Acțiune introdusă la 3 martie 2010 - Germania/Comisia

(Cauza T-104/10)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Republica Federală Germania (reprezentanți: J. Möller şi C. von Donat, Rechtsanwalt)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile reclamantei

Anularea Deciziei Comisiei C (2009) 10561 din 18 decembrie 2009 de reducere a asistenţei din partea Fondului european de dezvoltare regională (FEDER), acordate prin Decizia Comisiei C (95) 2529 din 27 noiembrie 1995 și ulterior prin Decizia Comisiei C (1999) 3557 din 15 noiembrie 1999, în favoarea programului operaţional Resider II (1994-1999), privitor la Saarland, în Republica Federală Germania;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin intermediul deciziei atacate, Comisia a redus asistenţa totală acordată iniţiativei comunitare RESIDER II SAARLAND (1994-999) în Republica Federală Germania.

În susţinerea acţiunii formulate, reclamanta invocă un număr de cinci motive.

Prin intermediul primului motiv, reclamanta susţine că nu există niciun temei juridic pentru aplicarea de corecţii financiare forfetare și extrapolate pentru perioada de finanţare 1994-1999.

În al doilea rând, reclamanta susţine că s-a încălcat articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 4253/88¹, întrucât nu sunt întrunite condiţiile impuse pentru reducerea asistenţei. În această privinţă, reclamanta arată că, în special, Comisia a aplicat în mod greșit conceptul "abatere". În plus, Comisia nu a demonstrat că autorităţile naţionale competente în materia gestionării fondurilor structurale și-au încălcat obligaţiile care le revin în temeiul articolului 23 din Regulamentul nr. 4253/88. Nu au fost aduse dovezi suficiente în susţinerea existenţei unei abateri sistematice cât privește sistemele de gestionare și de control. În continuare, în opinia reclamantei, concluzia Comisiei în sensul existenţei unei abateri sistematice în privinţa gestionării și a controlului se întemeiază pe o greșită apreciere a faptelor. Reclamanta adaugă totodată că o serie de elemente importante de fapt nu au fost corect evaluate și confirmate.

În subsidiar, reclamanta invocă un al treilea motiv, indicând că reducerile operate prin decizia atacată nu sunt proporţionale. În acest context, potrivit reclamantei, Comisia nu a utilizat marja de apreciere care îi este conferită în temeiul articolului 24 alineatul (2) din Regulamentul nr. 4253/88. În plus, corecţiile forfetare aplicate depășeau riscul (potenţial) al unui prejudiciu pentru bugetul comunitar. În opinia reclamantei, pe de altă parte, au fost cumulaţi o serie de indici de corectare fără a se verifica rezultatul obţinut în fiecare caz în parte din perspectiva principiului proporţionalităţii. Reclamanta consideră deopotrivă că nu s-a ţinut seama de principiul proporţionalităţii la extrapolarea erorilor, întrucât o serie de erori specifice nu pot fi transpuse întocmai într-un context lipsit de omogenitate.

Prin intermediul celui de al patrulea motiv, reclamanta susţine că decizia atacată nu este suficient motivată. În această privinţă, se arată că din cadrul deciziei atacate nu se poate deduce modul în care a fost determinat și fundamentat cuantumul reducerilor forfetare. În plus, nu reiese că expunerea faptelor prezentată de către autorităţile germane a fost suficient avută în vedere de către Comisie. Mai mult, Comisia nu a dedus nicio concluzie din problemele relevate de studiul de proiect realizat de o serie de auditori externi în privinţa fiabilităţii concluziilor.

În final, reclamanta invocă un al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către pârâtă a principiului cooperării, întrucât aceasta se bazează în prezent pe "fișele privind subvenţionarea cheltuielilor" care au fost elaborate abia în actuala perioadă de finanţare. În plus, Comisia și-a întemeiat decizia atacată pe o serie de carenţe sistematice ale sistemului de gestionare și control în pofida faptului că a confirmat funcţionalitatea sistemelor menţionate chiar în cadrul perioadei de finanţare.

____________

¹ - Regulamentul (CEE) al Consiliului nr. 4253/88 din 19 decembrie 1988 de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2052/88 în ceea ce privește coordonarea colaborării între diferite fonduri structurale, pe de o parte, și între acestea și cele ale Băncii Europene de Investiții și ale altor instrumente financiare existente (JO L 374, 31.12.1988, p. 1).