ORDONANȚA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE

(Camera a treia)

1 iulie 2009

Cauza F‑6/07 DEP

Risto Suvikas

împotriva

Consiliului Uniunii Europene

„Funcție publică – Procedură – Stabilirea cheltuielilor de judecată”

Obiectul: Cerere introductivă prin care domnul Suvikas a prezentat o solicitare de stabilire a cheltuielilor de judecată referitoare la cauza F‑6/07, Suvikas/Consiliul (Hotărârea din 8 mai 2008, RepFP, p. I‑A‑1‑0000 și II‑A‑1‑0000)

Decizia: Stabilește valoarea cheltuielilor de judecată recuperabile de către reclamant în cauza F‑6/07, Suvikas/Consiliul, la 11 640 de euro.

Sumarul ordonanței

1.      Procedură – Cheltuieli de judecată – Stabilire – Elemente ce trebuie luate în considerare – Volumul de muncă a unui consilier

[Regulamentul de procedură al Tribunalului de Primă Instanță, art. 91 lit. (b); Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, art. 122]

2.      Procedură – Cheltuieli de judecată – Stabilire – Cheltuieli recuperabile – Cheltuieli de papetărie și de telecomunicații

[Regulamentul de procedură al Tribunalului de Primă Instanță, art. 91 lit. (b); Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, art. 122]

1.      În ceea ce privește aprecierea, în vederea evaluării cuantumului cheltuielilor de judecată recuperabile, a volumului de muncă a unui consilier al unei părți în legătură cu procedura în fața Tribunalului Funcției Publice, revine instanței comunitare sarcina de a ține cont de numărul total de ore de muncă ce pot apărea ca fiind indispensabile în mod obiectiv în scopul acestei proceduri. Deși concizia memoriilor poate fi atât reflexul calităților de sinteză ale autorului lor, care economisește din timpul de lucru al instanței și al părții adverse, cât și semnul unei munci rapide, lungimea memoriilor nu poate, în principiu, să fie analizată ca implicând obligatoriu faptul că acea cauză necesita în mod obiectiv un mare volum de muncă.

(a se vedea punctele 24 și 26)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 30 octombrie 1998, Kaysersberg/Comisia, T‑290/94 DEP, Rec., p. II‑4105, punctul 20; 20 noiembrie 2002, Spruyt/Comisia, T‑171/00 DEP, RecFP, p. I‑A‑225 și II‑1127, punctul 29

Tribunalul Funcției Publice: 16 mai 2007, Chatziioannidou/Comisia, F‑100/05 DEP, RepFP, p. I‑A‑1‑0000 și II‑A‑1‑0000, punctul 24

2.      În lipsa utilizării unui sistem informatic adecvat, este aproape imposibil pentru un cabinet de avocați să justifice cota‑parte din cheltuielile de papetărie și de telecomunicații imputabile fiecărei cauze din diversele cheltuieli de funcționare ale cabinetului. Prin urmare, atunci când diversele cheltuieli de funcționare care pot fi atribuite unei anumite cauze pot fi considerate ca nefiind incluse în onorariu, poate fi rezonabil, în vederea evaluării cuantumului cheltuielilor recuperabile, să fie stabilite în mod forfetar.

(a se vedea punctul 38)