Language of document : ECLI:EU:T:2014:7

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a patra)

16 ianuarie 2014(*)

„Dumping – Subvenții – Importuri de biomotorină originară din Statele Unite – Circumvenție – Articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 – Articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 – Produs similar căruia i s‑au adus mici modificări – Securitate juridică – Abuz de putere – Erori vădite de apreciere – Obligația de motivare – Egalitate de tratament – Principiul bunei administrări”

În cauza T‑385/11,

BP Products North America Inc., cu sediul în Naperville, Illinois (Statele Unite), reprezentată inițial de C. Farrar, solicitor, de H.‑J. Prieß, de B. Sachs și de M. Schütte, avocați, și ulterior de C. Farrar, de H.‑J. Prieß, de M. Schütte și de K. Arend, avocat,

reclamantă,

împotriva

Consiliului Uniunii Europene, reprezentat de J.‑P. Hix, în calitate de agent, asistat de B. O’Connor, solicitor, și de S. Gubel, avocat,

pârât,

susținut de

Comisia Europeană, reprezentată de M. França și de A. Stobiecka‑Kuik, în calitate de agenți,

și de

European Biodiesel Board (EBB), reprezentat de O. Prost și de M.‑S. Dibling, avocați,

interveniente,

având ca obiect o cerere de anulare în parte, pe de o parte, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 443/2011 al Consiliului din 5 mai 2011 de extindere a aplicării taxei compensatorii definitive instituite de Regulamentul (CE) nr. 598/2009 asupra importurilor de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii la importurile de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Canada, și de extindere a aplicării taxei compensatorii definitive instituite de Regulamentul (CE) nr. 598/2009 la importurile de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii și de încheiere a anchetei privind importurile expediate din Singapore (JO L 122, p. 1) și, pe de altă parte, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 444/2011 al Consiliului din 5 mai 2011 de extindere a aplicării taxei antidumping definitive instituite de Regulamentul (CE) nr. 599/2009 asupra importurilor de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii la importurile de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Canada, și de extindere a aplicării taxei antidumping definitive instituite de Regulamentul (CE) nr. 599/2009 la importurile de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii și de încheiere a anchetei privind importurile expediate din Singapore (JO L 122, p. 12), în măsura în care aceste regulamente afectează reclamanta,

TRIBUNALUL (Camera a patra),

compus din doamna M. E. Martins Ribeiro, îndeplinind funcția de președinte, și domnii F. Dehousse și M. van der Woude (raportor), judecători,

grefier: domnul N. Rosner, administrator,

având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 14 mai 2013,

pronunță prezenta

Hotărâre

 Cadrul juridic

1        Prezentul litigiu privește două proceduri de circumvenție în sensul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, p. 51, rectificare în JO 2010, L 7, p. 22, denumit în continuare „regulamentul antidumping de bază”) și, respectiv, al articolului 23 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 188, p. 93, denumit în continuare „regulamentul antisubvenții de bază”) (denumite în continuare, împreună, „regulamentele antidumping și antisubvenții de bază”).

2        Potrivit articolului 13 alineatul (1) primul paragraf din regulamentul antidumping de bază, „[t]axele antidumping instituite în temeiul prezentului regulament se pot aplica și importurilor de produse similare care provin din țări terțe, cărora li s‑au adus mici modificări sau care nu au fost modificate, precum și importurilor de produse similare cărora li s‑au adus mici modificări sau părți ale acestor produse care provin dintr‑o țară care face obiectul măsurilor, atunci când are loc o circumvenție a măsurilor în vigoare”. În conformitate cu această dispoziție, o „[c]ircumvenți[e] se definește ca o modificare a configurației schimburilor comerciale între țările terțe și [Uniunea Europeană] sau între întreprinderi din țara care face obiectul măsurilor și [Uniune], care decurge din practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există o motivație suficientă sau o justificare economică alta decât impunerea taxei, fiind dovedit că există prejudiciu sau că efectele corective ale taxei sunt compromise în ceea ce privește prețul și/sau cantitățile de produse similare și unde există probe privind existența unui dumping în legătură cu valorile normale stabilite anterior pentru produsul similar, dacă este necesar în conformitate cu prevederile articolului 2 [din regulamentul antidumping de bază]”. Articolul 23 alineatele (1) și (3) din regulamentul antisubvenții de bază este redactat în termeni similari, cu excepția cerinței privind proba existenței unui dumping, care se înlocuiește cu proba că „produsul similar importat și/sau piesele acestui produs beneficiază în continuare de subvenție”.

3        Articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul antidumping de bază și articolul 23 alineatul (3) litera (a) din regulamentul antisubvenții de bază precizează că practicile, operațiunile sau prelucrările menționate cu privire la circumvenție includ, printre altele, mici modificări aduse produsului în cauză pentru a putea face obiectul unor coduri vamale care, în mod normal, nu fac obiectul măsurilor, cu condiția ca aceste modificări să nu schimbe caracteristicile esențiale ale produsului.

4        Trebuie amintit de asemenea că articolul 1 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază și articolul 2 litera (c) din regulamentul antisubvenții de bază prevăd că, în sensul regulamentelor menționate, „prin «produs similar» se înțelege un produs identic, și anume asemănător în toate privințele produsului respectiv sau, în absența unui astfel de produs, alt produs care, cu toate că nu este asemănător în toate privințele, prezintă caracteristici foarte apropiate celor ale produsului respectiv”.

 Istoricul cauzei

 Proceduri inițiale

5        La 29 aprilie 2008, European Biodiesel Board (Comitetul european pentru biomotorină) (EBB) a introdus la Comisia Europeană, în numele unei părți semnificative din producătorii de biomotorină din Uniunea Europeană, două plângeri prin care a solicitat Comisiei să inițieze o procedură antidumping și o procedură antisubvenții împotriva importurilor de biomotorină originare din Statele Unite, în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO 1996, L 56, p. 1, Ediție specială, 11/vol. 12, p. 223), cu modificările ulterioare (JO 2005, L 340, p. 17, Ediție specială, 11/vol. 44, p. 15) (devenit articolul 5 din regulamentul antidumping de bază), și, respectiv, al articolului 10 din Regulamentul (CE) nr. 2026/97 al Consiliului din 6 octombrie 1997 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 288, p. 1, Ediție specială, 11/vol. 15, p. 180) (devenit articolul 10 din regulamentul antisubvenții de bază).

6        Biomotorina este o alternativă pentru motorina minerală. Aceasta este vândută sub formă pură sau amestecată cu motorină minerală. Pentru a identifica în mod clar diversele tipuri de amestecuri de biomotorină, există un sistem recunoscut la nivel mondial, cunoscut sub numele „factorul B”, care prevede cantitatea exactă de biomotorină în orice amestec. Astfel, un amestec care conține x % biomotorină va purta mențiunea „B”, urmată de cantitate, sub formă indicării procentului de biomotorină, în timp ce biomotorina pură este denumită B100.

7        EBB a semnalat existența unor subvenții masive în Statele Unite pentru producția de biomotorină și în special existența unui regim federal de credit de impozit (blender’s credit) de 1 dolar american (USD) pe galon de biomotorină pură conținută într‑un amestec de biomotorină destinată să fie utilizată drept carburant. Potrivit EBB, aceste subvenții ar fi determinat creșterea masivă și artificială în Uniune a importurilor de biomotorină din Statele Unite. EBB a precizat că, pentru a obține maximul de subvenții, în mod curent producătorii nord‑americani adaugă o doză minimă de motorină minerală, în speță 0,1 % sau chiar mai puțin, într‑un amestec care conține 99,9 % de biomotorină pură (denumite în continuare „amestecurile B99,9”). Astfel, importurile din Statele Unite avute în vedere în plângerile formulate de EBB se refereau în principal la amestecurile B99,9.

8        Potrivit EBB, aceste importuri făceau obiectul unui dumping și cauzau un prejudiciu producătorilor de biomotorină din Uniune, întrucât amestecurile B99,9 nord‑americane intrau în mod direct în concurență cu biomotorina produsă în Uniune. Rezultă din dosar că industria europeană în cauză produce în principal biomotorină pură (B100).

9        În plângerile adresate EBB a precizat că produsul final, în speță carburant, destinat consumatorilor în Statele Unite corespundea, în majoritatea cazurilor, unor amestecuri B20. În schimb, reglementarea aplicabilă în Uniune nu permitea să se vândă consumatorilor decât amestecuri B5 și B7.

10      Prin avize publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 13 iunie 2008, Comisia a deschis împotriva importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii, pe de o parte, o procedură antidumping (JO C 147, p. 5) și, pe de altă parte, o procedură antisubvenții (JO C 147, p. 10) (denumite în continuare, împreună, „ancheta inițială”).

11      Produsul care face obiectul anchetei inițiale „const[a] în esteri monoalchili ai acizilor grași și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro‑tratament, de origine non‑fosilă (cunoscut sub denumirea de «biomotorină»), sub formă de motorină pură sau în amestec, utilizată în principal, dar nu exclusiv drept combustibil din surse regenerabile originar din Statele Unite ale Americii [...], încadrat în mod normal la codurile NC 3824 90 91, ex 3824 90 97, ex 2710 19 41, ex 1516 20 98, ex 1518 00 91 [și] ex 1518 00 99”. Ancheta s‑a referit la perioada 1 aprilie 2007-31 martie 2008 (denumită în continuare „perioada de anchetă inițială”).

12      La 11 martie 2009, Comisia a adoptat Regulamentul (CE) nr. 193/2009 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (JO L 67, p. 22, denumit în continuare „regulamentul antidumping provizoriu”), precum și Regulamentul (CE) nr. 194/2009 de instituire a unei taxe compensatorii provizorii asupra importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (JO L 67, p. 50, denumit în continuare „regulamentul antisubvenții provizoriu”). Aceste două regulamente, considerate împreună, vor fi denumite în continuare „regulamentele provizorii”, iar taxele instituite prin acestea din urmă vor fi denumite „taxele provizorii”.

13      În regulamentele provizorii, Comisia a precizat, în raport cu produsele examinate, că „[d]efiniția produsului în cauză, astfel cum [era] menționată în avizul de inițiere [...] ar [fi] trebui[t] clarificată în scopul de a identifica produsele la care ancheta intenționa să se refere” [considerentul (23) al regulamentului antidumping provizoriu și considerentul (25) al regulamentului antisubvenții provizoriu].

14      Comisia a furnizat această precizare după ce a indicat că amestecurile de biomotorină având 20 % sau mai puțină biomotorină (denumite în continuare „amestecurile ≤ B20”), în principal amestecuri B20, precum și amestecuri B6, B5 și B2, erau vândute pentru consumul direct în Statele Unite. Astfel, Comisia a arătat că în Statele Unite orice motor diesel putea funcționa cu amestecurile ? B20, păstrând garanția producătorilor de mașini [considerentul (24) al regulamentului antidumping provizoriu și considerentul (26) al regulamentului antisubvenții provizoriu].

15      Astfel, „pentru a permite o distincție clară între diversele tipuri de amestecuri care sunt disponibile pe piața americană”, Comisia a „consider[at] [...] corespunzător” să definească produsul vizat de ancheta inițială drept biomotorină sub formă pură sau în amestecuri, având un conținut de biomotorină mai mare de 20 % din greutate (denumite în continuare „amestecurile > B20”) [considerentul (26) al regulamentului antidumping provizoriu și considerentul (28) al regulamentului antisubvenții provizoriu].

16      După ce a definit produsul în cauză, Comisia a precizat de asemenea în regulamentele provizorii că „[se] constata[se] că toate tipurile de biomotorină și biomotorina din amestecurile care fac obiectul prezentei anchete, în ciuda diferențelor posibile în ceea ce privește materia primă utilizată pentru producție sau variații în procesul de producție, a[vea]u caracteristici [de bază] fizice, chimice și tehnice identice sau foarte asemănătoare și [erau] utilizate în aceleași scopuri” și că „[v]ariațiile posibile ale produsului în cauză nu îi modific[au] definiția de bază, caracteristicile sau percepția pe care diverse părți o a[vea]u despre el” [considerentul (27) al regulamentului antidumping provizoriu și considerentul (29) al regulamentului antisubvenții provizoriu].

17      În ceea ce privește definiția produsului similar, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 2 litera (c) din regulamentul antisubvenții de bază, Comisia a precizat că „produsele fabricate și vândute pe piața națională americană, care [au] f[ăcut] obiectul prezentei anchete, prez[e]nt[au] caracteristici de bază fizice, chimice și tehnice și utilizări similare cu cele exportate din această țară către piața [Uniunii]” și că, „[d]e asemenea, produsele fabricate de producători [europeni] și vândute pe piața [Uniunii] prez[e]nt[au] caracteristici de bază fizice, chimice și tehnice și utilizări similare atunci când sunt comparate cu cele exportate din țara în cauză către [Uniune]” [considerentul (29) al regulamentului antidumping provizoriu și considerentul (31) al regulamentului antisubvenții provizoriu]. Comisia a precizat și faptul că „diversele tipuri de produs în cauză fabricate în [Statele Unite] și exportate în [Uniune erau] substituibile cu cele fabricate și vândute în [Uniune] de către producătorii de biomotorină [europeni]” [considerentul (31) al regulamentului antidumping provizoriu și considerentul (33) al regulamentului antisubvenții provizoriu].

18      Pentru adoptarea regulamentelor provizorii, Comisia a utilizat metoda eșantionării, prevăzută la articolul 17 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și la articolul 27 alineatul (1) din regulamentul antisubvenții de bază. Astfel, la momentul stabilirii ratelor aplicabile taxelor provizorii, Comisia a făcut o distincție între trei categorii de întreprinderi.

19      Prima categorie se referea la întreprinderile care au fost incluse în eșantion și care au cooperat. Pentru fiecare dintre aceste întreprinderi, menționate la articolul 1 din fiecare dintre regulamentele provizorii, Comisia a efectuat un calcul individual al marjei de dumping, al valorii subvenției și al prejudiciului, stabilind rate individuale [considerentul (55) al regulamentului antidumping provizoriu și considerentul (158) al regulamentului antisubvenții provizoriu].

20      A doua categorie cuprindea societățile care au cooperat, dar care nu fuseseră incluse în eșantion. Aceste întreprinderi au fost enumerate într‑o listă care figurează în anexă la regulamentele provizorii. Marjele de dumping, de subvenționare și marja prejudiciului referitoare la întreprinderile menționate corespundeau mediei ponderate a marjelor stabilite pentru întreprinderile incluse în eșantion [considerentul (56) al regulamentului antidumping provizoriu și considerentul (159) al regulamentului antisubvenții provizoriu].

21      În sfârșit, a treia categorie se referea la toate celelalte întreprinderi cărora li s‑au impus rate reziduale. Pentru a stabili marjele de dumping, nivelul de subvenționare și nivelul prejudiciului referitoare la aceste societăți, Comisia a stabilit, mai întâi, nivelul global de cooperare al operatorilor în cursul anchetei inițiale. În acest scop, ea a realizat o comparație între totalul cantităților privind produsul în cauză exportate de operatorii care au cooperat și totalul importurilor din Statele Unite, astfel cum rezulta din statisticile referitoare la export. Procentul de cooperare global a fost stabilit la 81 %, ceea ce a fost considerat ridicat. Pe această bază, Comisia a considerat adecvat să stabilească marja de dumping, nivelul de subvenționare și nivelul prejudiciului pentru întreprinderile menționate la nivelul celor mai ridicate marje constatate pentru producătorii‑exportatori incluși în eșantion [considerentul (57) al regulamentului antidumping provizoriu și considerentul (160) al regulamentului antisubvenții provizoriu].

22      În conformitate cu norma celei mai reduse taxe, ratele aplicabile taxelor provizorii au fost stabilite, pentru fiecare dintre aceste trei categorii de întreprinderi, la nivelul celei mai scăzute marje de dumping/de subvenționare sau a prejudiciului [considerentul (166) al regulamentului antidumping provizoriu și considerentul (271) al regulamentului antisubvenții provizoriu]. Taxele antidumping și taxele compensatorii provizorii nu au fost cumulate decât în măsura în care aceasta era necesar pentru a elimina prejudiciul [considerentul (167) al regulamentului antidumping provizoriu].

23      Taxele provizorii instituite cu privire la amestecurile > B20 au fost, în esență, impuse proporțional cu conținutul total de biomotorină al amestecurilor respective [considerentul (169) și articolul 1 alineatul (2) ultimul paragraf din regulamentul antidumping provizoriu și considerentul (273) și articolul 1 alineatul (2) ultimul paragraf din regulamentul antisubvenții provizoriu].

24      La 7 iulie 2009, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Regulamentul (CE) nr. 598/2009 de instituire a unei taxe compensatorii definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii aplicate importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (JO L 179, p. 1, denumit în continuare „regulamentul antisubvenții inițial”), precum și Regulamentul (CE) nr. 599/2009 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii aplicate importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (JO L 179, p. 26, denumit în continuare „regulamentul antidumping inițial”). Aceste două regulamente vor fi denumite în continuare „regulamentele inițiale”, iar taxele definitive instituite prin acestea din urmă vor fi denumite „taxele inițiale”.

25      Definiția produsului în cauză și cea a produsului similar în raport cu produsul în cauză, astfel cum au fost stabilite de Comisie în regulamentele provizorii, au fost menținute în regulamentele inițiale. Consiliul a subliniat în această privință că „ancheta arăta[se] că [amestecurile] B20 și, posibil, amestecurile cu concentrație mai mică erau, de fapt, vândute direct consumatorilor din [Statele Unite]” și că „piața amestecurilor și cea a produselor destinate consumatorilor erau piețe diferite, cu clienți diferiți: pe prima piață, biomotorina și amestecurile de biomotorină [erau] destinate să fie amestecate în continuare de către comercianți și producătorii de amestecuri, iar pe a doua, amestecurile [erau] destinate rețelei de distribuție și, astfel, consumatorilor”. Potrivit Consiliului, „[d]efinirea pragului pentru produsul în cauză la peste B20 permis[ese] să se stabilească o distincție clară și să se evite confuzia între produsele, piețele și diversele părți din [Statele Unite]” [considerentul (33) al regulamentului antidumping inițial și considerentul (34) al regulamentului antisubvenții inițial].

26      Ratele taxelor inițiale au fost stabilite în funcție de cele trei categorii de întreprinderi amintite la punctele 19-21 de mai sus. După cum rezultă din considerentele (8)-(12) ale regulamentelor inițiale, Consiliul a adăugat în a doua categorie de întreprinderi anumiți operatori care nu erau cunoscuți la momentul deschiderii anchetei inițiale și care s‑au făcut cunoscuți după adoptarea regulamentelor provizorii. Taxele antidumping inițiale variau între 0 și 198 de euro pe tona de biomotorină, iar taxele compensatorii inițiale variau între 211,2 și 237 de euro pe tona de biomotorină. În temeiul articolului 1 alineatul (2) din fiecare dintre regulamentele inițiale, taxele instituite cu privire la amestecurile > B20 au fost impuse proporțional cu conținutul lor în biomotorină.

27      Regulamentele inițiale au intrat în vigoare în ziua următoare datei publicării lor în Jurnalul Oficial, care a avut loc la 10 iulie 2009.

 Proceduri de circumvenție

28      La 30 iunie 2010, EBB a depus o plângere la Comisie prin care a solicitat deschiderea a două proceduri de circumvenție în temeiul articolului 13 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază și, respectiv, al articolului 23 alineatul (4) din regulamentul antisubvenții de bază.

29      În plângerea formulată de EBB se denunțau două tipuri de circumvenție a taxelor inițiale, și anume, pe de o parte, reexpedierea produsului în cauză via Canada și Singapore și, pe de altă parte, importuri de biomotorină din Statele Unite sub formă de amestecuri ? B20.

30      La 11 august 2010, pe baza plângerii formulate de EBB, Comisia a inițiat două proceduri de circumvenție prin adoptarea, pe de o parte, a Regulamentului (UE) nr. 720/2010 de deschidere a unei anchete referitoare la o eventuală eludare a măsurilor antidumping impuse prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009 al Consiliului asupra importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii prin importuri de biomotorină expediate din Canada și Singapore, declarate sau nu originare din Canada și Singapore și prin importuri de biomotorină într‑un amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii și de supunere a acestor importuri înregistrării (JO L 211, p. 1) și, pe de altă parte, a Regulamentului (UE) nr. 721/2010 de deschidere a unei anchete referitoare la o eventuală eludare a măsurilor compensatorii impuse prin Regulamentul (CE) nr. 598/2009 al Consiliului asupra importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii prin importuri de biomotorină expediate din Canada și Singapore, declarate sau nu originare din Canada și Singapore și prin importuri de biomotorină într‑un amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii și de supunere a acestor importuri înregistrării (JO L 211, p. 6). Cele două proceduri inițiate prin aceste regulamente vor fi denumite în continuare, considerate împreună, „procedurile de circumvenție”.

31      În temeiul articolului 2 atât din Regulamentul nr. 720/2010, cât și din Regulamentul nr. 721/2010, autoritățile vamale au fost invitate să înregistreze importurile în Uniune vizate de procedurile de circumvenție începând de la intrarea în vigoare a acestor regulamente, care a avut loc la 13 august 2010.

32      Ancheta privind procedurile de circumvenție s‑a referit la perioada 1 aprilie 2009-30 iunie 2010 (denumită în continuare „perioada de anchetă anticircumvenție”).

33      Reclamanta, BP Products North America Inc., care, în perioada de anchetă anticircumvenție, a exportat în Uniune amestecuri din Statele Unite având o proporție de biomotorină mai redusă de 15 % (denumite în continuare „amestecurile < B15”), în special amestecuri cuprinse între B10,1 și B14,8, a cooperat cu Comisia, furnizându‑i informații privind activitățile sale. În special, reclamanta a răspuns la chestionarele exportatorilor la 21 septembrie 2010. Importatorul său afiliat, BP France SA, împreună cu alte societăți importatoare ale grupului BP, au răspuns la chestionarul importatorilor la 22 decembrie 2010. S‑au efectuat inspecții în incintele reclamantei la 7 și la 8 decembrie 2010, precum și în Regatul Unit la 1 februarie 2011. La 28 martie 2011, consilierii juridici ai reclamantei au adresat un memorandum Comisiei referitor la documentele de informare trimise de aceasta din urmă la 16 martie 2011.

34      La 5 mai 2011, Consiliul a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 443/2011 de extindere a aplicării taxei compensatorii definitive instituite de Regulamentul (CE) nr. 598/2009 asupra importurilor de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii la importurile de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Canada, și de extindere a aplicării taxei compensatorii definitive instituite de Regulamentul (CE) nr. 598/2009 la importurile de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii și de încheiere a anchetei privind importurile expediate din Singapore (JO L 122, p. 1, denumit în continuare „regulamentul antisubvenții atacat”). În aceeași zi, Consiliul a adoptat și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 444/2011 de extindere a aplicării taxei antidumping definitive instituite de Regulamentul (CE) nr. 599/2009 asupra importurilor de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii la importurile de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Canada, și de extindere a aplicării taxei antidumping definitive instituite de Regulamentul (CE) nr. 599/2009 la importurile de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii și de încheiere a anchetei privind importurile expediate din Singapore (JO L 122, p. 12, denumit în continuare „regulamentul antidumping atacat”). Aceste două regulamente, considerate împreună, vor fi denumite în continuare „regulamentele atacate”.

35      În ceea ce privește importurile de amestecuri ≤ B20 din Statele Unite, Consiliul a menționat în regulamentele atacate, mai întâi, că cinci producători nord‑americani de biomotorină, inclusiv reclamanta, cooperaseră în cadrul procedurilor de circumvenție și că, printre aceste cinci societăți, doar reclamanta exportase în Uniune amestecuri ≤ B20 din Statele Unite în perioada de anchetă anticircumvenție [considerentele (52) și (54) ale regulamentului antisubvenții atacat și considerentele (57) și (59) ale regulamentului antidumping atacat]. Consiliul a observat că reclamanta nu a cooperat în cadrul anchetei inițiale, deoarece nu a demarat activitățile sale cu biomotorină decât la începutul anului 2009 și nu a început să exporte acest produs în Uniune decât în decembrie 2009, și anume ulterior instituirii taxelor inițiale [considerentul (62) al regulamentului antisubvenții atacat și considerentul (67) al regulamentului antidumping atacat].

36      Consiliul a indicat că, în Uniune, reclamanta vânduse amestecuri cu un conținut de biomotorină mai mic sau egal cu 15 % în Regatul Unit, în Franța și în Țările de Jos și că, în orice caz, produsul menționat făcea obiectul unui nou amestec pentru a respecta legislația în vigoare în anumite state membre [considerentul (63) al regulamentului antisubvenții atacat și considerentul (68) al regulamentului antidumping atacat]. De asemenea, Consiliul a precizat că reclamanta a susținut că amestecurile < B15 nu sunt produse similare cu produsul în cauză [considerentul (64) al regulamentului antisubvenții atacat și considerentul (69) al regulamentului antidumping atacat].

37      În această privință, Consiliul a observat că „[o]biectul unei anchete privind circumvenția [era] de a stabili dacă avu[sese] loc o circumvenție a măsurilor în vigoare în ceea ce privește biomotorina [≤ B20]”. Potrivit Consiliului, „[era] foarte probabil ca amestecurile mai scăzute să atragă costuri de transport mai scăzute”. Cu toate acestea, Consiliul a remarcat că, „în raport cu procesul de producere a unui amestec [> B20], un amestec [≤] B20 nu [era] efectiv decât un amestec cu o compoziție diferită”. Consiliul a adăugat că „[s]chimbarea compoziției unui amestec este un proces simplu”; astfel, „[e]laborarea unui amestec B20 și inferior este considerată a fi doar o ușoară modificare a produsului în cauză, singura diferență fiind proporția de biomotorină prezentă în amestec”. Consiliul a remarcat și că „produsul în cauză, precum și amestecul [≤] B20 [erau] destinate acelorași utilizări în Uniune” și că, „[î]n plus, biomotorina prezentă în amestecuri [≤] B20 și în amestecuri [>] B20 a[vea] aceleași caracteristici esențiale” [considerentul (65) al regulamentului antisubvenții atacat și considerentul (70) al regulamentului antidumping atacat].

38      În continuare, Consiliul a constatat că erau îndeplinite celelalte condiții pentru a stabili existența unei circumvenții, prevăzute la articolul 13 alineatul (1) primul paragraf din regulamentul antidumping de bază și la articolul 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenții de bază.

39      În primul rând, Consiliul a constatat o modificare a configurației schimburilor comerciale dintre Uniune și Statele Unite ale Americii. În această privință, Consiliul a remarcat că, deși a existat un amestec B5 obligatoriu în Uniune în cursul anchetei inițiale, exporturile de amestecuri ≤ B20 din Statele Unite către Uniune au apărut doar în urma instituirii taxelor inițiale. Consiliul a precizat că, în cursul anchetei inițiale, în principal amestecurile B99,9 au fost exportate către Uniune în conformitate cu datele obținute de la producătorii‑exportatori cooperanți incluși în eșantion [considerentul (67) al regulamentului antisubvenții atacat și considerentul (72) al regulamentului antidumping atacat]. Pe baza datelor furnizate de Eurostat referitoare la importurile de biomotorină având o proporție de biomotorină mai mare sau egală cu 96,5 % în Uniune în perioada de anchetă anticircumvenție, Consiliul a constatat că exporturile de amestecuri B99,9 originare din Statele Unite practic încetaseră [considerentele (18), (19) și (66) ale regulamentului antisubvenții atacat și considerentele (18), (19) și (71) ale regulamentului antidumping atacat]. În paralel, Consiliul a constatat că Statele Unite declaraseră în aceeași perioadă exportul în Uniune a 358 291 de tone de amestecuri având o proporție de biomotorină mai mică sau egală cu 96,5 % (denumite în continuare „amestecurile ≤ B 96,5”) și că reclamanta efectuase „o parte importantă” din aceste exporturi sub formă de amestecuri ≤ B20 [considerentele (20), (21), (54), (60) și (61) ale regulamentului antisubvenții atacat și considerentele (20), (21), (59), (65) și (66) ale regulamentului antidumping atacat].

40      În al doilea rând, Consiliul a considerat că pentru importurile de amestecuri ≤ B20 nu exista nicio altă motivație sau justificare economică suficientă decât evitarea plății taxelor inițiale [considerentul (71) al regulamentului antisubvenții atacat și considerentul (76) al regulamentului antidumping atacat].

41      În al treilea rând, Consiliul a precizat că, în raport cu nivelul prețurilor neprejudiciabile stabilite în cadrul anchetei inițiale, prețurile importurilor americane în Uniune de amestecuri ≤ B20 erau inferioare atât prețurilor de vânzare, cât și prețurilor indicative. Consiliul a constatat că aceste importuri nu au apărut decât după instituirea taxelor inițiale și cantitățile implicate nu erau nesemnificative. Prin urmare, s‑a concluzionat că taxele inițiale sunt compromise în ceea ce privește cantitatea și prețul [considerentele (72) și (73) ale regulamentului antisubvenții atacat și considerentele (77) și (78) ale regulamentului antidumping atacat].

42      În al patrulea rând, Consiliul a observat în considerentul (74) al regulamentului antisubvenții atacat că principalul sistem de subvenții constatat în ancheta inițială a fost repus în aplicare cu efect retroactiv în decembrie 2010. De asemenea, Consiliul a precizat în considerentul (79) al regulamentului antidumping atacat că s‑a verificat „dacă există elemente de probă ale unui dumping în raport cu valoarea normală stabilită în ancheta inițială” și că s‑a constatat că „[c]omparația dintre media ponderată a valorii normale și media ponderată a prețurilor de export [ale amestecurilor ≤ B20] a arătat existența dumpingului”.

43      În sfârșit, Consiliul a respins în considerentul (77) al regulamentului antisubvenții atacat și în considerentul (82) al regulamentului antidumping atacat cererile de derogare prezentate de reclamantă în temeiul articolului 23 alineatul (6) din regulamentul antisubvenții de bază și al articolului 13 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază.

44      În aceste condiții, în articolul 2 alineatul (1) din fiecare dintre regulamentele atacate Consiliul a extins taxele inițiale la importurile de amestecuri ≤ B20 originare din Statele Unite (denumite în continuare „taxele extinse”).

45      Taxele extinse au fost cele definite la articolul 1 alineatul (2) din fiecare dintre regulamentele inițiale (a se vedea punctul 26 de mai sus), stabilite pentru cele trei categorii de întreprinderi amintite la punctele 19-21 de mai sus.

46      Conform articolului 2 alineatul (2) din fiecare dintre regulamentele atacate, perceperea taxelor extinse a avut loc în mod retroactiv, începând de la data înregistrării importurilor de amestecuri ≤ B20, devenită obligatorie la 13 august 2010 (a se vedea punctul 31 de mai sus).

47      Rezultă din dosar că reclamantei i s‑au impus ratele aplicabile celei de a treia categorii de întreprinderi (a se vedea punctul 21 de mai sus) în mod retroactiv, începând de la data înregistrării anumitor importuri care au fost efectuate înainte de adoptarea regulamentelor atacate.

48      Prin scrisoarea din 6 mai 2011, Comisia a răspuns la memorandumul reclamantei din 28 martie 2011, menționat la punctul 33 de mai sus.

49      Prin scrisoarea din 20 iunie 2011, reclamanta și‑a exprimat față de Comisie dezacordul privind rezultatul procedurilor de circumvenție. Aceasta a precizat și că preconiza să introducă o acțiune la Tribunal împotriva regulamentelor atacate și a sugerat o reuniune cu Comisia pentru a discuta posibilitatea de a‑i acorda fie un tratament individual în calitate de nou exportator, în temeiul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 20 din regulamentul antisubvenții de bază, fie o derogare parțială de la plata taxelor extinse, considerate excesive. Această reuniune a avut loc la 15 iulie 2011. Comisia nu a dat curs cererilor reclamantei.

 Procedura și concluziile părților

50      Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 21 iulie 2011, reclamanta a introdus prezenta acțiune.

51      Prin înscrisurile depuse la grefa Tribunalului la 3 octombrie 2011 și, respectiv, la 11 noiembrie 2011, Comisia și EBB au formulat cereri de intervenție în prezenta cauză în susținerea concluziilor Consiliului.

52      Prin Ordonanța din 22 noiembrie 2011, președintele Camerei a patra a Tribunalului a admis cererea de intervenție formulată de Comisie.

53      Prin scrisoarea din 24 noiembrie 2011, în temeiul măsurilor de organizare a procedurii prevăzute la articolul 64 din regulamentul său de procedură, Tribunalul a adresat întrebări scrise reclamantei, Consiliului și Comisiei, invitându‑le să răspundă la acestea în replică, în duplică și, respectiv, în memoriul în intervenție. De asemenea, Tribunalul a invitat Consiliul să depună anumite documente. Părțile au depus aceste memorii și au dat curs măsurilor de organizare a procedurii în termenele stabilite.

54      Prin Ordonanța din 9 februarie 2012, președintele Camerei a patra a Tribunalului a admis această cerere de intervenție formulată de EBB.

55      Prin scrisoarea din 13 februarie 2012, în temeiul măsurilor de organizare a procedurii prevăzute la articolul 64 din regulamentul său de procedură, Tribunalul a adresat întrebări scrise EBB, invitându‑l să răspundă la acestea în memoriul său în intervenție. EBB a depus memoriul respectiv și a răspuns la întrebări în termenul stabilit.

56      Consiliul și reclamanta au solicitat la 26 martie și, respectiv, la 5 iunie 2012 ca anumite elemente confidențiale cuprinse în duplică și în observațiile reclamantei privind memoriul în intervenție prezentat de EBB, precum și în anumite anexe ale acestora să nu fie comunicate EBB. În vederea comunicării menționate, Consiliul și reclamanta au furnizat o versiune neconfidențială a acestor diferite acte de procedură. Comunicarea către EBB a actelor de procedură menționate a fost limitată la respectiva versiune neconfidențială. EBB nu a ridicat obiecții în această privință.

57      Întrucât doi membri ai camerei au fost împiedicați să participe la ședință, președintele Tribunalului, în temeiul articolului 32 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, a desemnat doi alți judecători pentru a completa camera.

58      Pe baza raportului judecătorului raportor, Tribunalul a decis deschiderea procedurii orale și, în cadrul măsurilor de organizare a procedurii prevăzute la articolul 64 din regulamentul de procedură a adresat în scris anumite întrebări tuturor părților. Tribunalul a invitat și EBB să depună anumite documente. Părțile au răspuns la întrebări și au depus aceste documente în termenul stabilit.

59      Pledoariile părților și răspunsurile acestora la întrebările orale adresate de Tribunal au fost ascultate în ședința din 14 mai 2013.

60      Reclamanta solicită Tribunalului:

–        anularea articolului 2 din fiecare dintre regulamentele atacate, în măsura în care aceste dispoziții privesc reclamanta;

–        obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

61      Consiliul solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

62      În ședință, Consiliul a solicitat, în plus, declararea acțiunii drept inadmisibilă.

63      Comisia solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

64      EBB solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

 În drept

1.     Cu privire la admisibilitate

65      Fără a ridica în mod formal o excepție de inadmisibilitate în sensul articolului 114 din regulamentul de procedură, Consiliul a contestat, în ședință, admisibilitatea acțiunii, susținând că reclamanta nu era vizată în mod direct și individual de regulamentele atacate, în sensul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE.

66      În această privință, Consiliul a subliniat că reclamanta nu era un producător de biomotorină, ci un comerciant care poate fi asimilat cu un importator. Cu privire la acest aspect, Consiliul a observat că reclamanta nu a menționat niciodată, nici în cursul procedurilor de circumvenție, nici la Tribunal, că producea biomotorină. Dimpotrivă, la punctul 46 din replică reclamanta ar fi admis că nici ea, nici filialele sale nu aveau instalații de biomotorină. Or, în conformitate cu Hotărârea Tribunalului din 19 aprilie 2012, Würth și Fasteners (Shenyang)/Consiliul (T‑162/09), importatorii sau comercianții precum reclamanta s‑ar afla într‑o situație diferită de cea a producătorilor și nu pot în mod normal să fie considerați vizați în mod individual de un regulament care impune taxe antidumping și taxe compensatorii, chiar în cazul participării la procedura care a condus la adoptarea acestui regulament.

67      Ca răspuns la o întrebare orală a Tribunalului, Consiliul a precizat că în cursul procedurii scrise nu a contestat admisibilitatea acțiunii, întrucât Hotărârea Würth și Fasteners (Shenyang)/Consiliul, punctul 66 de mai sus, nu fusese încă pronunțată la acel moment. Consiliul a evidențiat însă că admisibilitatea unei părți de a exercita acțiunea la Tribunal era o problemă de ordine publică pe care Tribunalul trebuia să o ridice din oficiu.

68      În ședință, reclamanta a solicitat Tribunalului să respingă rezervele Consiliului în ceea ce privește admisibilitatea acțiunii. Reclamanta a indicat că nu era importator, ci exportator al produselor în cauză, aspect pe care chiar Consiliul l‑ar fi recunoscut în considerentul (66) al regulamentului antidumping atacat. În plus, reclamanta a precizat că nu producea biomotorină pură (B100), nici amestecuri B99,9, ci că, în calitate de rafinor, cumpăra aceste produse pentru a le dilua ulterior cu motorină minerală în vederea producerii amestecurilor cu concentrație mai mică pe care le exporta. În consecință, reclamanta ar fi, în parte, producător și, în parte, exportator al unor amestecuri de biomotorină. De asemenea, reclamanta a arătat că participase la procedurile de circumvenție și că era expres menționată în regulamentele atacate. În sfârșit, reclamanta a evidențiat că Consiliul contestase admisibilitatea acțiunii într‑un stadiu tardiv al procedurii.

69      Conform articolului 263 al patrulea paragraf TFUE, „[o]rice persoană fizică sau juridică poate formula, în condițiile prevăzute la primul și al doilea paragraf, o acțiune împotriva actelor al căror destinatar este sau care o privesc direct și individual, precum și împotriva actelor normative care o privesc direct și care nu presupun măsuri de executare”.

70      Trebuie amintit că criteriul care condiționează admisibilitatea unei acțiuni formulate de o persoană fizică sau juridică împotriva unui act al cărui destinatar nu este de cerința ca acest act menționat să o privească în mod direct și individual, stabilit la articolul 263 al patrulea paragraf TFUE, constituie o cauză de inadmisibilitate de ordine publică pe care instanțele Uniunii o pot examina oricând, chiar și din oficiu (Ordonanța Curții din 5 iulie 2001, Conseil national des professions de l’automobile și alții/Comisia, C‑341/00 P, Rec., p. I‑5263, punctul 32, și Hotărârea Curții din 29 noiembrie 2007, Stadtwerke Schwäbisch Hall și alții/Comisia, C‑176/06 P, punctul 18).

71      Rezultă din articolul 13 alineatul (1) primul paragraf din regulamentul antidumping de bază și din articolul 23 alineatul (1) din regulamentul antisubvenții de bază că regulamentele de extindere a drepturilor în caz de circumvenție nu au drept consecință decât să extindă domeniul de aplicare al regulamentelor inițiale. Un regulament care extinde o taxă antidumping sau compensatorie prezintă, în consecință, aceleași efecte juridice față de întreprinderile supuse taxei astfel extinse precum un regulament prin care se instituie o taxă definitivă față de întreprinderile suspuse unei astfel de taxe (a se vedea în acest sens Hotărârea Tribunalului din 26 septembrie 2000, Büchel/Consiliul și Comisia, T‑74/97 și T‑75/97, Rec., p. II‑3067, punctul 52).

72      În speță, Consiliul nu contestă că reclamanta este vizată în mod direct și individual de regulamentele atacate. Astfel, autoritățile vamale ale statelor membre sunt obligate, fără a beneficia de vreo marjă de apreciere, să perceapă taxele extinse prin regulamentele atacate în privința importurilor de amestecuri ≤ B20 originare din Statele Unite (a se vedea în acest sens Hotărârea Tribunalului din 25 septembrie 1997, Shanghai Bicycle/Consiliul, T‑170/94, Rec., p. II‑1383, punctul 41).

73      În ceea ce privește condiția referitoare la afectarea individuală, trebuie amintit că, deși este adevărat că, în raport cu criteriile prevăzute la articolul 263 al patrulea paragraf TFUE, regulamentele de instituire a taxelor antidumping și a taxelor compensatorii au, prin natura și prin domeniul lor de aplicare, un caracter normativ, prin faptul că se aplică tuturor operatorilor economici interesați, nu este exclus totuși ca anumite dispoziții din aceste regulamente să poată viza în mod individual anumiți operatori economici (Hotărârea Curții din 21 februarie 1984, Allied Corporation și alții/Comisia, 239/82 și 275/82, Rec., p. 1005, punctul 11, Hotărârea Tribunalului din 20 iunie 2000, Euromin/Consiliul, T‑597/97, Rec., p. II‑2419, punctul 43, și Hotărârea Tribunalului din 28 februarie 2002, BSC Footwear Supplies și alții/Consiliul, T‑598/97, Rec., p. II‑1155, punctul 43).

74      Instanța Uniunii a considerat că anumite dispoziții ale regulamentelor de instituire a taxelor antidumping și a taxelor compensatorii îi puteau viza în mod individual pe aceia dintre producătorii și exportatorii produsului în cauză cărora le erau imputate practicile de dumping, pe baza datelor referitoare la activitatea lor comercială. Această situație se regăsește în general în cazul întreprinderilor producătoare și exportatoare care pot dovedi că fuseseră identificate în actele Comisiei și ale Consiliului sau că fuseseră vizate de anchetele pregătitoare (a se vedea în acest sens Hotărârea Allied Corporation și alții/Comisia, punctul 73 de mai sus, punctele 11 și 12, Hotărârea Tribunalului Euromin/Consiliul, punctul 73 de mai sus, punctul 45, și Hotărârea Tribunalului din 19 septembrie 2001, Mukand și alții/Consiliul, T‑58/99, Rec., p. II‑2521, punctul 21).

75      În speță, Consiliul a recunoscut în regulamentele atacate că reclamanta avea calitatea de producător. Astfel, în considerentele (52) și (54) ale regulamentului antisubvenții atacat și în considerentele (57) și (59) ale regulamentului antidumping atacat, Consiliul a precizat că reclamanta făcea parte din grupul celor cinci „producători americani de biomotorină sau de amestecuri de biomotorină” care au cooperat în cadrul procedurilor de circumvenție. Astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 46 din replică și din precizările furnizate de reclamantă în ședință, aceasta din urmă și filialele sale nu sunt implicate în procesul de producție a biomotorinei pure (B100) sau a amestecurilor B99,9, ci că acestea cumpără produsele menționate de la producători și de la terți și le amestecă ulterior cu motorină minerală pentru a produce amestecurile de biomotorină cu concentrație mai mică pe care le exportă. De asemenea, reclamanta cumpără amestecuri de biomotorină de la terți. În consecință, trebuie constatat că reclamanta este, în parte, producător și, în parte, exportator al unor amestecuri de biomotorină.

76      Trebuie observat și că rolul reclamantei în cadrul procedurilor de circumvenție a fost important. Astfel, în considerentul (52) al regulamentului antisubvenții atacat și în considerentul (57) al regulamentului antidumping atacat, Consiliul a arătat că, printre acești cinci producători de biomotorină stabiliți în Statele Unite care au cooperat, reclamanta a fost singura care a exportat în Uniune amestecuri ≤ B20 din Statele Unite în perioada de anchetă anticircumvenție (a se vedea punctul 35 de mai sus). Consiliul a recunoscut în considerentul (61) al regulamentului antisubvenții atacat și în considerentul (66) al regulamentului antidumping atacat că exporturile reclamantei constituiseră „o parte importantă” din totalul importurilor de amestecuri ≤ B96,5 originare din Statele Unite constatate în această perioadă. Consiliul nu contestă că reclamanta a cooperat pe deplin cu instituțiile în cursul procedurilor de circumvenție, furnizând date referitoare la activitatea sa comercială și că aceste date au fost luate în considerare pentru a stabili domeniul de aplicare al regulamentelor atacate. În sfârșit, trebuie arătat că Consiliul a respins în mod expres în considerentul (77) al regulamentului antisubvenții atacat și în considerentul (82) al regulamentului antidumping atacat cererile de derogare prezentate de reclamantă în temeiul articolului 23 alineatul (6) din regulamentul antisubvenții de bază și, respectiv, al articolului 13 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază.

77      În aceste condiții, în lumina criteriilor rezultate din jurisprudență, astfel cum sunt amintite la punctul 74 de mai sus, nu există niciun dubiu că reclamanta este vizată în mod direct și individual de regulamentele atacate.

78      În consecință, trebuie respinse rezervele formulate de Consiliu în ședință în ceea ce privește calitatea procesuală activă a reclamantei, iar acțiunea trebuie declarată admisibilă.

2.     Cu privire la fond

79      În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive. Potrivit primului motiv, Consiliul ar fi încălcat regulamentele antidumping și antisubvenții de bază, precum și principiul securității juridice și ar fi săvârșit un abuz de putere prin faptul că a extins taxele inițiale prin intermediul unor proceduri de circumvenție. Al doilea motiv este întemeiat pe existența unor erori vădite în aprecierea faptelor care o privesc pe reclamantă. Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea obligației de motivare. Al patrulea motiv este întemeiat pe încălcarea principiilor nediscriminării și bunei administrări.

 Cu privire la primul motiv, întemeiat pe încălcarea regulamentelor antidumping și antisubvenții de bază și a principiului securității juridice, precum și pe un abuz de putere, prin extinderea taxelor inițiale prin intermediul unor proceduri de circumvenție

80      În cadrul primului motiv, reclamanta contestă faptul că amestecurile ≤ B20 și > B20 pot fi considerate „produse similare cărora li s‑au adus mici modificări”, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 alineatul (1) din regulamentul antisubvenții de bază și invocă încălcarea regulamentelor menționate și a principiului securității juridice, precum și un abuz de putere.

81      Acest motiv se împarte, în esență, în două aspecte.

82      În cadrul primului aspect, reclamanta insistă asupra diferențelor care există între amestecurile > B20, pe de o parte, și amestecurile ≤ B20, pe de altă parte, precum și asupra excluderii exprese a acestora din urmă din domeniul de aplicare al regulamentelor inițiale.

83      În cadrul celui de al doilea aspect, reclamanta contestă existența unei modificări a produsului în cauză, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 alineatul (1) și alineatul (3) litera (a) din regulamentul antisubvenții de bază, ținând seama de faptul că amestecurile ≤ B20 au existat întotdeauna și că nu au fost create special pentru a eluda taxele.

 Cu privire la primul aspect al primului motiv, referitor la diferențele care există între amestecurile > B20 și amestecurile ≤ B20 și la excluderea expresă a acestora din urmă din regulamentele inițiale

84      În cadrul primului aspect al primului motiv, reclamanta invocă, în esență, patru critici.

85      În primul rând, reclamanta apreciază că diferențele dintre amestecurile > B20 și ≤ B20 se opun ca acestea din urmă să poată fi considerate „produse similare cărora li s‑au adus mici modificări”, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 alineatul (1) din regulamentul antisubvenții de bază, în raport cu amestecurile > B20.

86      În al doilea rând, reclamanta arată că potrivit cadrului legal nu se permite instituțiilor Uniunii să extindă, prin intermediul unei proceduri de circumvenție, definiția unui produs care face obiectul unei taxe antidumping sau compensatorii, iar aceasta cu atât mai puțin cu cât este vorba, precum în speță, de produse care au fost excluse în mod expres din definiția inițială a produsului în cauză și a produsului similar. În aceste condiții, extinderea taxelor inițiale la amestecurile ≤ B20 importate de reclamantă ar încălca regulamentele antidumping și antisubvenții de bază și principiul securității juridice.

87      În al treilea rând, reclamanta susține că instituțiile Uniunii au săvârșit un abuz de putere, întrucât au extins taxele inițiale prin intermediul unor proceduri de circumvenție, în loc să inițieze o nouă anchetă privind importurile de amestecuri ≤ B20. În cadrul replicii, reclamanta adaugă că Comisia ar fi trebuit, cel puțin, să inițieze o procedură de reexaminare intermediară în sensul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 19 din regulamentul antisubvenții de bază.

88      În al patrulea rând, reclamanta arată că extinderea taxelor inițiale prin intermediul unor proceduri de circumvenție a privat‑o de drepturile procedurale conferite de regulamentele antidumping și antisubvenții de bază. În această privință, reclamanta precizează în cadrul replicii că a fost privată, printre altele, de posibilitatea de a obține rate individuale și că respectivul calcul al dumpingului efectuat de Comisie în regulamentele atacate și validat de Consiliu era prea simplist. Potrivit reclamantei, Comisia nu dispunea de date suficiente referitoare la amestecurile ≤ B20 pentru a efectua o apreciere corectă a condițiilor pieței și a marjei de dumping. Ca răspuns la memoriul în intervenție al EBB, reclamanta afirmă, pe de o parte, că nu a practicat dumpingul și că subvențiile pe care le‑a primit erau cu mult mai reduse decât sumele invocate de EBB și, pe de altă parte, că prejudiciul cauzat industriei Uniunii nu a fost examinat. În cursul ședinței, reclamanta a mai arătat că importurile sale nu neutralizaseră efectul corector al taxelor inițiale.

89      Consiliul, susținut de Comisie și de EBB, respinge argumentele reclamantei.

90      Trebuie observat, cu titlu introductiv, că reclamanta nu contestă că Comisia și Consiliul au respectat în privința sa drepturile procedurale prevăzute în cadrul procedurilor de circumvenție la articolul 13 din regulamentul antidumping de bază și la articolul 23 din regulamentul antisubvenții de bază. Sub aparența încălcării drepturilor sale procedurale, semnalată în cadrul celei de a patra critici, reclamanta critică, în realitate, nedeschiderea a noi proceduri în cursul cărora ar fi putut să beneficieze de rate individuale, stabilite pe baza unui calcul precis al marjei de dumping, de subvenționare și a prejudiciului imputabile importurilor în cauză. Astfel, a patra critică nu este decât o consecință a celei de a treia critici întemeiate pe un abuz de putere.

91      Pe de altă parte, trebuie să se constate că obiecțiile formulate de reclamantă în cadrul celei de a patra critici, în ceea ce privește modul în care ar fi fost stabilit de Comisie dumpingul, prejudiciul și neutralizarea efectelor corectoare ale taxelor inițiale, nu au fost invocate decât în cadrul replicii, în observațiile reclamantei formulate cu privire la memoriul în intervenție al EBB și în cursul ședinței. După cum a admis în ședință reclamanta, în cererea introductivă nu se contestă aprecierile făcute de Consiliu în regulamentele atacate, potrivit cărora importurile de amestecuri ≤ B20 făceau obiectul unui dumping și neutralizau efectele corectoare ale taxelor inițiale. În consecință, aceste argumente ale reclamantei trebuie să fie considerate un motiv nou, inadmisibil din cauza tardivității, conform articolului 48 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

92      În ceea ce privește analiza celorlalte trei critici, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, în domeniul măsurilor de apărare comercială, instituțiile Uniunii dispun de o putere largă de apreciere ca urmare a complexității situațiilor economice, politice și juridice pe care acestea trebuie să le analizeze (a se vedea Hotărârea Tribunalului din 28 octombrie 2004, Shanghai Teraoka Electronic/Consiliul, T‑35/01, Rec., p. II‑3663, punctul 48 și jurisprudența citată). Rezultă de aici că controlul efectuat de instanța Uniunii cu privire la aprecierile instituțiilor trebuie să se limiteze la verificarea respectării normelor de procedură, a exactității materiale a faptelor reținute pentru efectuarea alegerii contestate, a lipsei unei erori vădite în aprecierea acestor fapte sau a lipsei unui abuz de putere (a se vedea Hotărârea Shanghai Teraoka Electronic/Consiliul, citată anterior, punctul 49 și jurisprudența citată).

93      Mai întâi, va trebui să se examineze prima critică formulată de reclamantă. Astfel, în ipoteza în care Tribunalul ar considera, pe baza unei analize obiective a caracteristicilor esențiale ale amestecurilor în cauză, că instituțiile Uniunii au săvârșit o eroare vădită de apreciere prin faptul că au concluzionat că amestecurile ≤ B20 importate de reclamantă reprezentau o mică modificare a amestecurilor > B20, acțiunea ar trebui să fie admisă, fără a examina celelalte critici și motive. Dimpotrivă, în ipoteza în care ar trebui considerat că regulamentele atacate nu cuprind o astfel de eroare vădită de apreciere, ar trebui, în plus, să se examineze dacă Comisia putea, fără a săvârși un abuz de putere și fără a încălca regulamentele antidumping și antisubvenții de bază și principiul securității juridice, să inițieze proceduri de circumvenție față de importurile reclamantei, deși amestecurile ≤ B20 fuseseră excluse în mod expres din domeniul de aplicare al regulamentelor inițiale.

–       Cu privire la caracteristicile esențiale ale amestecurilor ≤ B20 și > B20

94      Reclamanta susține că amestecurile de biomotorină cu concentrație mai mică, în special amestecurile < B15 pe care le‑a exportat în Uniune, nu fac parte din aceeași piață ca amestecurile cu concentrație mai ridicată și au caracteristici diferite. Aceasta invocă trei serii de argumente în susținerea tezei menționate. Prima serie de argumente se referă la specificitățile pieței de biomotorină din Statele Unite. A doua serie de argumente privește diferențele obiective care există între amestecuri în funcție de conținutul lor în biomotorină. A treia serie de argumente se bazează pe faptul că Comisia ar fi recunoscut că amestecurile > B20 și ≤ B20 erau diferite atunci când a refuzat să acorde reclamantei tratamentul de nou exportator, în sensul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 20 din regulamentul antisubvenții de bază.

95      Consiliul, susținut de Comisie și de EBB, contestă argumentele reclamantei.

96      Ținând seama de puterea de apreciere largă de care dispun instituțiile Uniunii în domeniul măsurilor de apărare comercială (a se vedea punctul 92 de mai sus), va trebui să se examineze dacă reclamanta a demonstrat că Consiliul a săvârșit o eroare vădită de apreciere prin faptul că a apreciat că amestecurile ≤ B20 exportate de reclamantă reprezentau o mică modificare a produsului în cauză și că aceste amestecuri puteau, așadar, să fie considerate „produse similare cărora li s‑au adus mici modificări” în raport cu amestecurile > B20, prezentând aceleași „caracteristici esențiale”, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 alineatul (1) și alineatul (3) litera (a) din regulamentul antisubvenții de bază. În acest scop, Tribunalul va examina cele trei serii de argumente formulate de reclamantă într‑o ordine total diferită de cea în care au fost prezentate ele.

97      Cu privire, în primul rând, la diferențele obiective care există între amestecuri în funcție de conținutul lor în biomotorină, reclamanta susține, mai întâi, că, potrivit industriei motorinei, conținutul în biomotorină determină dacă amestecurile de biomotorină trebuie să fie clasificate ca produse minerale sau petroliere sau ca produse chimice. Nomenclatura combinată ar diferenția și în funcție de compoziția amestecurilor și de conținutul lor în biomotorină. Codul CN 2710, astfel cum figurează în Nomenclatura combinată, în capitolul referitor la uleiurile minerale, de exemplu, nu s‑ar aplica amestecurilor > B30. Reclamanta însăși ar utiliza în contractele și în facturile sale descrieri diferite în funcție de procentul de biomotorină.

98      În continuare, reclamanta observă că, dintr‑un punct de vedere logistic, anexa II la Convenția internațională pentru prevenirea poluării de nave (Marpol) din 2 noiembrie 1973 ar clasifica amestecurile care au un procent de biomotorină mai mare sau egal cu 15 % (denumite în continuare „amestecurile ≥ B15”) drept produse chimice care necesită să fie transportate în nave speciale, spre deosebire de amestecurile < B15, care ar fi considerate produse minerale sau petroliere. În consecință, potrivit reclamantei, cel puțin o parte din amestecurile ≤ B20, și anume amestecurile < B15 pe care ea le exporta, ar prezenta diferențe față de amestecurile > B20. Reclamanta observă și faptul că timpul de conservare este mai limitat pentru amestecurile cu concentrație ridicată și că biomotorina pură și amestecurile B99,9 trebuie în consecință să fie stocate în rezervoare adaptate „fatty acid methyl esters” (esteri metilici ai acizilor grași, denumiți în continuare „FAME”), mai mici și mai scumpe decât cele utilizate pentru amestecurile cu concentrație mai redusă. Reclamanta adaugă că ar fi mai ușor să continue să dilueze un amestec cu concentrație mai mică față de un amestec cu concentrație mai ridicată pentru a obține amestecuri B7 și B5.

99      În sfârșit, în cadrul replicii, reclamanta precizează că amestecurile cu concentrație mai ridicată de biomotorină nu au nici aceleași utilizări finale, nici aceeași putere, nici același randament precum amestecurile cu concentrație mai redusă de biomotorină.

100    În această privință, trebuie observat, în primul rând, că clasificările comerciale pe care industria le conferă produselor în cauză și cele care rezultă din Nomenclatura combinată sunt de natură formală și nu înseamnă în mod necesar că produsele care fac obiectul acestor clasificări diferite nu au aceleași caracteristici esențiale în sensul articolului 13 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 alineatul (3) litera (a) din regulamentul antisubvenții de bază (a se vedea punctul 3 de mai sus). După cum observă în mod întemeiat Consiliul, anumite practici de circumvenție urmăresc tocmai exportul unui produs căruia i s‑au adus mici modificări care nu se încadrează într‑un cod precis din Nomenclatura combinată supus taxelor inițiale.

101    În al doilea rând, trebuie arătat că, cu excepția argumentelor întemeiate pe reglementarea în materie de transport maritim, argumentele invocate de reclamantă privind diferențele dintre amestecuri dintr‑un punct de vedere logistic nu se referă la procente de biomotorină specifice care ar fi conținute în amestecuri. Prin aceste argumente se susțin diferențe între amestecuri cu concentrație ridicată sau redusă, însă în respectivele argumente nu se abordează problema esențială de a stabili dacă amestecurile ≤ B20 au aceleași caracteristici esențiale, în sensul reglementării antidumping și antisubvenții în cauză, precum amestecurile > B20.

102    În ceea ce privește argumentele întemeiate pe reglementarea în materie de transport maritim, trebuie arătat că singura diferență de clasificare între amestecurile ≥ B15 și < B15, efectuată în Marpol, nu afectează în sine caracteristicile fizice, chimice și tehnice de bază, nici utilizările comerciale ale amestecurilor ≤ B20. În plus, trebuie observat că reglementarea maritimă în discuție nu face distincție în funcție de un procent de 20 %, care ocupă un loc central în prezentul litigiu, ci în funcție de un procent de 15 %.

103    În al treilea rând, reclamanta nu susține deloc afirmația care figurează în replică, potrivit căreia amestecurile cu concentrație ridicată sau redusă nu ar avea nici aceeași putere, nici același randament. În ceea ce privește utilizările amestecurilor în funcție de concentrația lor, reclamanta nu contestă că operațiunile care constau în diluarea biomotorinei în motorina minerală sunt relativ simplu de realizat pe plan tehnic. Reclamanta nu contestă nici faptul că asemenea amestecurilor > B20, amestecurile < B15 pe care le‑a exportat erau destinate să fie amestecate din nou cu motorină minerală, cu scopul de fabrica carburanți în Uniune. Indiferent că este vorba de amestecuri B99,9, care erau cele mai vizate de taxele inițiale, sau de amestecuri < B15 exportate de reclamantă, toate aceste amestecuri mai trebuiau să facă obiectul unei transformări pentru a obține proporțiile corespunzătoare amestecurilor autorizate spre vânzare în Uniune către utilizatorii finali, și anume amestecurile B7 și B5 (a se vedea punctul 36 de mai sus). Rezultă din aceasta că toate importurile de amestecuri de biomotorină trebuiau să facă obiectul aceleiași operațiuni de transformare și erau orientate către aceeași cerere finală și, ca urmare a acestui fapt, cauzau prejudiciu aceleiași industrii europene.

104    Cu privire, în al doilea rând, la specificitățile pieței de biomotorină din Statele Unite, părțile nu contestă că toate motoarele diesel pot funcționa cu amestecurile ≤ B20, păstrând garanția producătorilor de mașini, astfel încât aceste amestecuri sunt vândute în mod direct consumatorilor din Statele Unite (a se vedea punctul 14 de mai sus). Reclamanta nu explică însă suficient în ce mod această simplă constatare împiedica Consiliul și Comisia să considere că amestecurile ≤ B20 pe care le exporta erau „produse similare cărora li s‑au adus mici modificări”, în raport cu amestecurile > B20. În orice caz, această particularitate a pieței din Statele Unite nu afectează constatarea, făcută de Consiliu în considerentul (65) al regulamentului antisubvenții atacat și în considerentul (70) al regulamentului antidumping atacat, potrivit căreia caracteristicile fizice, chimice și tehnice de bază ale amestecurilor > B20 și cele ale amestecurilor ≤ B20 erau suficient de similare pentru a putea face obiectul acelorași operațiuni de diluare cu scopul de a le face corespunzătoare pentru consumul final în Uniune (a se vedea punctul 37 de mai sus).

105    Cu privire, în al treilea și ultimul rând, la refuzul Comisiei de a acorda reclamantei tratamentul de nou exportator, în sensul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 20 din regulamentul antisubvenții de bază, este vorba despre considerente juridice care nu pot avea o influență asupra constatărilor tehnice menționate la punctul precedent. Astfel, în conformitate cu aceste dispoziții, examinarea în calitate de nou exportator nu este rezervată decât operatorilor care încep să importe produsul care face obiectul unui regulament antidumping sau al unui regulament antisubvenții, după adoptarea acestor regulamente. Or, în speță, amestecurile ≤ B20 nu făceau obiectul regulamentelor inițiale. Această împrejurare nu aduce totuși nicio indicație cu privire la problema dacă aceste amestecuri puteau fi considerate „produse similare cărora li s‑au adus mici modificări”, în raport cu amestecurile > B20.

106    Rezultă din considerațiile precedente că reclamanta nu a demonstrat că Consiliul a săvârșit o eroare vădită de apreciere atunci când a concluzionat că amestecurile ≤ B20 exportate de reclamantă constituiau o mică modificare a produsului în cauză și că aceste amestecuri puteau, așadar, să fie considerate „produse similare cărora li s‑au adus mici modificări” în raport cu amestecurile > B20, întrucât prezentau „aceleași caracteristici esențiale”, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 alineatul (1) și alineatul (3) litera (a) din regulamentul antisubvenții de bază.

107    Prin urmare, primul aspect invocat de reclamantă trebuie respins.

–       Cu privire la excluderea expresă a amestecurilor ≤ B20 din regulamentele inițiale

108    Reclamanta observă că definițiile inițiale ale produsului în cauză și ale produsului similar sunt de o importanță decisivă atunci când trebuie să se stabilească dacă a avut loc o circumvenție a taxelor inițiale și că acestea trebuie să rămână coerente. Procedurile de circumvenție și principiul securității juridice nu ar permite instituțiilor Uniunii să extindă definiția inițială a unui produs în cauză și în mod cert nu în cazul în care extinderea se referă la un produs care a fost exclus în mod expres din respectiva definiție a produsului în cauză și din cea a produsului similar. Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2008, JSC Kirovo‑Chepetsky Khimichesky Kombinat/Consiliul (T‑348/05, nepublicată în Repertoriu), ar confirma aceste principii.

109    Consiliul, susținut de Comisie și de EBB, contestă argumentele reclamantei.

110    În această privință, trebuie observat, în primul rând, că procedurile de circumvenție prevăzute la articolul 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și la articolul 23 alineatul (1) din regulamentul antisubvenții de bază privesc tocmai produse care nu se încadrau în mod formal în definiția inițială a produsului în cauză și a produsului similar, dar care constituie totuși „produse similare cărora li s‑au adus mici modificări”, întrucât au în comun „aceleași caracteristici esențiale” precum produsele care se încadrează în definiția inițială. Prin extinderea taxelor inițiale la amestecurile ≤ B20, Consiliul a acționat, așadar, în conformitate cu obiectivele acestor dispoziții.

111    Cu privire, în al doilea rând, la Hotărârea JSC Kirovo‑Chepetsky Khimichesky Kombinat/Consiliul, punctul 108 de mai sus, aceasta confirmă principiile menționate, contrar celor afirmate de reclamantă. Astfel, hotărârea menționată nu privea o procedură de circumvenție, ci o procedură de reexaminare intermediară parțială în sensul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază. În cadrul acestei proceduri de examinare, Consiliul a extins definiția inițială a produsului în cauză cu scopul de a impune taxele în discuție la produse care ar face parte, în calitate de componente, din produsul aflat în discuție inițial. Tribunalul a considerat că Consiliul nu putea să modifice definiția inițială a produsului în cauză în cadrul unei proceduri de reexaminare intermediară în sensul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază pentru a include noi produse care nu erau avute în vedere de regulamentul inițial (Hotărârea JSC Kirovo‑Chepetsky Khimichesky Kombinat/Consiliul, punctul 108 de mai sus, punctele 61-65). În schimb, Tribunalul a precizat că instituțiile Uniunii ar fi trebuit să examineze dacă noile produse care includeau produsul în cauză în calitate de componentă puteau fi considerate „produse similare cărora li s‑au adus mici modificări”, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază. Tribunalul a concluzionat în sensul că Consiliul nu poate eluda cerința desfășurării unei anchete potrivit acestei din urmă dispoziții prin intermediul unei modificări a definiției produsului în cauză în cadrul aplicării articolului 11 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază (Hotărârea JSC Kirovo‑Chepetsky Khimichesky Kombinat/Consiliul, punctul 108 de mai sus, punctele 66-70).

112    Cu privire, în al treilea rând, la excluderea expresă a amestecurilor ≤ B20 din regulamentele inițiale, trebuie observat că, spre deosebire de ceea ce sugerează reclamanta în replică și în răspunsul la memoriul în intervenție al Comisiei, această excludere nu era întemeiată nici pe diferențe referitoare la caracteristicile fizice, chimice și tehnice de bază ale amestecurilor în cauză, nici pe situația din Uniune.

113    După cum s‑a precizat la punctele 13-15 și 25 de mai sus, excluderea amestecurilor ≤ B20 din domeniul de aplicare al regulamentelor inițiale a fost justificată doar în baza motivului privind particularitățile pieței din Statele Unite, în care, spre deosebire de amestecurile > B20, amestecurile ≤ B20 erau destinate să fie vândute direct consumatorilor și nu erau, așadar, exportate. Această constatare a determinat Consiliul să fixeze pragul la nivelul amestecurilor > B20 cu scopul „să se stabilească o distincție clară și să se evite confuzia între produsele, piețele și diversele părți din [Statele Unite]” [considerentul (33) al regulamentului antidumping inițial și considerentul (34) al regulamentului antisubvenții inițial].

114    Pe de o parte, rezultă din aceasta că poziția instituțiilor Uniunii în ceea ce privește caracteristicile esențiale ale amestecurilor ≤ B20 și > B20 nu a fost contradictorie, iar reclamanta nu se poate, așadar, prevala în speță de o încălcare a principiului securității juridice.

115    Pe de altă parte, trebuie amintit că, pentru motivele menționate la punctul 104 de mai sus, condițiile de piață specifice Statelor Unite nu împiedicau Comisia și Consiliul să considere că amestecurile ≤ B20 exportate de reclamantă erau „produse similare cărora li s‑au adus mici modificări” în raport cu amestecurile > B20, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 alineatul (1) și alineatul (3) litera (a) din regulamentul antisubvenții de bază.

116    În aceste condiții, excluderea amestecurilor ≤ B20 din regulamentele inițiale ca urmare a particularităților pieței din Statele Unite nu se opunea ca să fie inițiate proceduri de circumvenție de Comisie și de Consiliu cu privire la aceste amestecuri.

117    Al doilea aspect invocat de reclamantă trebuie, în consecință, respins.

–       Cu privire la abuzul de putere

118    Prin intermediul celei de a treia critici, reclamanta arată că Comisia și Consiliul nu puteau, fără a săvârși un abuz de putere, să extindă taxele inițiale la importurile de amestecuri ≤ B20 prin intermediul unor proceduri de circumvenție, ci că acestea ar fi trebuit să inițieze noi anchete referitoare la importurile menționate, în temeiul articolului 5 din regulamentul antidumping de bază și al articolului 10 din regulamentul antisubvenții de bază. În cadrul replicii, reclamanta adaugă că Comisia ar fi trebuit, cel puțin, să efectueze o reexaminare din oficiu în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 19 din regulamentul antisubvenții de bază.

119    Consiliul, susținut de Comisie și de EBB, apreciază că argumentele reclamantei nu sunt fondate. Pe de altă parte, argumentul reclamantei potrivit căruia Comisia era obligată, cel puțin, să efectueze o reexaminare intermediară nu ar fi fost invocat nici în cursul procedurilor de circumvenție, nici în cererea introductivă. Acest argument ar fi, în consecință, inadmisibil. Reclamanta a fost invitată de Tribunal să își exprime în ședință punctul de vedere cu privire la această din urmă problemă.

120    Potrivit jurisprudenței, un act este afectat de un abuz de putere numai dacă rezultă din indicii obiective, pertinente și concordante că a fost adoptat în scopul exclusiv sau cel puțin determinant de a atinge alte obiective decât cele declarate sau de a eluda o procedură special prevăzută de tratat pentru a răspunde circumstanțelor cauzei (a se vedea Hotărârea Tribunalului din 8 iulie 1999, Vlaamse Televisie Maatschappij/Comisia, T‑266/97, Rec., p. II‑2329, punctul 131 și jurisprudența citată).

121    În speță, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 106 de mai sus, reclamanta nu a demonstrat că Consiliul a săvârșit o eroare vădită de apreciere atunci când a concluzionat că amestecurile ≤ B20 exportate de reclamantă constituiau o mică modificare a produsului în cauză în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 alineatul (1) și alineatul (3) litera (a) din regulamentul antisubvenții de bază. De asemenea, excluderea amestecurilor ≤ B20 din domeniul de aplicare al regulamentelor inițiale nu împiedica să fie inițiate proceduri de circumvenție de Comisie și de Consiliu cu privire la importurile reclamantei (a se vedea punctul 116 de mai sus).

122    Rezultă din aceasta că Comisia și Consiliul nu au eludat procedura special prevăzută de regulamentele antidumping și antisubvenții de bază pentru a răspunde circumstanțelor cauzei.

123    În consecință, al treilea aspect trebuie respins, fără a fi necesar să se examineze admisibilitatea argumentului reclamantei referitor la obligația Comisiei de a iniția, cel puțin, o procedură de reexaminare intermediară în locul unei proceduri de circumvenție.

124    Având în vedere toate considerațiile de mai sus, trebuie să se respingă primul aspect al primului motiv invocat de reclamantă referitor la diferențele care există între amestecurile > B20 și ≤ B20 și la excluderea expresă a acestora din urmă din regulamentele inițiale.

 Cu privire la al doilea aspect al primului motiv, întemeiat pe lipsa modificării produsului în cauză

125    Reclamanta susține că amestecurilor ≤ B20 nu „li s‑au adus mici modificări” în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 alineatul (1) și alineatul (3) litera (a) din regulamentul antisubvenții de bază, întrucât aceste amestecuri au existat întotdeauna și nu au fost create special pentru a eluda impunerea taxelor inițiale.

126    Cu privire la acest aspect, trebuie să se constate, asemenea Consiliului, că dispozițiile regulamentelor antidumping și antisubvenții de bază referitoare la procedurile de circumvenție nu impun să se demonstreze că „produse[le] similare cărora li s‑au adus mici modificări” în sensul acestor dispoziții au fost create special pentru a evita plata taxelor.

127    În speță, astfel cum rezultă din cuprinsul punctelor 13-15, 25 și 39 de mai sus, amestecurile ≤ B20 existau pe piața din Statele Unite, însă nu erau exportate în Uniune. Abia după instituirea taxelor inițiale amestecurile ≤ B20 au început să fie importate în Europa. Întrucât aceste amestecuri și amestecurile > B20 prezintă caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază foarte similare, precum și o utilizare identică în Uniune (a se vedea punctul 104 de mai sus), în mod întemeiat Consiliul a concluzionat în considerentul (65) al regulamentului antisubvenții atacat și în considerentul (70) al regulamentului antidumping atacat că amestecurile ≤ B20 importate de reclamantă constituiau o ușoară modificare a produsului în cauză.

128    În consecință, al doilea aspect al primului motiv și, prin urmare, primul motiv în totalitate trebuie respinse.

 Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe existența unor erori vădite în apreciere a faptelor referitoare la reclamantă

129    Al doilea motiv, prin care se semnalează mai multe erori vădite de apreciere săvârșite de Consiliu, cuprinde trei aspecte.

130    Primul aspect privește caracterul reversibil al modificării produsului în cauză și se bazează pe constatarea că amestecurile ≤ B20 nu mai pot fi transformate pentru a redeveni amestecuri > B20 în urma importului.

131    În cadrul celui de al doilea aspect, reclamanta contestă existența în ceea ce o privește a unei modificări a configurației schimburilor comerciale, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenții de bază.

132    În cadrul celui de al treilea aspect, reclamanta susține că Consiliul nu a apreciat în mod corect justificările economice pe care aceasta le invocase cu privire la importurile sale de amestecuri < B15.

 Cu privire la primul aspect al celui de al doilea motiv, referitor la imposibilitatea de a transforma amestecurile ≤ B20 pentru ca acestea să redevină amestecuri > B20

133    Reclamanta evidențiază că amestecurile ≤ B20 nu pot fi transformate pentru ca să redevină amestecuri > B20, astfel încât o circumvenție a taxelor inițiale ar fi, în realitate, imposibilă. Dacă s‑ar susține contrariul, regulamentele atacate ar cuprinde erori vădite de apreciere.

134    Consiliul, susținut de Comisie, contestă argumentele reclamantei.

135    Mai întâi, trebuie observat că, spre deosebire de afirmațiile reclamantei, Consiliul nu a indicat niciodată în regulamentele atacate că amestecurile ≤ B20 puteau să fie transformate pentru ca să redevină amestecuri > B20.

136    În plus, trebuie arătat, asemenea Consiliului, că, impunând ca produsul modificat să redevină, ulterior importului, produsul în cauză, reclamanta adaugă un nou criteriu pentru a stabili existența unei circumvenții, criteriu care nu este prevăzut de regulamentele antidumping și antisubvenții de bază. Reclamanta pare astfel să facă confuzie între diferitele tipuri de circumvenție pe care le prevăd aceste regulamente. În speță, ancheta se referea, printre altele, la importul de „produse similare cărora li s‑au adus mici modificări”, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 alineatul (1) și alineatul (3) litera (a) din regulamentul antisubvenții de bază. Această practică de circumvenție diferă de cea prevăzută la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază, care constă în a importa produsul în cauză în elemente separate care sunt ulterior asamblate în Uniune și în a evita astfel plata taxelor impuse asupra produsului complet.

137    În sfârșit, după cum s‑a precizat la punctul 104 de mai sus, amestecurile ≤ B20 importate de reclamantă și amestecurile > B20 prezintă caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază foarte similare, precum și o utilizare identică în Uniune. Aceste constatări sunt suficiente pentru a considera că amestecurile respective constituie „produse similare cărora li s‑au adus mici modificări” în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 alineatul (1) și alineatul (3) litera (a) din regulamentul antisubvenții de bază.

138    Prin urmare, primul aspect al celui de al doilea motiv trebuie respins.

 Cu privire la al doilea aspect al celui de al doilea motiv, referitor la lipsa modificării configurației schimburilor comerciale

139    Reclamanta afirmă că, în ceea ce o privește, nu a existat o modificare a configurației schimburilor comerciale. Astfel, ea nici nu și‑ar fi modificat comportamentul, nici n‑ar fi încetat să importe produsele vizate de taxele inițiale, din moment ce nu importase niciodată aceste produse înainte de adoptarea regulamentelor inițiale. Prin urmare, nu poate fi acuzată că a supus unei circumvenții o măsură care nu o privea.

140    Consiliul contestă argumentele reclamantei.

141    Trebuie observat că, spre deosebire de susținerile reclamantei, articolul 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și articolul 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenții de bază nu impun ca, pentru a stabili existența unei modificări în configurația schimburilor comerciale, întreprinderile vizate de o procedură de circumvenție să fi importat anterior produsele care fac obiectul taxelor inițiale pentru a stabili existența unei modificări în configurația schimburilor comerciale. O asemenea condiție ar restrânge în mod considerabil și nejustificat domeniul de aplicare al procedurilor de circumvenție.

142    Astfel, prin aceste proceduri se urmărește să se protejeze industria din Uniune împotriva anumitor importuri, independent de identitatea întreprinderilor implicate în importurile menționate. Prezenta cauză privește importul de „produse similare cărora li s‑au adus mici modificări”. Astfel, este vorba despre importul de produse de substituție în scopul de a se sustrage impunerii taxelor inițiale, în timp ce aceste produse fac în continuare obiectul unui dumping sau al unei subvenții, cauzează un prejudiciu industriei Uniunii sau neutralizează efectele corectoare ale taxelor inițiale. Pentru a stabili existența unei modificări în configurația schimburilor comerciale, instituțiile pot, așadar, să se limiteze să constate apariția unor importuri ale produsului de substituție în detrimentul importurilor produselor care fac obiectul taxelor inițiale, independent de problema dacă noile importuri au fost efectuate de întreprinderi deja vizate de taxele inițiale.

143    În speță, nu se contestă că importurile produsului despre care era vorba inițial au încetat în urma impunerii taxelor inițiale și că concomitent au început exporturile în Uniune de amestecuri ≤ B20 din Statele Unite.

144    În aceste condiții, în mod întemeiat Comisia și Consiliul au stabilit existența unei modificări a configurației schimburilor comerciale dintre Statele Unite și Uniune, conform articolului 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și articolului 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenții de bază.

145    Prin urmare, al doilea aspect al celui de al doilea motiv trebuie respins.

 Cu privire la al treilea aspect al celui de al doilea motiv, referitor la aprecierea justificărilor economice invocate de reclamantă

146    Reclamanta susține că Consiliul a săvârșit o eroare vădită de apreciere atunci când a concluzionat, în ceea ce o privea, că pentru începerea exportului de amestecuri < B15 nu exista o motivație suficientă sau o altă justificare economică decât circumvenția taxelor inițiale.

147    În această privință, reclamanta amintește că nu și‑a început activitatea în sectorul biomotorinei decât la începutul anului 2009, pentru a susține activitățile grupului BP, și precizează că a ales să importe în Uniune amestecuri < B15 pentru motive de natură economică. Potrivit reclamantei, acest tip de amestec i‑ar fi permis, în primul rând, să evite utilizarea unor nave specializate, mai mici și mai costisitoare, care, în temeiul Marpol, sunt obligatorii pentru transportul maritim de amestecuri ≥ B15 (a se vedea punctul 98 de mai sus) și să transporte amestecurile în nave nespecializate din propria flotă sau care fac obiectul unui contract de navlosire de lungă durată. În al doilea rând, aceste amestecuri puteau fi stocate mai ușor în rezervoare care nu erau speciale pentru FAME în zona Amsterdam-Rotterdam-Anvers (denumită în continuare „zona ARA”), unde reclamanta dispunea de excedente de producție de motorină pe care aceasta dorea să le utilizeze pentru a produce amestecuri B7 și B5. În al treilea rând, reclamanta precizează că terminalul BP France situat la Frontignan, în sudul Franței, unde reclamanta exporta o „cantitate semnificativă” de biomotorină, nu putea să primească navele specializate în care trebuiau transportate amestecurile ≥ B15. În ședință, reclamanta a insistat asupra acestui din urmă argument, explicând că ea avea o cerere importantă pentru amestecurile B7 și B5 în sudul Franței și că în terminalul de la Frontignan dilua amestecurile < B15 din Statele Unite cu motorina în exces din zona ARA.

148    Consiliul, susținut de Comisie și de EBB, respinge argumentele reclamantei.

149    Cu titlu introductiv, trebuie observat că reclamanta invocă, în esență, motive de natură logistică pentru a justifica importurile de amestecuri < B15 în Uniune. Or, deși considerente de natură logistică pot avea un rol în decizia de a întreprinde o activitate economică, acestea nu pot să justifice, singure, o asemenea decizie. Astfel, o activitate economică nu este în general inițiată decât în urma unei analize de rentabilitate. În cadrul unei astfel de analize, faptul de a evita taxele inițiale, al căror caracter ridicat nu este contestat, se poate dovedi un factor economic mai important decât considerentele de ordin logistic.

150    În primul rând, trebuie să se constate, în această privință, că reclamanta nu a contestat constatarea Consiliului potrivit căreia câștigul legat de neutilizarea unor nave specializate pentru transportul de amestecuri ≥ B15, afirmat de reclamantă, nu a reprezentat decât 2,3 % din valoarea corespunzătoare taxelor inițiale pe care aceasta le‑a evitat în perioada de anchetă anticircumvenție. În aceste condiții, în mod întemeiat Consiliul nu a reținut justificările economice invocate de reclamantă legate de alegerea de a utiliza nave nespecializate pentru transportul maritim al amestecurilor de biomotorină.

151    În al doilea rând, în ceea ce privește dificultățile de stocare a amestecurilor B100 și B99,9 în rezervoarele din zona ARA, existența unor excedente de motorină minerală în această zonă și limitările tehnice ale terminalului de la Frontignan, trebuie constatat că explicațiile reclamantei sunt puțin convingătoare. În orice caz, reclamanta nu furnizează niciun element concret care să permită să se înțeleagă rentabilitatea acestor operațiuni. Pe de altă parte, reclamanta nu prezintă niciun fel de date numerice, cantitative sau documente care atestă existența unei cereri pentru acest tip de amestecuri în sudul Franței. De asemenea, trebuie observat că acest argument nu a fost invocat decât în ședință. Pe de altă parte, teza complexă și nesusținută a reclamantei referitoare la cererea pentru biomotorină în sudul Franței este în contradicție cu cifrele concrete prezentate de Comisie și de Consiliu. Potrivit acestor cifre, importurile de amestecuri > B20 au încetat practic după impunerea taxelor inițiale, în timp ce importurile de amestecuri ≤ B20 nu au apărut decât ulterior acestei date (a se vedea punctul 39 de mai sus). De asemenea, este cert că nivelul taxelor inițiale era considerat relativ ridicat, astfel încât importurile de produse de substituție, precum amestecurile ≤ B20, erau interesante din punct de vedere economic.

152    În lumina acestor considerații, trebuie concluzionat că Consiliul a apreciat în mod întemeiat că pentru importul amestecurilor < B15 ale reclamantei nu exista o motivare suficientă sau o altă justificare economică decât impunerea taxelor inițiale.

153    Al treilea aspect al celui de al doilea motiv și, prin urmare, al doilea motiv în ansamblul său trebuie respinse.

 Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare

154    Reclamanta susține că regulamentele atacate sunt insuficient motivate pentru a justifica extinderea taxelor inițiale. Potrivit reclamantei, Consiliul era obligat să furnizeze o motivare substanțială în considerarea efectelor importante pe care această extindere le avea față de reclamantă.

155    În această privință, reclamanta susține, în primul rând, că Consiliul nu a răspuns la argumentele pe care aceasta le invocase, potrivit cărora, ulterior importului, amestecurile ≤ B20 nu mai puteau fi retransformate în amestecuri cu concentrație mai ridicată, nici la argumentele potrivit cărora reclamanta nu putea supune unei circumvenții o măsură care, la origine, nu o privea. În al doilea rând, reclamanta apreciază că Consiliul a concluzionat de la bun început că singura justificare economică a exportului de amestecuri ≤ B20 era acordarea unor subvenții în Statele Unite și intenția de a evita plata taxelor inițiale. În al treilea rând, reclamanta arată că Consiliul nu a explicat în ce mod acesta putea să extindă măsurile în cauză la amestecuri ≤ B20, din moment ce ancheta inițială le‑a exclus în mod expres pe acestea din urmă din definiția produsului în cauză și a produsului similar. În al patrulea rând, reclamanta a adăugat în ședință că considerentul (79) al regulamentului antidumping atacat nu preciza în ce mod fusese stabilită existența unui dumping în cadrul procedurii de circumvenție. Potrivit reclamantei, ar rezulta din explicațiile date de Consiliu și de Comisie la Tribunal că aceasta din urmă s‑a întemeiat, pe de o parte, pe date referitoare la amestecuri ≤ B20 furnizate de un operator în cursul anchetei inițiale și, pe de altă parte, pe valoarea normală inițială stabilită pentru amestecurile > B20, ajustată pentru a o adapta amestecurilor ≤ B20.

156    Consiliul contestă argumentele reclamantei.

157    Trebuie amintit că motivarea unui act al instituțiilor Uniunii trebuie să menționeze în mod clar și neechivoc raționamentul autorului actului, astfel încât să se dea posibilitatea persoanelor interesate să ia cunoștință de temeiurile măsurii adoptate și să își apere drepturile, iar instanței să își exercite controlul (Hotărârea Tribunalului din 27 septembrie 2005, Common Market Fertilizers/Comisia, T‑134/03 și T‑135/03, Rec., p. II‑3923, punctul 156). În plus, problema dacă motivarea unui act respectă cerințele articolului 296 TFUE trebuie să fie apreciată nu numai prin prisma modului de redactare, ci și în raport cu contextul său, precum și cu ansamblul normelor juridice care reglementează materia respectivă (a se vedea în acest sens Hotărârea Curții din 29 februarie 1996, Belgia/Comisia, C‑56/93, Rec., p. I‑723, punctul 86, și Hotărârea Tribunalului din 27 noiembrie 1997, Kaysersberg/Comisia, T‑290/94, Rec., p. II‑2137, punctul 150).

158    În speță, Consiliul a respectat aceste principii pentru motivele expuse în continuare.

159    Cu privire, în primul rând, la inexistența unui răspuns expres în regulamentele atacate la anumite argumente ale reclamantei, trebuie amintit că un regulament care instituie taxe antidumping sau taxe compensatorii nu trebuie să fie motivat decât prin raportare la ansamblul elementelor de fapt și de drept relevante pentru aprecierea care este realizată în acesta (a se vedea în acest sens Hotărârea Tribunalului din 13 septembrie 2010, Whirlpool Europe/Consiliul, T‑314/06, Rep., p. II‑5005, punctul 116).

160    Or, după cum s‑a indicat la punctele 136 și 141 de mai sus, articolul 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și articolul 23 alineatele (1) și (3) din regulamentul antisubvenții de bază nu impun ca produsul modificat să redevină, ulterior importului, produsul în cauză, nici ca întreprinderile vizate de o procedură de circumvenție să fi importat anterior produsele care fac obiectul taxelor inițiale. Așadar, Consiliul nu avea obligația să adopte o poziție cu privire la argumentele invocate de reclamantă în această privință.

161    În al doilea rând, în ceea ce privește justificările economice pentru importurile de amestecuri ≤ B20, trebuie observat că critica formulată de reclamantă privind regulamentele atacate are drept scop să conteste temeinicia concluziei Consiliului cu privire la această problemă, astfel cum figurează în considerentele (70), (71) și (76) ale regulamentului antisubvenții atacat și în considerentele (75), (76) și (81) ale regulamentului antidumping atacat, în loc să se refere la un viciu de motivare cu privire la justificările menționate. Argumentul reclamantei trebuie, așadar, respins.

162    În al treilea rând, în ceea ce privește motivarea extinderii taxelor inițiale la amestecurile ≤ B20 anterior excluse din domeniul de aplicare al regulamentelor inițiale, Consiliul a amintit în considerentele (55) și (56) ale regulamentului antisubvenții atacat și în considerentele (60) și (61) ale regulamentului antidumping atacat argumentele pe care le invocaseră cu privire la această excludere National Biodiesel Board (NBB), care reprezintă industria americană de biomotorină, și alte părți interesate. Ca răspuns la aceste argumente, Consiliul a precizat în considerentele (57)-(59) ale regulamentului antisubvenții atacat și în considerentele (62)-(64) ale regulamentului antidumping atacat că, în speță, existau suficiente elemente de probă care să arate „prima [...] că a[vea] loc o circumvenție” în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 din regulamentul antisubvenții de bază. De asemenea, Consiliul a precizat că procedura prevăzută de aceste dispoziții nu modifica definiția produsului în cauză sau pe cea a produsului similar. În considerentul (65) al regulamentului antisubvenții atacat și în considerentul (70) al regulamentului antidumping atacat, Consiliul a explicat motivul pentru care în opinia sa amestecurile ≤ B20 puteau fi considerate o „ușoară modificare a produsului în cauză” care putea face obiectul unei proceduri de circumvenție.

163    Această motivare nu este în niciun fel defectuoasă, spre deosebire de ceea ce susține reclamanta.

164    În al patrulea rând, în ceea ce privește motivarea modului în care a fost constatat dumpingul, menționat de reclamantă în ședință, trebuie amintit, mai întâi, că nemotivarea sau insuficiența motivării constituie motive de ordine publică care pot și chiar trebuie să fie invocate din oficiu de instanța Uniunii (a se vedea prin analogie Hotărârea Curții din 20 februarie 1997, Comisia/Daffix, C‑166/95 P, Rec., p. I‑983, punctul 24). În consecință, argumentul reclamantei nu poate fi respins pentru motivul caracterului său tardiv.

165    Trebuie observat că Consiliul a precizat în considerentul (79) al regulamentului antidumping atacat că, „[î]n conformitate cu articolul 13 alineatele (1) și (2) din regulamentul de bază, s[e] verifica[se] dacă există elemente de probă ale unui dumping în raport cu valoarea normală stabilită în ancheta inițială” și că „[c]omparația dintre media ponderată a valorii normale și media ponderată a prețurilor de export a[rătase] existența dumpingului”.

166    Din această motivare rezultă corespunzător cerințelor legale elementele pe baza cărora s‑a stabilit existența unui dumping.

167    Rezultă din aceasta că al treilea motiv invocat de reclamantă trebuie respins.

 Cu privire la al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea principiilor nediscriminării și bunei administrări

168    În cadrul celui de al patrulea motiv, reclamanta observă că a cooperat pe deplin în cadrul procedurilor de circumvenție, însă, cu toate acestea, i s‑a impus rata aplicabilă tuturor celorlalte întreprinderi care nu cooperaseră sau care nu se manifestaseră în cursul anchetei inițiale, în speță cea de a treia categorie de întreprinderi, menționată la punctul 21 de mai sus. Or, dacă reclamanta nu a participat la ancheta inițială, aceasta se justifică prin faptul că ea nu era exportatoare de biomotorină la momentul respectiv.

169    Având în vedere situația sa specială, reclamanta consideră, în primul rând, că, potrivit principiului nediscriminării, Consiliul ar fi trebuit să îi impună rata aplicabilă societăților care au cooperat în cursul anchetei inițiale și care nu au fost incluse în eșantion, care figurează în lista anexată la regulamentele inițiale, în speță a doua categorie de întreprinderi menționată la punctul 20 de mai sus. În opinia reclamantei, ea se află în aceeași situație ca și aceste întreprinderi.

170    În al doilea rând, reclamanta susține că informațiile pe care le‑a furnizat în cursul procedurii de circumvenție ar fi trebuit să fie suficiente pentru a i se acorda un tratament individual. În temeiul principiului bunei administrări, Consiliul ar fi trebuit să trateze în mod individual societățile care nu au fost vizate de ancheta inițială, înainte de a le aplica măsurile pe o bază arbitrară și fără să examineze în ce măsură aceste societăți au practicat sau nu au practicat dumpingul. Ca răspuns la memoriul în intervenție al EBB, reclamanta precizează că Comisia ar fi făcut‑o să creadă că nu considera că exporturile reclamantei constituiau o circumvenție. Totuși, reclamanta nu invocă în mod expres o încălcare a principiului bunei administrări și nici nu deduce vreo consecință din această din urmă afirmație.

171    Consiliul, susținut de Comisie, apreciază că argumentele reclamantei nu sunt pertinente.

172    Cu privire, în primul rând, la critica întemeiată pe încălcarea principiului nediscriminării, trebuie să se constate, asemenea Consiliului, că reclamanta nu se află în aceeași situație cu societățile care au cooperat în cursul anchetei inițiale și care nu au fost incluse în eșantion. Astfel, deși reclamanta a cooperat cu instituțiile Uniunii în cadrul procedurilor de circumvenție, importurile sale au supus unei circumvenții impunerea taxelor inițiale. Or, spre deosebire de procedurile antidumping și antisubvenții clasice, care pot avea drept rezultat impunerea unor taxe mai reduse pentru întreprinderile care au colaborat, procedurile de circumvenție nu au drept rezultat instituirea vreunei taxe, ci se limitează să extindă taxa inițială care a fost supusă circumvenției.

173    În speță, taxele care ar fi fost aplicate reclamantei dacă aceasta nu ar fi suspus unei circumvenții măsurile în cauză ar fi fost, în principiu, cele aplicabile tuturor celorlalte întreprinderi, cu excepția cazului în care aceasta ar fi solicitat și ar fi obținut, înainte de a efectua importurile de amestecuri > B20, un tratament individual în calitate de nou exportator, în temeiul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 20 din regulamentul antisubvenții de bază.

174    În aceste condiții, Consiliul nu a încălcat principiul nediscriminării atunci când a impus reclamantei ratele reziduale aplicabile tuturor celorlalte întreprinderi care nu cooperaseră sau care nu se manifestaseră în cursul anchetei inițiale.

175    Trebuie observat, pe de altă parte, că ratele reziduale aplicabile reclamantei, deși sunt ridicate, iau deja în considerare un nivel general de cooperare ridicat (81 %) al întreprinderilor în cadrul anchetei inițiale (a se vedea punctul 21 de mai sus).

176    Cu privire, în al doilea rând, la critica întemeiată pe încălcarea principiului bunei administrări din cauza inexistenței unui tratament individual al reclamantei, trebuie observat că un astfel de tratament nu era posibil în cadrul procedurilor de circumvenție. Astfel, după cum s‑a precizat la punctul 172 de mai sus, prin aceste proceduri se urmărește să se extindă la importurile în cauză taxele impuse inițial de Consiliu în regulamentul care a făcut obiectul circumvenției, însă acestea nu au drept rezultat instituirea de noi taxe stabilite pe baza unui calcul al marjei de dumping sau al nivelului de subvenționare și al prejudiciului imputabil importurilor operatorilor care au supus măsurile unei circumvenții. Pe de altă parte, posibilitatea de a acorda reclamantei un tratament individual în calitate de nou exportator era exclusă pentru motivele menționate la punctul 105 de mai sus.

177    Trebuie adăugat că faptul că reclamanta nu a participat la ancheta inițială întrucât, la momentul respectiv, nu importa biomotorină în Uniune nu justifică un tratament individual excepțional pe baza principiului bunei administrări. Astfel, după cum s‑a precizat la punctul 141 de mai sus, regulamentele antidumping și antisubvenții de bază nu impun ca întreprinderile vizate de o procedură de circumvenție să fi importat anterior produsele care fac obiectul taxelor inițiale. În aceste condiții, după cum subliniază Comisia, faptul ca producători sau importatori care nu au fost vizați de regulamentele inițiale să fie supuși plății unor taxe extinse în urma unei proceduri de circumvenție nu are caracter excepțional. În acest caz, taxele extinse impuse corespund taxelor reziduale stabilite în regulamentele inițiale.

178    În consecință, critica formulată de reclamantă, întemeiată pe încălcarea principiului bunei administrări din cauza inexistenței unui tratament individual în privința sa, nu este fondată.

179    Rezultă din toate considerațiile care precedă că al patrulea motiv formulat de reclamantă și, prin urmare, acțiunea în ansamblul său trebuie respinse.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

180    Potrivit articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.

181    Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune ca, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, să fie obligată să suporte și cheltuielile de judecată efectuate de Consiliu și de EBB, conform concluziilor acestora din urmă.

182    În temeiul articolului 87 alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul de procedură, Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a patra)

declară și hotărăște:

1)      Respinge acțiunea.

2)      BP Products North America Inc. suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Consiliul Uniunii Europene și de European Biodiesel Board (EBB).

3)      Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

Martins Ribeiro

Dehousse

van der Woude

Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 16 ianuarie 2014.

Semnături

Cuprins


Cadrul juridic

Istoricul cauzei

Proceduri inițiale

Proceduri de circumvenție

Procedura și concluziile părților

În drept

1. Cu privire la admisibilitate

2. Cu privire la fond

Cu privire la primul motiv, întemeiat pe încălcarea regulamentelor antidumping și antisubvenții de bază și a principiului securității juridice, precum și pe un abuz de putere, prin extinderea taxelor inițiale prin intermediul unor proceduri de circumvenție

Cu privire la primul aspect al primului motiv, referitor la diferențele care există între amestecurile > B20 și amestecurile ≤ B20 și la excluderea expresă a acestora din urmă din regulamentele inițiale

–  Cu privire la caracteristicile esențiale ale amestecurilor ≤ B20 și > B20

–  Cu privire la excluderea expresă a amestecurilor ≤ B20 din regulamentele inițiale

–  Cu privire la abuzul de putere

Cu privire la al doilea aspect al primului motiv, întemeiat pe lipsa modificării produsului în cauză

Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe existența unor erori vădite în apreciere a faptelor referitoare la reclamantă

Cu privire la primul aspect al celui de al doilea motiv, referitor la imposibilitatea de a transforma amestecurile ≤ B20 pentru ca acestea să redevină amestecuri > B20

Cu privire la al doilea aspect al celui de al doilea motiv, referitor la lipsa modificării configurației schimburilor comerciale

Cu privire la al treilea aspect al celui de al doilea motiv, referitor la aprecierea justificărilor economice invocate de reclamantă

Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare

Cu privire la al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea principiilor nediscriminării și bunei administrări

Cu privire la cheltuielile de judecată


* Limba de procedură: engleza.