Cauza C‑465/07

Meki Elgafaji

și

Noor Elgafaji

împotriva

Staatssecretaris van Justitie

(cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Raad van State)

„Directiva 2004/83/CE — Standarde minime referitoare la condițiile de acordare a statutului de refugiat sau a statutului conferit prin protecție subsidiară — Persoană care poate beneficia de protecție subsidiară — Articolul 2 litera (e) — Risc real de a suferi vătămări grave — Articolul 15 litera (c) — Amenințări grave și individuale la adresa vieții sau a persoanei unui civil ca urmare a violenței generalizate în caz de conflict armat — Probă”

Sumarul hotărârii

1.        Vize, azil, imigrare — Politica privind azilul — Standarde minime referitoare la condițiile de acordare a statutului de refugiat sau a statutului conferit prin protecție subsidiară — Directiva 2004/83 — Condiții pentru a putea beneficia de protecție subsidiară

[Directiva 2004/83 a Consiliului, art. 15 lit. (b) și (c)]

2.        Vize, azil, imigrare — Politica privind azilul — Standarde minime referitoare la condițiile de acordare a statutului de refugiat sau a statutului conferit prin protecție subsidiară — Directiva 2004/83 — Condiții pentru a putea beneficia de protecție subsidiară

[Directiva 2004/83 a Consiliului, art. 2 lit. (e) și art. 15 lit. (c)]

1.        Dreptul fundamental garantat de articolul 3 din Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) face parte dintre principiile generale ale dreptului comunitar a căror respectare este asigurată de Curte. Totodată, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului este luată în considerare la interpretarea domeniului de aplicare al acestui drept în ordinea juridică comunitară. Cu toate acestea, articolul 15 litera (b) din Directiva 2004/83/CE privind standardele minime referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protecție internațională și referitoare la conținutul protecției acordate este cel care corespunde, în esență, articolului 3 menționat.

În schimb, articolul 15 litera (c) din directiva menționată reprezintă o prevedere al cărei cuprins este diferit de cel al articolului 3 din CEDO și a cărei interpretare trebuie, prin urmare, să fie realizată în mod autonom, asigurând însă respectarea deplină a drepturilor fundamentale, astfel cum sunt garantate de CEDO.

(a se vedea punctul 28)

2.        Articolul 15 litera (c) din Directiva 2004/83 privind standardele minime referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protecție internațională și referitoare la conținutul protecției acordate coroborat cu articolul 2 litera (e) din aceeași directivă trebuie interpretat în sensul că:

–      existența unor amenințări grave și individuale la adresa vieții sau a persoanei solicitantului de protecție subsidiară nu este supusă condiției ca acesta să facă dovada faptului că amenințările îl vizează în mod specific ca urmare a unor elemente proprii situației sale personale;

—       în mod excepțional, existența unor astfel de amenințări poate fi considerată dovedită în cazul în care gradul de violență generalizată ce caracterizează conflictul armat aflat în curs de desfășurare, apreciat de autoritățile naționale competente sesizate cu o cerere de protecție subsidiară sau de instanțele din cadrul unui stat membru la care se atacă decizia de respingere a unei astfel de cereri, atinge un nivel atât de ridicat încât există motive serioase și întemeiate de a crede că un civil trimis în țara respectivă sau, după caz, în regiunea în cauză ar fi expus, ca urmare a simplei sale prezențe în teritoriile menționate, unui risc real de a suferi respectivele amenințări.

Această interpretare este pe deplin compatibilă cu Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO), inclusiv cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la articolul 3 din CEDO.

(a se vedea punctele 43 și 44 și dispozitivul)