Language of document : ECLI:EU:T:2011:397

ORDONANȚA PREȘEDINTELUI TRIBUNALULUI

15 iulie 2011


Cauza T‑213/11 P


Collège des représentants du personnel

de la Banque européenne d’investissement și alții

împotriva

Eberhard Bömcke

„Recurs – Funcție publică – Cerere de intervenție în fața Tribunalului Funcției Publice – Calculul termenului – Tardivitate”

Obiectul:      Recurs formulat împotriva Ordonanței președintelui Camerei a doua a Tribunalului Funcției Publice din 17 martie 2011, Bömcke/BEI (F‑95/10 INT), prin care se urmărește anularea acestei ordonanțe

Decizia:      Respinge recursul. Collège des représentants du personnel de la Banque européenne d’investissement, domnii Jean‑Pierre Bodson, Evangelos Kourgias, Manuel Sutil, Patrick Vanhoudt și doamna Marie‑Christel Heger suportă propriile cheltuieli de judecată.

Sumarul ordonanței

Funcționari – Acțiune – Termene – Cerere de intervenție în fața Tribunalului Funcției Publice – Mod de calcul al termenului

[Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, art. 100 alin. (2) și (3) și art. 109 alin. (1)]

Articolul 109 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice prevede că orice cerere de intervenție se depune în termen de patru săptămâni de la data publicării în Jurnalul oficial al Uniunii Europene a avizului prevăzut de articolul 37 alineatul (2) din Regulamentul de procedură menționat. În plus, articolul 100 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice prevede că, în cazul în care termenul expiră într‑o sâmbătă, într‑o duminică sau într‑o zi de sărbătoare legală, acesta se prelungește până la sfârșitul zilei lucrătoare care urmează și că termenele procedurale se prelungesc pentru considerente de distanță cu zece zile.

Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții și a Tribunalului, termenul pentru considerente de distanță nu trebuie considerat un termen distinct de termenul procedural, ci o simplă prelungire a acestuia. Astfel, atunci când un termen complet care include termenul pentru considerente de distanță expiră într‑o sâmbătă, într‑o duminică sau într‑o zi de sărbătoare legală, acesta se prelungește până la sfârșitul zilei lucrătoare care urmează. Nicio diferență de text între dispozițiile relevante din Regulamentul de procedură al Curții și din cel al Tribunalului Funcției Publice nu permit să se concluzioneze că articolul 100 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice ar trebui să facă obiectul unei alte interpretări.

Pe de altă parte, această interpretare nu este contrară drepturilor fundamentale în măsura în care ar restrânge dreptul la acțiune și în special pe cel de a interveni în litigiu. Astfel, termenul de introducere a acțiunii este de ordine publică, un astfel de termen fiind instituit în vederea asigurării clarității și securității situațiilor juridice și a evitării oricărei discriminări sau a oricărui tratament arbitrar în administrarea justiției. În plus, articolul 100 alineatele (2) și (3) și articolul 109 din Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice nu pot constitui o încălcare a dreptului la acțiune, în măsura în care aceste dispoziții nu restrâng dreptul la o acțiune individuală și în special pe cel de a interveni în litigiu într‑o asemenea măsură încât acest drept să fie afectat chiar în esența sa. Termenul prevăzut de Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice pentru formularea unei cereri de intervenție permite garantarea unui echilibru corect între dreptul fundamental de a interveni în litigiu și buna administrare a justiției.

(a se vedea punctele 9, 10, 17, 20 și 22)

Trimitere la: Curte 15 mai 1991, Emsland‑Stärke/Comisia, C‑122/90, nepublicată în Recueil, punctul 9; Curte 23 ianuarie 1997, Coen, C‑246/95, Rec., p. I‑403, punctul 21; Tribunal 18 septembrie 1997, Mutual Aid Administration Services/Comisia, T‑121/96 și T‑151/96, Rec., p. II‑1355, punctele 38 și 39; Tribunal 20 noiembrie 1997, Horeca‑Wallonie/Comisia, T‑85/97, RecFP, p. II‑2113, punctele 25 și 26; Tribunal 13 ianuarie 2009, SGAE/Comisia, T‑456/08, nepublicată în Repertoriu, punctul 12