „ecologic” decât în măsura în care utilizarea lor era impusă de lege. Potrivit Institutului pentru Agricultură din landul Bavaria, acesta nu era cazul produsului „Blutquick”.
33. Herbaria a formulat o acțiune împotriva deciziei menționate în fața Verwaltungsgericht München (Tribunalul Administrativ din München, Germania), care a adresat Curții întrebări preliminare privind interpretarea acestui articol 27 alineatul (1) litera (f).
34. După ce a obținut răspunsul la întrebările respective prin Hotărârea Herbaria I, Verwaltungsgericht München (Tribunalul Administrativ din München) a respins acțiunea formulată de Herbaria.
35. Apelul declarat împotriva acestei decizii a fost respins prin hotărârea din 29 iulie 2021, împotriva căreia Herbaria a formulat recurs în fața Bundesverwaltungsgericht (Curtea Administrativă Federală, Germania), instanța de trimitere. Aceasta din urmă consideră că Regulamentul nr. 834/2007 nu mai este aplicabil ratione temporis, acesta fiind înlocuit de Regulamentul 2018/848.
36. Herbaria nu mai contestă faptul că, din cauza adăugării de vitamine și de gluconat de fier, Regulamentul 2018/848 interzice referirea la producția ecologică în cadrul introducerii pe piață a produsului „Blutquick”. Însă, potrivit interpretării sale privind acest regulament, aceeași interdicție nu s‑ar aplica unui produs importat din Statele Unite care are aceleași caracteristici.
37. Astfel, potrivit Herbaria, în urma unui acord de echivalență încheiat între Uniune și Statele Unite, produse concurente cu produsul „Blutquick” și care provin din Statele Unite pot fi comercializate în Uniune ca produse ecologice, cu logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică, cu singura condiție ca acestea să respecte normele de producție ecologică în vigoare în Statele Unite și, prin urmare, chiar și atunci când nu respectă toate normele de producție ecologică impuse de dreptul Uniunii. Aceasta ar constitui o inegalitate de tratament cu încălcarea articolului 20 din cartă.
38. Landul Bavaria consideră că interpretarea Regulamentului 2018/848 adoptată de Herbaria este eronată și că, în realitate, un produs care provine din Statele Unite nu poate purta logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică decât dacă respectă normele de producție prevăzute de acest regulament. Prin urmare, nu ar exista nicio diferență de tratament.
39. Instanța de trimitere are îndoieli, mai întâi, cu privire la aspectul dacă, în condițiile din litigiul principal, un produs importat din Statele Unite ar putea purta logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică, deși nu respectă în toate privințele cerințele prevăzute de Regulamentul 2018/848.
40. În continuare, în cazul în care aceasta ar fi efectiv situația, ea ridică problema dacă acest lucru nu ar constitui o inegalitate de tratament interzisă de articolul 20 din cartă și, eventual, dacă o astfel de inegalitate de tratament ar putea fi justificată având în vedere recunoașterea caracterului echivalent al produselor în discuție sau facilitățile comerciale.
41. În sfârșit, instanța de trimitere consideră că problema s‑ar ridica în mod similar în ceea ce privește referirea la producția ecologică prevăzută la articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848, a cărei utilizare a fost de asemenea interzisă societății Herbaria.
42. Astfel, potrivit instanței de trimitere, atunci când două întreprinderi produc același aliment prelucrat care respectă normele echivalente de producție și control ale unei țări terțe recunoscute în conformitate cu articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848, dar care nu îndeplinește, din cauza adăugării anumitor ingrediente, condițiile prevăzute la articolul 16 alineatul (1) din acest regulament coroborat cu punctul 2.2.2 litera (f) din partea IV din anexa II la regulamentul menționat, iar aceste două întreprinderi doresc să comercializeze în Uniune produsele respective cu mențiunea privind producția ecologică, există în această privință, dacă se consideră că situațiile sunt în principiu comparabile, o inegalitate de tratament în sensul articolului 20 din cartă. În timp ce întreprinderea care produce în Uniune nu ar putea, în temeiul articolului 30 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul 2018/848, să aplice pe produsul său, atunci când îl comercializează în Uniune, mențiunea privind producția ecologică, întreprinderea stabilită într‑o țară terță recunoscută în conformitate cu articolul 48 din acest regulament ar putea să aplice mențiunea respectivă pe produsul său. Acest lucru ar rezulta din faptul că, în temeiul articolului 45 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul 2018/848, un produs vizat de acest regulament poate fi importat dintr‑o țară terță pentru a fi introdus pe piață în Uniune ca produs ecologic dacă, printre alte condiții, provine dintr‑o țară terță recunoscută în conformitate cu articolul 48 din regulamentul menționat și dacă respectă normele echivalente de producție și control ale țării terțe respective, ceea ce ar fi cazul unui produs echivalent cu produsul „Blutquick” care ar putea fi comercializat în Statele Unite sub denumirea „organic”, chiar dacă în acesta au fost adăugate vitamine și minerale nutriționale.
43. În aceste condiții, Bundesverwaltungsgericht (Curtea Administrativă Federală) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:
„1) Articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848 trebuie interpretat în sensul că logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică poate fi utilizat pentru un aliment prelucrat care este importat în Uniune în vederea introducerii pe piață ca produs ecologic, dar care, întrucât conține, pe lângă produse vegetale, și minerale și vitamine de origine nevegetală, nu respectă cerințele prevăzute la articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848 coroborat cu punctul 2.2.2. din partea IV din anexa II la același regulament?
2) În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare: din articolul 20 din cartă rezultă că logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică poate fi utilizat pentru un aliment prelucrat, în cazul în care are originea în Uniunea Europeană și respectă normele echivalente de producție și control ale unei țări terțe recunoscute potrivit articolului 48 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848, dar nu și cerințele de la articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848 coroborat cu punctul 2.2.2. litera (f) din partea IV din anexa II la același regulament?
3) Din articolul 20 din cartă rezultă că un aliment prelucrat care are originea în Uniunea Europeană poate purta termeni referitori la producția ecologică în conformitate cu articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848, fără a utiliza logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică?”
44. Herbaria, landul Bavaria și Comisia au depus observații scrise. Acestea au participat, alături de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European, la ședința care a avut loc la 18 martie 2024, în cursul căreia au răspuns la întrebările cu solicitare de răspuns oral adresate de Curte.
IV. Analiză
45. Înainte de a răspunde la întrebările instanței de trimitere, dorim să amintim că Herbaria nu contestă faptul că produsul „Blutquick” nu poate purta logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică în conformitate cu reglementarea Uniunii.
46. Astfel, în Hotărârea Herbaria I, Curtea a declarat că „articolul 27 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 889/2008 trebuie interpretat în sensul că utilizarea unei substanțe vizate în această dispoziție nu este impusă de lege decât dacă o normă de drept al Uniunii sau o normă de drept național conformă cu acesta impune direct adăugarea substanței menționate într‑un produs alimentar pentru ca acesta din urmă să poată fi comercializat în mod general”. Aceasta a adăugat că „[u]tilizarea unei astfel de substanțe nu este impusă de lege în sensul dispoziției menționate atunci când un produs alimentar este comercializat drept supliment alimentar cu o mențiune nutrițională sau de sănătate ori drept produs alimentar cu destinație nutrițională specială, chiar dacă aceasta presupune ca, pentru a respecta dispozițiile privind încorporarea substanțelor în produse alimentare care figurează” în anumite texte ale dreptului Uniunii, „acest produs alimentar să trebuiască să conțină o cantitate determinată din substanța respectivă”(14).
47. Deși a fost pronunțată sub imperiul Regulamentului nr. 834/2007, Hotărârea Herbaria I își păstrează pe deplin actualitatea după adoptarea Regulamentului 2018/848 în măsura în care articolul 16 alineatul (1) și punctul 2.2.2 litera (f) subpunctul (i) din partea IV din anexa II la acest regulament interzic adăugarea de minerale, vitamine, aminoacizi și micronutrienți, cu excepția cazului în care utilizarea lor în alimente este o cerință legală care decurge direct din dispoziții de drept al Uniunii sau din dispoziții de drept intern compatibile cu dreptul Uniunii. Astfel, nici în temeiul regulamentului menționat Herbaria nu poate să aplice logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică în ceea ce privește „Blutquick”, care conține vitamine nevegetale și gluconat de fier ce nu provin din agricultura ecologică.
48. În cadrul procedurii care a condus la pronunțarea Hotărârii Herbaria I, în observațiile sale scrise, Herbaria invocase deja riscul de încălcare a egalității între produsul „Blutquick” și un produs concurent provenit din Statele Unite care putea, în opinia sa, să beneficieze de logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică. În concluziile sale, avocata generală Sharpston a apreciat că Curtea nu trebuia să răspundă cu privire la acest aspect, întrucât o astfel de întrebare nu fusese formulată de instanța de trimitere(15). Curtea a urmat același raționament și nu a răspuns la această problemă care nu fusese ridicată de instanța de trimitere(16).
49. Pentru a obține dreptul de a utiliza logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică, deși nu respectă legislația Uniunii privind producția ecologică, Herbaria a invocat din nou în fața instanței de trimitere o inegalitate de tratament între produsul „Blutquick” și un produs importat dintr‑o țară terță (Statele Unite) recunoscută, în conformitate cu articolul 48 din Regulamentul 2018/848, în scopul echivalenței în temeiul articolului 33 alineatul (2) din Regulamentul nr. 834/2007, care poate beneficia de logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică.
50. Cu alte cuvinte, Herbaria își întemeiază argumentația pe certitudinea că acest logo poate fi utilizat pentru un astfel de produs american și că produsul „Blutquick” face obiectul unei inegalități de tratament, întrucât nu i se poate aplica logoul menționat, deși corespunde standardelor americane de producție ecologică.
A. Cu privire la prima întrebare preliminară
51. Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită Curții să se pronunțe în esență cu privire la aspectul dacă logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică poate fi aplicat pe un produs importat potrivit procedurii prevăzute la articolul 45 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848, dar care nu îndeplinește cerințele articolului 16 alineatul (1) din acest regulament coroborat cu punctul 2.2.2 litera (f) subpunctul (i) din partea IV din anexa II la regulamentul menționat.
52. Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să se stabilească, pe de o parte, care este regimul de import aplicabil și, pe de altă parte, care este regulamentul aplicabil acestui tip de produs importat.
53. În ceea ce privește, în primul rând, regimul de import aplicabil, articolul 45 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848, cu privire la care instanța ne solicită să ne pronunțăm, prevede trei modalități de import care sunt detaliate la litera (b) a alineatului (1) al acestui articol. Prima privește produsele care respectă capitolele din acest regulament referitoare la obiectivele și principiile producției ecologice, la normele de producție și la etichetare (conformitatea produsului)(17). A doua privește produsele provenite dintr‑o țară terță pe care Uniunea a recunoscut‑o în temeiul unui acord comercial ca având un sistem de producție ce îndeplinește aceleași obiective și principii prin aplicarea unor norme ce asigură același nivel de garantare a conformității pe care îl asigură normele Uniunii (echivalența în temeiul unui acord comercial)(18). A treia privește produsele care respectă normele echivalente de producție și control ale țării terțe recunoscute în mod unilateral de Comisie în conformitate cu articolul 48 din regulamentul menționat(19). Această din urmă modalitate corespunde celei instituite prin articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul nr. 834/2007 (echivalență unilaterală în temeiul Regulamentului nr. 834/2007).
54. Herbaria afirmă că importul produselor americane este reglementat de un acord comercial și, prin urmare, intră sub incidența articolului 45 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul 2018/848.
55. Deși este adevărat că există un schimb de scrisori între United States Department of Agriculture (Ministerul Agriculturii din Statele Unite) și Comisie, acesta a avut loc în cadrul publicării, la 15 februarie 2012, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, a Regulamentului de punere în aplicare nr. 126/2012 care a modificat Regulamentul nr. 1235/2008 al Comisiei pentru a adăuga Statele Unite pe lista care figurează în anexa III la acest regulament ca țară terță al cărei sistem de producție este conform cu principiile și normele echivalente cu cele prevăzute în titlurile II, III și IV din Regulamentul nr. 834/2007 și ale cărei măsuri de control au o eficiență echivalentă cu cele impuse prin titlul V din acest regulament. Regulamentul de punere în aplicare nr. 126/2012 a intrat în vigoare la 1 iunie 2012.
56. Astfel, în realitate, autorizarea importului de produse ecologice din Statele Unite ca provenind dintr‑o țară terță ale cărei norme de producție și control sunt echivalente a avut loc în temeiul articolului 33 alineatul (2) din Regulamentul nr. 834/2007, și anume pe baza unei echivalențe recunoscute unilateral de Comisie. Acest lucru este confirmat de Comisie în raportul său întocmit în aplicarea articolului 49 din Regulamentul 2018/848(20).
57. În ceea ce privește, în al doilea rând, regimul juridic aplicabil produsului importat, deși nu există nicio îndoială că Regulamentul 2018/848 se aplică în prezent produselor Uniunii și că, pentru a putea beneficia de logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică, produsul „Blutquick” trebuie să respecte cerințele acestui regulament, răspunsul este mai puțin clar în ceea ce privește produsele importate din țări terțe ale căror norme de producție și control sunt recunoscute ca fiind echivalente.
58. Astfel, deși este abrogat prin Regulamentul 2018/848, Regulamentul nr. 834/2007 se aplică în continuare în scopul încheierii procesului de examinare a cererilor pendinte din partea țărilor terțe(21). Articolul 58 din acest regulament confirmă că Regulamentul nr. 834/2007 abrogat se aplică în privința examinării cererilor depuse de țările terțe în temeiul articolului 33 alineatul (2) din acest regulament care sunt în curs de examinare la 17 iunie 2018.
59. Considerentul (3) al Regulamentului delegat 2021/1342 face referire în mod explicit la necesitatea ca produsele ecologice importate, în cadrul regimului de import prevăzut la articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848, până la sfârșitul perioadei de tranziție, să fie produse în conformitate cu normele de producție și supuse unor regimuri de control echivalente cu cele prevăzute de Regulamentul nr. 834/2007. În același mod, articolul 1 alineatul (1) literele (d) și (e) din acest regulament delegat face referire la echivalența cu normele prevăzute de Regulamentul nr. 834/2007 în materie de producție și control.
60. Îndoiala poate, în realitate, să provină din diferența de redactare dintre articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul nr. 834/2007, care creează acest mecanism de echivalență unilaterală pentru țări terțe, și articolul 45 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul 2018/848, care preia acest mecanism.
61. Astfel, în timp ce articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul nr. 834/2007 prevede că „Comisia recunoaște țările terțe al căror sistem de producție este conform cu principiile și normele aplicabile producției echivalente cu cele prevăzute în titlurile II[(22)], III[(23)] și IV[(24)] și ale căror măsuri de control au o eficiență echivalentă cu cele impuse prin titlul V[(25)] și întocmește o listă a acestor țări”, articolul 45 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul 2018/848 precizează că „produsul [...] respectă normele echivalente de producție și control ale țării terțe respective”.
62. La prima vedere, sfera echivalenței urmărite nu pare să corespundă între aceste două articole, întrucât articolul 45 din Regulamentul 2018/848 nu face referire în mod explicit la normele privind etichetarea.
63. Totuși, această diferență de redactare, care poate fi explicată prin faptul că această parte a articolului 45 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul 2018/848 rezultă dintr‑un amendament al Parlamentului(26), nu trebuie să conducă la o interpretare diferită a celor două articole menționate în ceea ce privește echivalența. Astfel, în prima redactare, normele de etichetare sunt cuprinse în principiile și normele aplicabile producției. În consecință, atunci când este vorba despre norme de producție la articolul 45 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul 2018/848, normele de etichetare sunt incluse, contrar celor afirmate de Comisie în observațiile sale scrise.
64. Pentru a răspunde la prima întrebare preliminară, considerăm că trebuie să se distingă ipoteza conformității produsului cu cerințele Regulamentului 2018/848(27) de celelalte două ipoteze de import care fac apel la un mecanism de echivalență în temeiul unui acord comercial(28) sau al Regulamentului nr. 834/2007(29).
65. În ceea ce privește produsele care respectă cerințele Regulamentului 2018/848, nimic nu împiedică utilizarea logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică, întrucât articolul 33 alineatul (1) din regulamentul menționat prevede că acesta poate fi utilizat pentru etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor conforme cu regulamentul menționat.
66. În ceea ce privește produsele importate pe baza echivalenței în temeiul unui acord comercial sau în temeiul Regulamentului nr. 834/2007, deși utilizarea logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică intră, pentru primele, sub incidența articolului 33 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848 și, pentru cele din urmă, sub incidența articolului 25 din Regulamentul nr. 834/2007(30), redactarea acestor două articole făcând referire la conformitatea cu cerințele enunțate în regulamentul aplicabil, propunem să examinăm împreună problema interpretării celor două articole menționate. Acest lucru se justifică cu atât mai mult cu cât, deși regimul de echivalență unilaterală în temeiul Regulamentului nr. 834/2007 urmează să expire la 31 decembrie 2026(31), acesta este destinat să fie înlocuit cu noul regim de echivalență bazat pe un acord comercial, din moment ce Consiliul a dat directive Comisiei în vederea încheierii acestor acorduri(32), iar interpretarea reținută pentru unul dintre acestea va fi valabilă pentru celălalt având în vedere identitatea termenilor utilizați.
67. Întrucât logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică nu poate fi utilizat decât pentru etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor conforme cu regulamentul aplicabil, interpretarea literală a termenilor articolului 33 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848 și ai articolului 25 din Regulamentul nr. 834/2007 conduce la rezervarea utilizării acestui logo pentru produsele conforme (iar nu pentru produsele echivalente).
68. În cazul în care ar prevala această interpretare, logoul respectiv ar fi conceput ca marcajul CE sau eticheta UE ecologică, de exemplu, care reprezintă marcaje de conformitate cu normele de armonizare ale Uniunii, bazate pe conformitatea produsului cu normele respective.
69. Astfel, marcajul CE este singurul marcaj care atestă conformitatea produsului cu cerințele aplicabile prevăzute de legislația Uniunii de armonizare relevantă care reglementează aplicarea acestuia(33). Prin faptul că a aplicat sau a cerut aplicarea marcajului CE, producătorul indică faptul că își asumă responsabilitatea pentru conformitatea produsului cu toate cerințele aplicabile prevăzute de legislația Uniunii de armonizare relevantă care reglementează aplicarea marcajului(34). Produsele din țările terțe care intră pe piața Uniunii trebuie să respecte toate cerințele aplicabile ale acesteia din urmă(35).
70. În ceea ce privește eticheta UE ecologică(36), deși este facultativă, ea poate fi utilizată numai pentru produsele care respectă criteriile de etichetare ecologică ale UE aplicabile produselor în cauză și cărora le‑a fost acordată eticheta ecologică(37). În cazul în care un produs provine din afara Uniunii, cererea de acordare a acestei etichete se prezintă unuia dintre organismele competente din unul dintre statele membre în care produsul a fost sau urmează să fie introdus pe piață(38). Nu există criterii diferite de acordare a etichetei menționate pentru produsele importate în Uniune.
71. Interpretarea literală a articolului 33 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848 și a articolului 25 din Regulamentul nr. 834/2007, care rezervă logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică numai produselor conforme cu regulamentul aplicabil, s‑ar putea justifica, chiar dacă există produse importate care nu sunt conforme, dar care respectă reglementarea ecologică a țării de origine.
72. Astfel, articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul nr. 834/2007 și articolul 33 alineatul (5) din Regulamentul 2018/848 prevăd că la etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor conforme cu regulamentul aplicabil pot fi utilizate logouri naționale și logouri private și că utilizarea logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică este opțională în cazul produselor importate din țări terțe(39). Prin urmare, s‑ar putea avea în vedere ca, în cazul importului în temeiul unei echivalențe, aceste logouri naționale sau logouri private care certifică faptul că normele naționale sau private cu care produsele importate ar trebui să fie conforme în țara de origine au fost respectate să fie acceptate în cadrul Uniunii pe baza unei recunoașteri reciproce, dar logoul Uniunii pentru producția ecologică să fie rezervat produselor care respectă cerințele regulamentului aplicabil, din motive de armonizare și de claritate pentru consumatorul situat pe teritoriul Uniunii.
73. În plus, această recunoaștere reciprocă împreună cu utilizarea logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică rezervată produselor conforme nu ar fi contrară dispozițiilor Acordului privind barierele tehnice în calea comerțului(40), întrucât sunt interzise numai normele tehnice(41), standardele(42) și procedurile de evaluare a conformității(43) care asigură un tratament mai puțin favorabil pentru produsele importate în raport cu produsele naționale. Or, în speță, nu importatorul este cel care se plânge de un tratament mai puțin favorabil, ci producătorul din Uniune este cel care se plânge de un tratament mai favorabil acordat unui produs importat.
74. Interpretarea teleologică poate conduce de asemenea la rezervarea utilizării logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică numai pentru produsele conforme cu regulamentul aplicabil. Astfel, atât Regulamentul nr. 834/2007, cât și Regulamentul 2018/848 evidențiază necesitatea încrederii consumatorilor în ceea ce privește producția ecologică, în materie de etichetare și transparență(44).
75. Oricât ar fi de atrăgătoare, interpretarea literală și cea teleologică sunt totuși în contradicție cu intenția legiuitorului Uniunii evidențiată în mod clar în diverse documente și, în special, de lucrările pregătitoare ale Regulamentului 2018/848.
76. Astfel, din anul 2004, în Regulamentul (CE) nr. 392/2004(45), se menționa că emblema care atesta că produsele făceau obiectul planului de control prevăzut de legislația comunitară de la acea dată putea fi utilizat pentru produse importate din țări terțe(46). În același an, în Planul de acțiune european pentru o alimentație și o agricultură ecologice (47), în acțiunea 19 prin care se urmărește să se depună mai multe eforturi pentru a include țări terțe pe lista de echivalență, inclusiv în ceea ce privește evaluările la fața locului, Comisia a prevăzut acordarea accesului la logoul comunitar tuturor produselor importate pe baza unei echivalențe. Ea a confirmat această poziție în anexa la planul de acțiune respectiv, arătând că acțiunea 19 viza utilizarea mai largă a logoului în ceea ce privește produsele importate(48).
77. În anul 2014, în studiul de impact al proiectului de regulament care va deveni Regulamentul 2018/848, Comisia a menționat, după ce a detaliat diferitele regimuri de import pe baza conformității sau a echivalenței, că toate produsele importate ar putea purta logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică(49).
78. Prin urmare, rezultă în mod clar că există sau au existat mai multe regimuri de import, unul bazat pe conformitate, celelalte pe echivalență, dar că toate sunt sau au fost destinate să permită utilizarea logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică.
79. În acest sens, conformitatea este privită nu numai ca o conformitate cu normele Uniunii, ci și ca o conformitate cu normele acordului comercial ale țării terțe sau ale organismului de control în cauză care au fost considerate echivalente. În consecință, atunci când menționează conformitatea cu cerințele regulamentului aplicabil, articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul nr. 834/2007 și articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848 trebuie interpretate în sensul că impun o conformitate cu normele de producție și control considerate echivalente cu cele din regulamentul aplicabil.
80. Informarea consumatorului nu lipsește din această alegere efectuată de legiuitorul Uniunii.
81. Într‑adevăr, deși logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică este același pentru toate produsele ecologice importate sau nu, indicațiile care îl însoțesc în mod obligatoriu diferă în funcție de originea materiei prime și de locul controlului respectării standardelor ecologice.
82. Astfel, articolul 24 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 834/2007 și articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul 2018/848 prevăd că, în cazul în care se utilizează logoul, în același câmp vizual trebuie să apară o indicație a locului în care au fost cultivate materiile prime, după caz, sub una dintre următoarele forme: „Agricultură UE”, „Agricultură non-UE” sau „Agricultură UE/non-UE”.
83. De asemenea, atât punctul 1 din partea B din anexa XI la Regulamentul nr. 889/2008 [astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 271/2010 al Comisiei din 24 martie 2010(50)], regulament de punere în aplicare a Regulamentului nr. 834/2007, cât și punctul 2 litera (a) din anexa V la Regulamentul 2018/848 prevăd că logoul este însoțit de numere de cod în care primele două litere corespund codului ISO al țării în care au loc controalele de conformitate.
84. Prin urmare, examinarea logoului și a indicațiilor obligatorii permite să se cunoască, pe de o parte, că materiile prime ale produselor pe care este aplicat logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică cu indicația „Agricultură UE” au fost cultivate cu respectarea standardelor Uniunii și, pe de altă parte, că normele de producție ecologică ale țării indicate în codul de țară au fost controlate, precizându‑se că autoritatea sau organismul de control competent este cel care reglementează activitatea operatorului care a desfășurat ultima operațiune de producție sau de pregătire(51).
85. Astfel, produsul concurent cu produsul „Blutquick” poartă următoarele indicații obligatorii: „US” și „Agricultură non-UE”. Dacă ar fi autorizat să poarte logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică, produsul „Blutquick” ar trebui să poarte logoul cu indicațiile „DE” și „Agricultură UE”.
86. În ședință, Herbaria a evocat cazul unui produs constituit din materii prime produse în Uniune care ar fi exportate în Statele Unite pentru a fi prelucrate în această țară. Un astfel de produs prelucrat, în cazul în care respectă normele americane privind producția ecologică, ar putea obține logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică atunci când este importat în Uniune. Totuși, acesta din urmă ar fi însoțit de indicațiile „US” și „Agricultură UE”.
87. În opinia noastră, problema validității reglementării în cauză trebuie analizată în această etapă a raționamentului. Problema menționată a fost ridicată în ședință în urma unei întrebări cu solicitare de răspuns oral a doamnei judecătoare raportoare privind articolul 45 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul 2018/848 și a condus la intervenția în procedură a Parlamentului și a Consiliului.
88. Pentru informare, trebuie amintit că legiuitorul Uniunii dispune în domeniul PAC de o largă putere de apreciere, care corespunde responsabilităților politice pe care i le atribuie articolele 40 și 43 TFUE, și cu privire la care Curtea s‑a pronunțat în repetate rânduri în sensul că numai caracterul vădit inadecvat al unei măsuri adoptate în acest domeniu în raport cu obiectivul pe care instituția competentă urmărește să îl atingă poate afecta legalitatea unei astfel de măsuri(52).
89. Este cert că reglementarea aplicabilă în speță intră sub incidența PAC. Obiectivul afișat al acestei reglementări în favoarea producției ecologice este dublu: pe de o parte, alimentarea unei piețe specifice care răspunde cererii de produse ecologice a consumatorilor și, pe de altă parte, furnizarea unor bunuri disponibile public care contribuie la protecția mediului și la bunăstarea animalelor, precum și la dezvoltarea rurală(53). Prin urmare, importul de produse ecologice răspunde acestui dublu obiectiv. Importul în temeiul unui regim de echivalență permite de asemenea dezvoltarea pieței produselor ecologice și favorizarea unei agriculturi mai prietenoase cu mediul în afara Uniunii.
90. Regulamentele nr. 834/2007 și 2018/848 menționează de asemenea ca obiective încrederea consumatorilor(54) și concurența loială(55). Chiar și în cazul în care este vorba despre atingerea acestor obiective, considerăm, asemenea Consiliului și Parlamentului, că alegerea efectuată de legiuitorul Uniunii de a permite produselor ecologice, importate potrivit anumitor modalități, să poarte logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică, însoțit de indicațiile obligatorii privind proveniența materiilor prime și țara de origine a controlului de conformitate, permite să se asigure o informare corectă a consumatorului și un nivel suficient de concurență loială.
91. Astfel, în ceea ce privește concurența loială, lucrările pregătitoare ale Regulamentului nr. 834/2007(56) arată printre altele că riscul de concurență neloială era perfect cunoscut de legiuitorul Uniunii, întrucât o serie de delegații au criticat recurgerea la sistemul echivalenței în limitele orientărilor Codex Alimentarius(57) și au exprimat temeri cu privire la pierderea încrederii consumatorilor și la scăderea protecției acestora.
92. Totuși, astfel cum s‑a indicat anterior, informarea consumatorului este asigurată prin prezența logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică însoțit de indicațiile obligatorii menționate mai sus.
93. Desigur, deși ar fi putut fi alese alte metode, cea reținută nu are un caracter vădit inadecvat, singurul de natură să afecteze legalitatea normei.
94. În plus, recunoașterea echivalenței pentru țările terțe nu este lăsată la latitudinea Comisiei. Astfel, marja de apreciere a Comisiei este reglementată de articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul nr. 834/2007(58) și trebuie să țină seama de orientările CAC/GL 32 din Codex Alimentarius.
95. În orice caz, norma a cărei legalitate ar fi contestată nu este articolul 45 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul 2018/848, ci Regulamentul de punere în aplicare nr. 126/2012 care a adăugat Statele Unite pe lista țărilor terțe al căror sistem este recunoscut ca fiind echivalent și numai în măsura în care a permis importul de produse în care se adaugă vitamine nevegetale și gluconat de fier care nu provin din agricultura ecologică.
96. Prin urmare, propunem să se răspundă la prima întrebare a instanței de trimitere, referitoare la produsele importate pe baza echivalenței în temeiul Regulamentului nr. 834/2007, prin aplicarea articolului 45 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul 2018/848, după cum urmează: articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul nr. 834/2007 trebuie interpretat în sensul că logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică, însoțit de indicațiile obligatorii prevăzute la articolul 24 din acest regulament, poate fi aplicat pe produse importate dintr‑o țară terță în temeiul articolului 45 alineatul (1) litera (b) punctul (iii), al articolului 48 alineatul (1), precum și al articolului 58 din Regulamentul 2018/848 atunci când aceste produse sunt conforme cu normele de producție și control ale acestei țări incluse pe lista care figurează în anexa III la Regulamentul nr. 1235/2008.
B. Cu privire la a doua și la a treia întrebare preliminară
97. Prin intermediul celei de a doua și al celei de a treia întrebări, care trebuie examinate împreună, instanța de trimitere ridică problema dacă articolul 20 din cartă presupune că logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică sau termenii referitori la producția ecologică în conformitate cu articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848 pot fi utilizați pentru un aliment prelucrat atunci când acesta provine din Uniune și respectă normele echivalente de producție și control ale unei țări terțe recunoscute în conformitate cu articolul 48 alineatul (1) din acest regulament, dar nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 16 alineatul (1) din regulamentul menționat coroborat cu punctul 2.2.2 litera (f) din partea IV din anexa II la același regulament.
98. Amintim că, în ceea ce privește produsul „Blutquick”, acesta trebuie să îndeplinească condițiile noii reglementări, și anume ale Regulamentului 2018/848, pentru a putea utiliza logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică.
99. În ceea ce privește utilizarea termenilor referitori la producția ecologică, articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848 o rezervă produselor obținute în conformitate cu acest regulament. Conformitatea necesară este aceeași cu cea impusă de articolul 33 alineatul (1) din regulamentul menționat pentru utilizarea logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică. Prin urmare, analiza trebuie să fie aceeași în ceea ce privește respectarea principiului egalității.
100. În plus, în ceea ce privește respectarea principiului egalității, consacrat la articolul 20 din cartă, Curtea statuează în mod constant că situațiile comparabile nu pot fi tratate în mod diferit și situațiile diferite nu pot fi tratate în același mod, cu excepția cazului în care un astfel de tratament este justificat în mod obiectiv(59).
101. În speță, în pofida afirmațiilor Herbaria, situațiile nu sunt comparabile și nu beneficiază de același tratament dacă ne plasăm în amonte de piață. În orice caz, chiar și din punctul de vedere al consumatorului, inegalitatea de tratament poate fi justificată.
102. Astfel, dacă se ia în considerare comparabilitatea situațiilor în amonte de accesul pe piață, produsul „Blutquick” trebuie să fie conform cu normele Uniunii, în timp ce produsul american trebuie să respecte normele americane. În plus, această conformitate trebuie verificată de un organism de control competent pentru țara în cauză. Accesul pe piața Uniunii este automat pentru produsele Uniunii, în timp ce produsele americane trebuie să fie importate în conformitate cu modalitățile prevăzute la articolul 45 din Regulamentul 2018/848. Aplicarea logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică este doar opțională pentru produsul american. Prin urmare, situațiile nu sunt comparabile și pot fi tratate în mod diferit.
103. În orice caz, dacă se ia în considerare în schimb comparabilitatea din punctul de vedere al consumatorului, cele două produse sunt comparabile, întrucât ambele conțin vitamine nevegetale și gluconat de fier care nu provin din agricultura ecologică. Or, acestea nu sunt tratate în același mod de către reglementare, întrucât produsul american poartă logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică cu mențiunea privind țara de control al conformității „US” și „Agricultură non-UE”, în timp ce produsul „Blutquick” nu poate purta acest logo, nici măcar cu mențiuni diferite. În consecință, din punctul de vedere al consumatorului, tratamentul ar fi diferit.
104. Însă, eventuala inegalitate de tratament este justificată de următoarele elemente.
105. În primul rând, alinierea obținerii logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică, în cazul produselor Uniunii, cu o reglementare recunoscută ca fiind echivalentă, deși este diferită în privința anumitor aspecte, ar echivala cu privarea reglementării Uniunii în materie de agricultură ecologică de orice eficacitate pe teritoriul Uniunii.
106. În al doilea rând, această reglementare are efecte benefice nu numai pentru consumatori, care se pot hrăni cu produse de mai bună calitate, ci și pentru solul și pentru mediul Uniunii, cu care producția ecologică va fi mai prietenoasă, ceea ce va fi în beneficiul tuturor locuitorilor Uniunii, inclusiv al celor care nu consumă produse provenite din agricultura ecologică. Prin urmare, aceasta garantează protecția consumatorilor și protecția mediului, în conformitate cu articolele 37 și 38 din cartă.
107. În al treilea rând, a permite importul de produse ecologice, inclusiv pe baza echivalenței, este de natură, pe de o parte, să crească oferta de produse ecologice pentru consumatori și, pe de altă parte, să promoveze metode de producție care respectă mediul în alte zone geografice.
108. În consecință, propunem să se răspundă instanței de trimitere că articolul 20 din cartă nu se opune ca logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică prevăzut la articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848 sau termenii referitori la producția ecologică în temeiul articolului 30 alineatul (1) din acest regulament să nu poată fi utilizați pentru un aliment prelucrat atunci când acesta provine din Uniune și respectă normele echivalente de producție și control dintr‑o țară terță recunoscută în conformitate cu articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848, dar nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 16 alineatul (1) din acest regulament coroborat cu punctul 2.2.2 litera (f) din partea IV din anexa II la regulamentul menționat.
V. Concluzie
109. Având în vedere toate considerațiile care precedă, propunem Curții să răspundă la întrebările preliminare adresate de Bundesverwaltungsgericht (Curtea Administrativă Federală, Germania) după cum urmează:
1) Articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91
trebuie interpretat în sensul că
logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică, însoțit de indicațiile obligatorii prevăzute la articolul 24 din acest regulament, poate fi aplicat pe produse importate dintr‑o țară terță în temeiul articolului 45 alineatul (1) litera (b) punctul (iii), al articolului 48 alineatul (1), precum și al articolului 58 din Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului, atunci când aceste produse respectă normele de producție și control ale acestei țări incluse pe lista care figurează în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 al Comisiei din 8 decembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce privește regimul de import al produselor ecologice din țări terțe.
2) Articolul 20 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene nu se opune ca logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică prevăzut la articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848 sau termeni referitori la producția ecologică în temeiul articolului 30 alineatul (1) din acest regulament să nu poată fi utilizați pentru un aliment prelucrat atunci când acesta provine din Uniune și respectă normele echivalente de producție și control dintr‑o țară terță recunoscută în conformitate cu articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul 2018/848, dar nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 16 alineatul (1) din acest regulament coroborat cu punctul 2.2.2 litera (f) din partea IV din anexa II la regulamentul menționat.