HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a noua)
8 iulie 2015(*)
„Achiziții publice de servicii – Procedură de cerere de ofertă – Furnizarea de servicii informatice de dezvoltare și de mentenanță a software‑ului, de consiliere și de asistență pentru diferite tipuri de aplicații informatice – Clasificarea ofertei unui ofertant în procedura în cascadă pentru diferite loturi și clasificarea ofertelor altor ofertanți – Obligația de motivare – Criteriu de atribuire – Eroare vădită de apreciere – Răspundere extracontractuală”
În cauza T‑536/11,
European Dynamics Luxembourg SA, cu sediul în Ettelbrück (Luxemburg),
European Dynamics Belgium SA, cu sediul în Bruxelles (Belgia),
Evropaïki Dynamiki – Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE, cu sediul în Atena (Grecia),
reprezentate de N. Korogiannakis, de M. Dermitzakis și de N. Theologou, avocați,
reclamante,
împotriva
Comisiei Europene, reprezentată inițial de S. Delaude și de V. Savov, și ulterior de S. Delaude, în calitate de agenți, asistați de O. Graber‑Soudry, solicitor,
pârâtă,
având ca obiect o cerere de anulare a deciziei Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene din 22 iulie 2011 de a clasa reclamantele, pentru ofertele prezentate în urma cererii de ofertă AO 10340, privind prestarea de servicii informatice de dezvoltare și de mentenanță a software‑ului, de consiliere și de asistență pentru diferite tipuri de aplicații informatice (JO 2011/S 66-106099), pe poziția a treia în mecanismul de atribuire în cascadă pentru lotul nr. 1, pe poziția a treia în mecanismul de atribuire în cascadă pentru lotul nr. 4 și pe poziția a doua în mecanismul de atribuire în cascadă pentru lotul nr. 3, precum și a deciziilor de atribuire a contractelor în cauză altor ofertanți, în măsura în care aceste decizii privesc clasificarea lor, și, pe de altă parte, o cerere de despăgubiri,
TRIBUNALUL (Camera a noua),
compus din domnul O. Czúcz, îndeplinind funcția de președinte, doamna I. Pelikánová și domnul A. Popescu (raportor), judecători,
grefier: domnul L. Grzegorczyk, administrator,
având în vedere faza scrisă a procedurii și în urma ședinței din 25 septembrie 2014,
pronunță prezenta
Hotărâre(1)
Istoricul cauzei
1 Printr‑un anunț de participare din 5 aprilie 2011, publicat în suplimentul la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO 2011/S 66-106099), o rectificare fiind publicată în Jurnalul Oficial (JO 2011/S 70-113065), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene (OP) a lansat cererea de ofertă AO 10340 („Servicii informatice de dezvoltare și de mentenanță a software‑ului, de consiliere și de asistență pentru diferite tipuri de aplicații informatice”).
2 Potrivit anunțului de participare, serviciile informatice în cauză erau împărțite în patru loturi, cele trei care sunt relevante în prezenta acțiune fiind:
– lotul nr. 1, privind „suport[ul] și aplicații[le] administrative specializate”;
– lotul nr. 3, privind „lanțurile de producție și de recepție”;
– lotul nr. 4, privind „servicii de consiliere și de asistență în materia gestionării proiectelor în domeniul tehnologiei informației”.
3 Obiectul cererii de ofertă era încheierea, pentru fiecare dintre loturi, de noi contracte‑cadru de servicii destinate să înlocuiască contractele‑cadru care urmau să expire.
4 În caietul de sarcini, OP precizase că, pentru fiecare lot, ofertanții erau selecționați potrivit „mecanismului în cascadă” (denumit în continuare „cascadă”) și că, pentru fiecare lot, urmau să fie semnate contracte‑cadru, pentru o durată de patru ani, cu ofertanții care prezentau cele mai bune trei oferte. Cu ocazia atribuirii contractelor specifice pentru fiecare dintre loturi, operatorul economic a cărui ofertă se considera că prezintă cel mai bun raport calitate‑preț era contactat primul. În cazul în care acest prim operator nu era în măsură să furnizeze serviciul cerut sau nu era interesat, era contactat al doilea cel mai bun operator. Dacă acesta nu era în măsură să furnizeze serviciul cerut sau nu era interesat, era contactat al treilea cel mai bun operator.
5 Punctul 2.1 din caietul de sarcini arăta că evaluarea ofertelor cuprindea trei etape principale: o primă etapă, în cursul căreia erau aplicate criteriile de excludere (punctul 2.5 din caietul de sarcini), o a doua etapă, în care erau aplicate criteriile de selecție (punctul 2.6 din caietul de sarcini), și o a treia etapă, în care se proceda la o evaluare tehnică și financiară a ofertei în raport cu criteriile de atribuire (punctele 2.7 și 2.8 din caietul de sarcini).
6 În ceea ce privește evaluarea tehnică pentru loturile nr. 1 și nr. 3, caietul de sarcini enunța, la punctul 2.7.2, cinci criterii de atribuire, care se prezentau după cum urmează:
– criteriul 1: „Calitatea globală a prezentării răspunsului ofertantului” (denumit în continuare, pentru lotul nr. 1, „criteriul 1.1” și, pentru lotul nr. 3, „criteriul 3.1”) (număr maxim de puncte: 5 puncte din 100);
– criteriul 2: „Abordarea ofertantului privind asigurarea calității și a gestionării proiectului care urmează a fi utilizată în cursul executării contractului” (denumit în continuare, pentru lotul nr. 1, „criteriul 1.2” și, pentru lotul nr. 3, „criteriul 3.2”) (număr maxim de puncte: 40 de puncte din 100);
– criteriul 3: „Avantaje tehnice ale resurselor umane afectate executării sarcinilor” (denumit în continuare, pentru lotul nr. 1, „criteriul 1.3” și, pentru lotul nr. 3, „criteriul 3.3”) (număr maxim de puncte: 25 de puncte din 100);
– criteriul 4: „Propunerea ofertantului în vederea unei preluări și a unui transfer” (denumit în continuare, pentru lotul nr. 1, „criteriul 1.4” și, pentru lotul nr. 3, „criteriul 3.4”) (număr maxim de puncte: 10 puncte din 100);
– criteriul 5: „Propunerea ofertantului pentru un acord de nivel de serviciu” (denumit în continuare, pentru lotul nr. 1, „criteriul 1.5” și, pentru lotul nr. 3, „criteriul 3.5”) (număr maxim de puncte: 20 de puncte din 100).
7 În privința evaluării tehnice pentru lotul nr. 4, caietul de sarcini enunța, la punctul 2.7.2, trei criterii de atribuire, care se prezentau după cum urmează:
– criteriul 1: „Calitatea globală a prezentării răspunsului ofertantului” (denumit în continuare „criteriul 4.1”) (număr maxim de puncte: 5 puncte din 100);
– criteriul 2: „Abordarea ofertantului privind asigurarea calității și a gestionării proiectului care urmează a fi utilizată în cursul executării contractului” (denumit în continuare „criteriul 4.2”) (număr maxim de puncte: 55 de puncte din 100);
– criteriul 3: „Avantaje tehnice ale resurselor umane afectate executării sarcinilor” (denumit în continuare „criteriul 4.3”) (număr maxim de puncte: 40 de puncte din 100).
8 Pentru fiecare dintre loturi, criteriile de atribuire reprezentau un total de 100 de puncte. Numai ofertele care obțineau cel puțin jumătate din punctele pentru fiecare criteriu și o notă totală minimă de 65 de puncte puteau fi luate în considerare pentru atribuirea contractelor. Fiecare ofertă trebuia să fie evaluată pentru a se stabili în ce măsură îndeplinea cerințele enunțate, oferta reținută fiind cea care prezenta cel mai bun raport calitate‑preț. Calitatea, și anume evaluarea tehnică, reprezenta 50 %, iar prețul, și anume evaluarea financiară, reprezenta 50 % (punctul 2.9 din caietul de sarcini).
9 La 17 mai 2011, reclamantele, European Dynamics Luxemburg SA, European Dynamics Belgium SA și Evropaïki Dynamiki – Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE, reunite într‑un consorțiu, au prezentat oferte pentru loturile nr. 1, nr. 3 și nr. 4.
10 La 1 iulie 2011, a fost pregătit raportul de evaluare pentru loturile nr. 1 și nr. 4 și, la 4 iulie 2011, pentru lotul nr. 3, în conformitate cu articolul 147 alineatul (1) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 357, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 4, p. 3, denumite în continuare „normele de aplicare”).
11 La 13 iulie 2011, Comitetul pentru achiziții și contracte, organ consultativ al OP în domeniul achizițiilor publice, a emis un aviz favorabil privind decizia de atribuire pentru loturile nr. 1, nr. 3 și nr. 4, astfel cum a fost recomandată de comitetele de evaluare în rapoartele lor. La 14 iulie 2011, ordonatorul de credite subdelegat a adoptat decizia de atribuire, în conformitate cu acest aviz și cu recomandările comitetului de evaluare.
12 La 18 iulie 2011, comitetul de evaluare a adoptat o rectificare a raportului său inițial din 1 iulie 2011 privind evaluarea lotului nr. 1. La 21 iulie 2011, Comitetul pentru achiziții și contracte al OP a transmis o notă ordonatorului de credite subdelegat, informându‑l cu privire la corectarea avizului său din 13 iulie 2011 privind lotul nr. 1. La 22 iulie 2011, o decizie de atribuire corectată a fost adoptată de ordonatorul de credite subdelegat, din cauza unei erori de calcul în raportul de evaluare pentru lotul nr. 1.
13 Prin scrisoarea din 22 iulie 2011, OP a informat reclamantele cu privire la clasificarea ofertelor lor pentru fiecare dintre loturile relevante, și anume pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 1, pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 4 și pe poziția a doua în cascada pentru lotul nr. 3, cu privire la numele celorlalți ofertanți ale căror oferte fuseseră reținute pentru loturile nr. 1, nr. 3 și nr. 4 (denumiți în continuare, împreună, „ofertanții reținuți”). Acesta a arătat astfel că, pentru lotul nr. 1, ofertele consorțiului Sword‑Siveco (denumit în continuare „Sword‑Siveco”) și Logica Luxemburg (denumită în continuare „Logica”) fuseseră clasate pe primul și, respectiv, pe al doilea loc în cascadă, că, pentru lotul nr. 3, oferta ARHS Cube fusese clasată pe primul loc în cascadă și că, pentru lotul nr. 4, ofertele Novitech și Logica fuseseră clasate pe primul și, respectiv, pe al doilea loc în cascadă (denumite în continuare, împreună, „ceilalți ofertanți reținuți”). În plus, OP a precizat notele obținute de aceste oferte cu ocazia evaluării tehnice, prețurile propuse în ofertele respective, precum și raportul lor calitate‑preț. În sfârșit, OP a menționat posibilitatea reclamantelor de a solicita explicații suplimentare cu privire la clasificarea ofertelor lor în cascadă pentru fiecare dintre loturile relevante, precum și cu privire la caracteristicile și avantajele ofertelor care au obținut o clasare mai bună decât a lor.
14 Prin scrisoarea din 22 iulie 2011, reclamantele au solicitat OP următoarele informații: în primul rând, numele subcontractantului/subcontractanților potențial(i) (sau subcontractanți) care face/fac parte din consorțiul celorlalți ofertanți reținuți și procentajele din contract care i‑au/le‑au fost) atribuite, în al doilea rând, punctele atribuite, pentru fiecare dintre criteriile de atribuire tehnice, ansamblului ofertelor lor și ofertelor celorlalți ofertanți reținuți, în al treilea rând, o analiză a punctelor forte și a punctelor slabe ale ofertelor lor și ale celor ale ofertelor celorlalți ofertanți reținuți, în al patrulea rând, avantajele relative și serviciile suplimentare sau mai bune propuse de ceilalți ofertanți ale căror oferte au fost reținute, în al cincilea rând, o copie detaliată a raportului de evaluare și, în al șaselea rând, numele membrilor comitetului de evaluare.
15 La 27 iulie 2011, OP a comunicat reclamantelor, pentru loturile nr. 1, nr. 3 și nr. 4, numele subcontractanților care făceau parte din consorțiile celorlalți ofertanți reținuți și procentajele din contract care le fuseseră atribuite. OP a transmis de asemenea reclamantelor un extras din rapoartele de evaluare care cuprindea informații privind ofertele lor și ofertele prezentate de ceilalți ofertanți reținuți pentru loturile menționate. În sfârșit, OP a indicat reclamantelor că numele membrilor comitetului de evaluare nu puteau fi divulgate.
16 Prin scrisoarea din 5 august 2011, reclamantele s‑au plâns de caracterul succint și limitat al informațiilor furnizate de OP prin intermediul extraselor din rapoartele comitetului de evaluare. Acestea au invocat numeroase erori de apreciere, grave și vădite, care afectau evaluarea ofertelor lor.
17 Prin scrisoarea din 29 august 2011, OP a informat reclamantele că își menținea deciziile de atribuire privind piețele în cauză. Acesta le‑a informat de asemenea cu privire la decizia sa de a proceda la semnarea contractelor‑cadru cu ofertanții reținuți.
Procedura și concluziile părților
18 Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 2 octombrie 2011, reclamantele au introdus prezenta acțiune.
19 Întrucât compunerea camerelor Tribunalului a fost modificată, judecătorul raportor desemnat a fost repartizat la Camera a noua, căreia, în consecință, i‑a fost atribuită prezenta cauză. Întrucât un membru al Camerei a noua a fost împiedicat să facă parte din complet, președintele Tribunalului, în aplicarea articolului 32 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Tribunalului din 2 mai 1991, a desemnat un alt judecător pentru a completa camera.
20 Pe baza raportului judecătorului raportor, Tribunalul (Camera a noua) a decis deschiderea procedurii orale. Pledoariile părților și răspunsurile acestora la întrebările adresate de Tribunal au fost ascultate în ședința din 25 septembrie 2014.
21 În ședință, Comisia a prezentat un document intitulat „Corrigendum to Report of works of the Evaluation Committee evaluating offers submitted in response to the call for tenders N° 10340 lot 1” (Corrigendum la Raportul lucrărilor comitetului de evaluare pentru ofertele prezentate în urma cererii de ofertă [AO] 10340, lotul nr. 1), iar reclamantele nu s‑au opus ca acesta să fie depus la dosar.
22 Reclamantele solicită Tribunalului:
– anularea Deciziei din 22 iulie 2011 a OP de a clasa ofertele lor pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 1, pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 4 și pe poziția a doua în cascada pentru lotul nr. 3;
– anularea tuturor deciziilor conexe adoptate de OP, în special cele „de atribuire a contractelor în cauză primului și celui de al doilea adjudecatar al procedurii în cascadă”;
– obligarea OP, în temeiul articolelor 256 TFUE, 268 TFUE și 340 TFUE, la plata către reclamante a sumei de 3 450 000 de euro cu titlu de daune interese pentru prejudiciile suferite din cauza procedurii de atribuire în cauză;
– obligarea OP, în temeiul articolelor 256 TFUE, 268 TFUE și 340 TFUE, la plata către reclamante a sumei de 345 000 de euro cu titlu de daune interese pentru pierderea unei șanse și pentru atingerea adusă reputației și credibilității lor;
– obligarea OP la plata cheltuielilor de judecată și a celorlalte cheltuieli efectuate în cadrul prezentei acțiuni.
23 Comisia solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii ca nefondată;
– obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată.
24 În replică, reclamantele au redus cuantumul cererii lor de despăgubire pentru prejudiciile suferite din cauza procedurii de atribuire în cauză la 2 800 000 de euro și pe cel al cererii lor de despăgubire pentru prejudiciile suferite din cauza pierderii unei șanse și a atingerii aduse reputației și credibilității lor la 280 000 de euro.
25 În ședință, reclamantele au renunțat la cel de al treilea capăt de cerere, aspect care a fost consemnat în procesul‑verbal de ședință.
26 În plus, reclamantele au precizat în ședință, ca răspuns la o întrebare adresată în acest sens de Tribunal, că referirea la deciziile „de atribuire a contractelor în cauză primului și celui de al doilea adjudecatar din procedura în cascadă” trebuia să fie înțeleasă ca vizând deciziile de atribuire a contractelor în cauză celorlalți ofertanți reținuți în măsura în care se referă la clasificarea lor. În plus, reclamantele au precizat că trimiterea la toate deciziile conexe, în al doilea capăt de cerere al lor, nu viza decât deciziile de atribuire a contractelor în cauză celorlalți ofertanți reținuți în măsura în care se referă la clasificarea lor.
27 În sfârșit, în ședință, ca răspuns la o întrebare a Tribunalului, reclamantele au solicitat obligarea Comisiei, iar nu a OP, la plata cheltuielilor de judecată, aspect care a fost consemnat în procesul‑verbal al ședinței.
În drept
28 Reclamantele au introdus o cerere de anulare, precum și o cerere de despăgubire.
I – Cu privire la cererea de anulare
29 Tribunalul constată, cu titlu introductiv, că rezultă din concluziile reclamantelor, astfel cum au fost dezvoltate în ședință, că se impune să se limiteze cadrul prezentei cereri de anulare la examinarea legalității deciziilor de clasificare a ofertelor reclamantelor, pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 1, pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 4 și pe poziția a doua în cascada pentru lotul nr. 3, și a legalității deciziilor de atribuire a contractelor de achiziții publice în cauză celorlalți ofertanți reținuți în măsura în care privește clasificarea lor.
30 Pe de altă parte, ținând seama de legătura strânsă dintre deciziile de clasificare a ofertei reclamantelor în cascada pentru diferite loturi și deciziile de atribuire a contractelor în cauză celorlalți ofertanți reținuți în ceea ce privește clasificarea lor și în măsura în care argumentația reclamantelor vizează deciziile de clasificare a ofertelor lor, Tribunalul consideră oportun să examineze mai întâi legalitatea acestora din urmă.
31 În susținerea cererii de anulare a deciziilor de clasificare a ofertei lor pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 1, pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 4 și pe poziția a doua în cascada pentru lotul nr. 3, reclamantele invocă trei motive. Primul motiv este întemeiat pe încălcarea obligației de motivare din cauza necomunicării avantajelor relative ale ofertelor prezentate de ofertanții reținuți și a nerespectării dispozițiilor articolului 100 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 248, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 198, denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea caietului de sarcini prin aplicarea unui criteriu de atribuire cu încălcarea articolului 97 din Regulamentul financiar și a articolului 138 din Regulamentul nr. 2342/2002. Al treilea motiv este întemeiat pe erori vădite de apreciere, pe comentarii vagi și nemotivate ale comitetului de evaluare, pe modificarea a posteriori a criteriilor de atribuire indicate în cererea de ofertă, criterii care nu au fost anunțate în timpul cerut ofertanților, precum și pe un amestec între criteriile de selecție și de atribuire.
32 Este necesar să se arate că cele trei motive sunt invocate atât în susținerea cererii de anulare a deciziilor de clasificare a ofertelor reclamantelor pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 1 și pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 4, cât și în susținerea cererii de anulare a deciziei de clasificare a ofertei reclamantelor pe poziția a doua în cascada pentru lotul nr. 3.
33 În această privință, trebuie să se considere că, astfel cum au menționat reclamantele și Comisia, OP dispune de o largă putere de apreciere în ceea ce privește elementele care trebuie luate în considerare în vederea luării unei decizii de atribuire a unui contract de achiziții publice în urma unei cereri de ofertă și că controlul Tribunalului trebuie să se limiteze la verificarea respectării normelor de procedură și de motivare, a exactității materiale a situației de fapt, precum și a absenței unei erori grave și vădite de apreciere și a unui abuz de putere (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 decembrie 2011, Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑377/07, EU:T:2011:731, punctul 22 și jurisprudența citată).
A – Cu privire la primul motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare din cauza necomunicării avantajelor relative ale ofertelor prezentate de ofertanții reținuți și pe nerespectarea dispozițiilor articolului 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar
34 Reclamantele invocă un caracter insuficient al justificărilor transmise de OP. Acesta ar fi comunicat, astfel, numai câteva elemente în răspunsul său din 27 iulie 2011, refuzând apoi să răspundă la argumentele detaliate expuse în scrisoarea reclamantelor din 5 august 2011 și dând acestora impresia rezonabilă că ofertele lor fuseseră „respinse” în mod eronat. În această privință, reclamantele amintesc faptul că practica obișnuită a Comisiei, cu ocazia examinării comentariilor unui ofertant cu privire la aprecierea comitetului de evaluare în cadrul unei cereri de ofertă, constă în examinarea acestor comentarii de către un organism diferit pentru a ajunge la o soluție imparțială. OP le‑ar fi comunicat comentarii generale, vagi, subiective și fără temei, care nu puteau justifica aprecierile negative obținute de respectivele oferte. Comitetul de evaluare nu le‑ar fi oferit, în plus, nicio explicație cu privire la serviciile propuse de ceilalți ofertanți reținuți pentru loturile relevante care ar fi fost suplimentare sau mai bune în raport cu cele propuse în aceste oferte.
35 Comisia contestă temeinicia argumentației reclamantelor.
36 Trebuie amintit că, atunci când, precum în speță, instituțiile Uniunii Europene dispun de o largă putere de apreciere, respectarea garanțiilor conferite de ordinea juridică a Uniunii în cadrul procedurilor administrative are o importanță cu atât mai mare. Printre aceste garanții se înscrie în special obligația instituției competente de a‑și motiva în mod suficient deciziile. Numai astfel instanța Uniunii poate să verifice dacă au fost întrunite elementele de fapt și de drept de care depinde exercitarea puterii de apreciere (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 noiembrie 1991, Technische Universität München, C‑269/90, Rec., EU:C:1991:438, punctul 14, și Hotărârea din 10 septembrie 2008, Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑465/04, EU:T:2008:324, punctul 54).
37 Trebuie de asemenea să se amintească faptul că obligația de motivare constituie o normă fundamentală de procedură care trebuie diferențiată de problema temeiniciei motivării, aceasta din urmă ținând de legalitatea pe fond a actului în litigiu (Hotărârea din 22 martie 2001, Franța/Comisia, C‑17/99, Rec., EU:C:2001:178, punctul 35, și Hotărârea din 12 noiembrie 2008, Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑406/06, EU:T:2008:484, punctul 47).
38 Rezultă din articolul 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar și din articolul 149 din normele de aplicare, precum și dintr‑o jurisprudență constantă că autoritatea contractantă își îndeplinește obligația de motivare dacă, mai întâi, se limitează să informeze imediat ofertanții necâștigători cu privire la motivele de respingere a ofertelor acestora și, apoi, dacă furnizează ofertanților care au depus o ofertă admisibilă și care fac în acest sens o cerere expresă caracteristicile și avantajele relative ale ofertei reținute, precum și numele ofertantului câștigător într‑un termen de 15 zile calendaristice de la primirea unei cereri scrise (a se vedea în acest sens Hotărârea din 9 septembrie 2010, Evropaïki Dynamiki/OEDT, T‑63/06, EU:T:2010:368, punctul 111 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 12 decembrie 2012, Evropaïki Dynamiki/EFSA, T‑457/07, EU:T:2012:671, punctul 45).
39 Acest mod de a proceda este conform cu finalitatea obligației de motivare consacrate la articolul 296 al doilea paragraf TFUE, potrivit căreia raționamentul autorului actului trebuie prezentat în mod clar și neechivoc, astfel încât, pe de o parte, să se dea posibilitatea persoanelor interesate să ia cunoștință de temeiurile măsurii luate pentru a‑și valorifica drepturile și, pe de altă parte, să permită instanței să își exercite controlul (a se vedea Hotărârea Evropaïki Dynamiki/OEDT, punctul 38 de mai sus, EU:T:2010:368, punctul 112 și jurisprudența citată, și Hotărârea Evropaïki Dynamiki/EFSA, punctul 38 de mai sus, EU:T:2012:671, punctul 46 și jurisprudența citată).
40 Nu reiese nici din cuprinsul articolului 100 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul financiar, nici din cel al articolului 149 alineatul (3) al treilea paragraf din normele de aplicare și nici din jurisprudență că, la cererea scrisă a unui ofertant necâștigător, autoritatea contractantă ar fi obligată să îi furnizeze copii complete ale rapoartelor de evaluare și ale ofertelor reținute (Ordonanța din 13 ianuarie 2012, Evropaïki Dynamiki/AEE, C‑462/10 P, EU:C:2012:14, punctul 39).
41 Trebuie de asemenea să se amintească faptul că cerința motivării trebuie să fie apreciată în funcție de împrejurările cauzei, în special de conținutul actului, de natura motivelor invocate și de interesul de a primi explicații pe care îl pot avea destinatarii sau alte persoane vizate în mod direct și individual de acest act (a se vedea Hotărârea din 2 aprilie 1998, Comisia/Sytraval și Brink’s France, C‑367/95 P, Rec., EU:C:1998:154, punctul 63 și jurisprudența citată, Hotărârea Evropaïki Dynamiki/Comisia, punctul 36 de mai sus, EU:T:2008:324, punctul 49).
42 În consecință, pentru a stabili dacă, în speță, OP a îndeplinit obligația de motivare, trebuie analizată scrisoarea din 22 iulie 2011, care cuprinde deciziile de clasificare a ofertelor reclamantelor în cascada pentru fiecare dintre loturile relevante. Este necesar să se examineze de asemenea scrisoarea din 27 iulie 2011, adresată reclamantelor, în termenul prevăzut la articolul 149 alineatul (3) din normele de aplicare, ca răspuns la cererea lor expresă din 22 iulie 2011 vizând obținerea unor informații suplimentare privind deciziile de atribuire a contractelor în cauză referitoare la ofertanții reținuți și de clasificare a ofertelor acestora din urmă în cascada pentru fiecare din loturile menționate.
43 Prin scrisoarea din 22 iulie 2011, OP a informat reclamantele că ofertele lor fuseseră clasificate pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 1, pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 4 și pe poziția a doua în cascada pentru lotul nr. 3. OP a precizat de asemenea, în privința acestor loturi, notele tehnice acordate fiecărei oferte a ofertanților reținuți, prețul lor și nota lor globală finală. În sfârșit, OP a informat reclamantele cu privire dreptul lor de a obține informații suplimentare referitoare la motivele clasificărilor ofertelor menționate.
44 Astfel cum s‑a arătat la punctul 15 de mai sus, în urma unei cereri de explicații prezentate de reclamante, OP, prin scrisoarea din 27 iulie 2011, a comunicat reclamantelor, pentru loturile nr. 1, nr. 3 și nr. 4, numele subcontractanților care făceau parte din consorțiile celorlalți ofertanți reținuți și procentajele din contract care le fuseseră atribuite. În această privință, trebuie precizat că erau menționate Logica (ofertant) și Herakles (subcontractant), pentru lotul nr. 4, iar nu pentru lotul nr. 3, astfel cum s‑a afirmat pe baza a ceea ce nu poate fi decât o greșeală de tipar, care de altfel nu a fost semnalată de reclamante.
45 Prin aceeași scrisoare, OP a transmis reclamantelor extrase din rapoartele de evaluare care cuprindeau, pentru fiecare dintre loturile relevante, informații privind ofertele lor și ofertele prezentate de ceilalți ofertanți reținuți. Aceste extrase, reprezentând un total de 35 de pagini, cuprindeau tabele conținând comentarii, pentru fiecare criteriu de atribuire tehnic, privind punctele forte și punctele slabe ale ofertelor reclamantelor și ale ofertelor celorlalți ofertanți reținuți, precum și notele atribuite pentru fiecare criteriu. Anumite comentarii erau ocultate, în parte sau integral, întrucât OP adusese la cunoștința reclamantelor că anumite informații, a căror divulgare ar fi contrară interesului public, ar putea afecta interese comerciale legitime ale celorlalți ofertanți reținuți (cu titlu de exemplu, informații referitoare la soluția tehnică propusă) sau ar putea denatura concurența loială între întreprinderile în cauză, nu le puteau fi comunicate și fuseseră eliminate.
46 În sfârșit, prin aceeași scrisoare, OP a informat reclamantele că numele membrilor comitetului de evaluare nu puteau fi divulgate.
47 Este necesar să se constate că, pentru fiecare dintre loturile relevante, OP a comunicat reclamantelor numele celorlalți ofertanți reținuți, comentariile comitetului de evaluare, atât pentru ofertele lor, cât și pentru cele mai bine clasate decât ale lor, precum și rezultatul evaluării financiare, permițând astfel reclamantelor să ia cunoștință de caracteristicile și avantajele relative ale celorlalte oferte reținute, astfel cum se impune la articolul 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar. Comentariile tehnice au permis, astfel, reclamantelor să compare, pentru loturile menționate, notele atribuite ofertelor lor, în raport cu fiecare criteriu de atribuire tehnic, cu cele atribuite ofertelor mai bine clasate decât ale lor.
48 În această privință, deși reclamantele apreciază că Comisia trebuie să facă publice informațiile privind ofertele celorlalți ofertanți reținuți susceptibile să fie calificate drept confidențiale și să indice în ce măsură aceștia ar putea fi prejudiciați printr‑o astfel de comunicare, ele se limitează să formuleze o cerere generală, fără să indice, în înscrisurile lor consacrate acestui motiv, comentariile sau chiar părțile din ofertele la care se referă, a căror divulgare ar fi necesară în scopul unei protecții juridice și jurisdicționale efective.
49 Or, trebuie amintit că, în temeiul articolului 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar, autoritatea contractantă are dreptul să omită comunicarea anumitor elemente în cazul în care dezvăluirea acestora ar împiedica aplicarea legii, ar fi contrară interesului public, ar dăuna intereselor legitime ale întreprinderilor publice sau private sau ar putea denatura concurența loială între întreprinderi.
50 În plus, reiese din jurisprudență că, în cadrul unei căi de atac formulate împotriva unei decizii luate de o autoritate contractantă referitoare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice, principiul contradictorialității nu implică faptul că părțile au un drept de acces nelimitat și absolut la toate informațiile referitoare la respectiva procedură de atribuire. Dimpotrivă, acest drept de acces trebuie pus în balanță cu dreptul altor operatori economici la protecția informațiilor confidențiale și a secretelor comerciale ale acestora. Principiul protecției informațiilor confidențiale, precum și a secretelor comerciale trebuie pus în aplicare astfel încât să fie compatibil cu cerințele unei protecții juridice efective și cu respectarea dreptului la apărare al părților în litigiu și, în cazul unei căi de atac în fața unei instanțe, astfel încât să se garanteze că procedura respectă, în ansamblul său, dreptul la un proces echitabil (a se vedea în acest sens Hotărârea din 23 noiembrie 2011, bpost/Comisia, T‑514/09, EU:T:2011:689, punctul 25 și jurisprudența citată). Reiese din observațiile detaliate formulate de reclamante în scrisoarea lor din 5 august 2011 că acestea cunoșteau suficient avantajele relative ale ofertelor celorlalți ofertanți reținuți.
51 În plus, trebuie amintit că decizia de a clasifica ofertele reclamantelor pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 1, pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 4 și pe poziția a doua în cascada pentru lotul nr. 3 a survenit la capătul evaluării finale, respectiv după calculul raportului calitate‑preț al fiecărei oferte pentru fiecare din respectivele loturi. Astfel, avantajele relative ale ofertelor mai bine clasate decât cele ale reclamantelor, în raport cu ofertele acestora din urmă, nu ar viza numai notele obținute în temeiul criteriilor de atribuire tehnice, ci ar privi și prețul propus și în special raportul calitate‑preț al ofertelor.
52 În aceste condiții, prin faptul că a comunicat reclamantelor, pentru fiecare dintre loturile relevante, comentarii privind evaluarea tehnică, în raport cu fiecare criteriu de atribuire, a ofertelor mai bine clasate decât ofertele lor, precum și prețul propus în fiecare dintre ofertele menționate și detaliile calculelor raportului calitate‑preț, OP a indicat în mod suficient care erau avantajele relative ale ofertelor celorlalți ofertanți reținuți, inclusiv atunci când acestea afișau un preț superior celui din ofertele reclamantelor pentru lotul în cauză.
53 Spre deosebire de ceea ce par să creadă reclamantele, în cadrul comunicării caracteristicilor și a avantajelor relative ale ofertei reținute pentru fiecare lot în cauză, nu se poate impune autorității contractante efectuarea unei analize comparative minuțioase a acestei oferte, precum și a celei a ofertantului necâștigător (Ordonanța din 13 octombrie 2011, Evropaïki Dynamiki/Comisia, C‑560/10 P, EU:C:2011:657, punctul 17, și Hotărârea Evropaïki Dynamiki/EFSA, punctul 38 de mai sus, EU:T:2012:671, punctul 51), ceea ce este valabil de asemenea, precum în speță, pentru un ofertant ale cărui oferte, precum cele ale reclamantelor, au fost clasificate pe o poziție inferioară celei a ofertelor celorlalți ofertanți reținuți.
54 Pe de altă parte, nu există, în speță, contrar susținerilor reclamantelor, o obligație de motivare sporită în sarcina OP în măsura în care ar fi avut loc erori în procedura de atribuire, acestea conducând comitetul de evaluare la adoptarea unei decizii de atribuire modificate. Pe de o parte, trebuie să se constate că eroarea săvârșită care a condus la adoptarea unei decizii de atribuire rectificate nu afecta loturile nr. 3 și nr. 4 (a se vedea punctul 12 de mai sus). Pe de altă parte, în ceea ce privește lotul nr. 1, afectat de eroarea menționată, Comisia a arătat că era vorba despre o eroare de calcul în formula utilizată pentru a evalua oferta care prezenta cel mai bun raport calitate‑preț (a se vedea punctul 12 de mai sus). În ședință, ca răspuns la o întrebare a Tribunalului, Comisia a precizat că notele nu fuseseră deloc modificate, fapt confirmat de documentul intitulat „Corrigendum to Report of works of the Evaluation Committee evaluating offers submitted in response to the call for tenders N° 10340 lot 1” (Corrigendum la Raportul lucrărilor comitetului de evaluare pentru ofertele prezentate în urma cererii de ofertă [AO] 10340, lotul nr. 1) care a fost depus la dosar (a se vedea punctul 21 de mai sus). În consecință, această eroare nu viza notarea ofertelor cu ocazia evaluării lor în raport cu criteriile de atribuire tehnice.
55 În sfârșit, trebuie să se respingă argumentația reclamantelor prin care invocă lipsa unei examinări de către un organism diferit de comitetul de evaluare a observațiilor lor detaliate, în pofida importanței lor, pentru a ajunge la o soluție imparțială. Astfel, nu reiese din reglementarea aplicabilă că autoritatea contractantă a fost obligată să efectueze o astfel de examinare și reclamantele nu invocă, de altfel, nicio dispoziție în acest sens. În orice caz, această argumentație este inoperantă întrucât nu este de natură să demonstreze caracterul insuficient al motivării scrisorii din 22 iulie 2011, conținând deciziile de clasificare a ofertelor reclamantelor în cascada pentru fiecare dintre loturile relevante, iar această critică nu poate conduce la anularea respectivei scrisori și a acestor decizii.
56 Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se considere că, în scrisorile sale din 22 și din 27 iulie 2011, precum și în extrasele din rapoartele de evaluare, anexate la scrisoarea din 27 iulie 2011, OP a oferit o motivare suficient de detaliată a motivelor pentru care ofertele prezentate de reclamante au fost clasificate pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 1, pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 4 și pe poziția a doua pentru lotul nr. 3, fără să fie necesar, contrar susținerilor reclamantelor, să invite Comisia să prezinte un tablou care să indice, pentru loturile nr. 1, nr. 3 și nr. 4 și pentru fiecare ofertant reținut, efectul fiecărui comentariu, negativ sau pozitiv, asupra notării ofertelor, în raport cu fiecare criteriu de atribuire tehnic. În această privință, trebuie să se precizeze că nu se poate impune autorității contractante să transmită unui ofertant a cărui ofertă nu a fost reținută pe prima poziție într‑o cascadă, în afară de motivele clasificării acesteia, un rezumat detaliat al modului în care fiecare detaliu al ofertei sale a fost luat în considerare în cadrul evaluării ofertei (a se vedea prin analogie Hotărârea din 4 octombrie 2012, Evropaïki Dynamiki/Comisia, C‑629/11 P, EU:C:2012:617, punctul 21 și jurisprudența citată).
57 În plus, deși reclamantele solicită ca Tribunalul să dispună prezentarea tuturor rapoartelor de evaluare a ofertelor reclamantelor și a ofertelor celorlalți ofertanți reținuți, trebuie amintit că ofertantul necâștigător nu poate pretinde comunicarea integralității acestor rapoarte de evaluare (a se vedea punctul 40 de mai sus); acest lucru este valabil, precum în speță, și pentru un ofertant a cărui ofertă, precum cele ale reclamantelor, a fost clasată în cascada pentru un lot determinat pe o poziție inferioară celei pe care au fost clasate ofertele celorlalți ofertanți reținuți în aceeași cascadă. În plus, o astfel de comunicare nu pare a fi necesară în speță.
58 Prin urmare, nu se impune să se admită cererea reclamantelor prin care solicită ca Tribunalul să dispună prezentarea tabelului amintit de reclamante, menționat la punctul 56 de mai sus, și nici a integralității rapoartelor de evaluare.
59 Trebuie să se concluzioneze că OP și‑a motivat corespunzător cerințelor legale deciziile de clasificare a ofertelor reclamantelor în cascada pentru fiecare dintre loturile relevante și a îndeplinit cerințele prevăzute la articolul 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar și la articolul 149 din normele de aplicare.
60 Această concluzie nu poate fi infirmată de susținerile reclamantelor privind caracterul insuficient al anumitor comentarii ale comitetului de evaluare referitoare la evaluarea ofertelor lor pentru loturile nr. 1, nr. 3 și nr. 4.
61 Astfel, în măsura în care reclamantele urmăresc, prin argumentarea lor privind evaluarea ofertelor lor în raport cu criteriile 1.1, 1.3 și 3.1, să conteste temeinicia comentariilor comitetului de evaluare, o astfel de argumentație trebuie în mod necesar să fie respinsă în cadrul acestui motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare.
62 Pe de altă parte, având în vedere jurisprudența amintită la punctul 39 de mai sus, reclamantele nu pot invoca încălcarea obligației de motivare. Astfel, în primul rând, întrucât reclamantele citează comentarii ale comitetului de evaluare formulate cu ocazia evaluării ofertelor lor în raport cu criteriile 1.5, 3.2, 3.5 și 4.2, este suficient să se constate că acestea nu citează respectivele comentarii în integralitatea lor, astfel cum figurează în extrasele din rapoartele de evaluare care le‑au fost comunicate. Trebuie să se constate că aceste comentarii sunt suficient de precise pentru a fi înțelese și contestate și pentru a permite un control al aprecierii comitetului de evaluare, precum cele citate, de altfel, de reclamante și exprimate cu ocazia evaluării ofertelor lor în raport cu criteriile 1.2, 1.4, 3.3, 3.4 și 3.5. În sfârșit, în măsura în care reclamantele își consacră expunerea contestării temeiniciei anumitor comentarii pe care le citează, în partea din înscrisurile lor consacrate celui de al doilea motiv, precum și în cea consacrată celui de al treilea motiv, privind aprecierea ofertelor lor, în raport cu criteriile 1.1, 1.2, 1.4, 1.5, 3.2, 3.4, 3.5 și 4.2, sau privind evaluarea unei alte oferte, care au primit același comentariu, în raport cu criteriile 1.3 și 3.3, acestea nu pot invoca încălcarea obligației de motivare. Astfel, aceste expuneri atestă, mai mult, că reclamantele au fost în măsură să înțeleagă, în această privință, raționamentul OP.
63 În al doilea rând, OP nu avea obligația, contrar susținerilor reclamantelor, să precizeze ceea ce ceilalți ofertanți reținuți propuneau mai avantajos decât ele și nici să expună motivele pentru această situație. Această argumentație a reclamantelor, privind comentariile comitetului de evaluare din cadrul evaluării ofertelor lor și ale celor ale altor ofertanți reținuți, în raport cu criteriile 3.1, 3.2 și 4.2, conduce la solicitarea unei analize comparative minuțioase a ofertelor și trebuie, în consecință, să fie respinsă (a se vedea punctul 53 de mai sus). În ceea ce privește argumentul reclamantelor prin care invocă, în legătură cu evaluarea ofertelor în raport cu criteriul 4.2, absența din raportul de evaluare a oricărui comentariu cu privire la abordarea gestionării livrărilor propuse de Sword‑Siveco, este suficient să se constate că acest ofertant nu a fost reținut în cascada pentru lotul nr. 4.
64 Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, prezentul motiv trebuie respins.
B – Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea caietului de sarcini prin aplicarea unui criteriu de atribuire care încalcă articolul 97 din Regulamentul financiar și articolul 138 din normele de aplicare
[omissis]
C – Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere, pe comentarii vagi și nemotivate ale comitetului de evaluare, pe modificări a posteriori ale criteriilor de atribuire indicate în cererea de ofertă, criterii care nu au fost anunțate în timpul cerut ofertanților, precum și pe un amestec între criteriile de selecție și de atribuire
[omissis]
377 Întrucât reclamantele au căzut în pretenții cu privire la ansamblul motivelor lor de anulare, prezenta acțiune trebuie respinsă în măsura în care vizează anularea deciziilor de clasificare a ofertelor reclamantelor pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 1, pe poziția a treia în cascada pentru lotul nr. 4 și pe poziția a doua în cascada pentru lotul nr. 3.
378 În ceea ce privește cererea de anulare a deciziilor de atribuire a contractelor în cauză celorlalți ofertanți reținuți în măsura în care acestea vizează clasificarea lor, ea nu poate fi decât respinsă, ca urmare a respingerii cererii de anulare a deciziilor, menționate la punctul 377 de mai sus, de care acestea sunt strâns legate (a se vedea prin analogie Hotărârea din 18 aprilie 2007, Deloitte Business Advisory/Comisia, T‑195/05, Rep., EU:T:2007:107, punctul 113, și Hotărârea din 10 octombrie 2012, Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑247/09, EU:T:2012:533, punctul 170).
[omissis]
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a noua)
declară și hotărăște:
1) Respinge acțiunea.
2) Obligă European Dynamics Luxemburg SA, European Dynamics Belgium SA și Evropaïki Dynamiki – Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE la plata cheltuielilor de judecată.
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 8 iulie 2015.
Semnături
Cuprins
Istoricul cauzei
Procedura și concluziile părților
În drept
I – Cu privire la cererea de anulare
A – Cu privire la primul motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare din cauza necomunicării avantajelor relative ale ofertelor prezentate de ofertanții reținuți și pe nerespectarea dispozițiilor articolului 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar
B – Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea caietului de sarcini prin aplicarea unui criteriu de atribuire care încalcă articolul 97 din Regulamentul financiar și articolul 138 din normele de aplicare
C – Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere, pe comentarii vagi și nemotivate ale comitetului de evaluare, pe modificări a posteriori ale criteriilor de atribuire indicate în cererea de ofertă, criterii care nu au fost anunțate în timpul cerut ofertanților, precum și pe un amestec între criteriile de selecție și de atribuire