Cauza T‑611/13
Australian Gold LLC
împotriva
Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)
„Marcă comunitară – Procedură de declarare a nulității – Înregistrare internațională care desemnează Comunitatea Europeană – Marca figurativă HOT – Motive absolute de refuz – Lipsa caracterului descriptiv – Caracter distinctiv – Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 – Articolul 75 a doua teză din Regulamentul nr. 207/2009 – Cale de atac incidentă formulată la camera de recurs – Articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 216/96 – Acțiune incidentă formulată la Tribunal – Articolul 134 alineatul (3) din Regulamentul de procedură din 2 mai 1991”
Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a doua) din 15 iulie 2015
1. Marcă comunitară – Dispoziții de procedură – Deciziile Oficiului – Respectarea dreptului la apărare – Conținutul principiului
(Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 75 a doua teză)
2. Marcă comunitară – Procedura căii de atac – Cale de atac în fața camerelor de recurs – Contestarea deciziei atacate de către pârât în observațiile sale
[Regulamentul nr. 216/96 al Comisiei, art. 8 alin. (3)]
3. Marcă comunitară – Definiția și dobândirea mărcii comunitare – Motive absolute de refuz – Mărci compuse exclusiv din semne sau indicații care pot să servească pentru a desemna caracteristicile unui produs sau ale unui serviciu – Criterii
[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (c)]
4. Marcă comunitară – Renunțare, decădere și nulitate – Cerere de declarare a nulității întemeiată pe existența caracterului descriptiv al unei mărci – Recunoaștere a caracterului descriptiv în raport cu anumite produse care fac parte dintr-o categorie – Aplicarea unei astfel de recunoașteri și celorlalte produse din această categorie
[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (c) și art. 52 alin. (1) lit. (a)]
5. Marcă comunitară – Renunțare, decădere și nulitate – Cauze de nulitate absolută – Înregistrare contrară articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009 – Marca figurativă HOT
[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 7, alin. (1),lit. (c), și 52, alin. 1, lit. (a)]
6. Marcă comunitară – Definiția și dobândirea mărcii comunitare – Motive absolute de refuz – Mărci lipsite de caracter distinctiv – Mărci constituite din sloganuri publicitare – Formulă promoțională cu caracter elogios
[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (b)]
7. Marcă comunitară – Definiția și dobândirea mărcii comunitare – Înregistrare anterioară a mărcii în anumite state membre – Incidență
[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 7 alin. (2) și art. 109; Regulamentul nr. 44/2001 al Consiliului, considerentul (15)]
1. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 18)
2. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 24-26)
3. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 34-36)
4. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 44)
5. Marca figurativă HOT nu ar fi trebuit înregistrată ca marcă comunitară pentru „uleiuri de masaj, geluri” din clasa 3 în sensul Aranjamentului de la Nisa și nici pentru „lubrifianți de uz farmaceutic” din clasa 5 în sensul aceluiași aranjament din cauza existenței motivului absolut de refuz prevăzut la articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară.
Astfel, din punctul de vedere al publicului relevant constituit din consumatorul anglofon, termenul „hot” desemnează efectele provocate de „uleiuri de masaj, geluri” și de „lubrifianți de uz farmaceutic”. Aceste produse au deopotrivă vocația, fie că sunt sau nu sunt de uz medical, de a fi aplicate pe piele prin mișcări mai mult sau mai puțin repetate, care creează o senzație de căldură.
În schimb, respectiva marcă nu este descriptivă pentru „înălbitori și alte preparate pentru spălare; săpunuri” din clasa 3 în sensul Aranjamentului de la Nisa și nici pentru „suplimente alimentare (de uz medical)” din clasa 5 în sensul aceluiași aranjament. Astfel, nu se poate considera că termenul „hot” desemnează temperatura ridicată a respectivelor produse. Aceste produse, care vizează întreținerea lenjeriei, precum și îngrijirea și alimentația persoanelor, nu au, prin natura lor, o temperatură ridicată. Dimpotrivă, pentru unele dintre aceste produse, precum săpunurile, o astfel de temperatură riscă să le altereze.
În plus, termenul „hot” nu desemnează nici temperatura de utilizare a produselor vizate. Astfel, deși unele dintre aceste produse pot fi utilizate la o temperatură ridicată, precum produsele „înălbitori și alte preparate pentru spălare”, ba chiar „suplimentele alimentare”, această condiție de utilizare nu caracterizează respectivele produse, care pot fi utilizate totuși la temperaturi puțin ridicate.
În sfârșit, conotația pozitivă a celorlalte semnificații ale termenului „hot”, și anume „la modă” și „atractiv” sau „sexy”, ține mai degrabă de evocarea vagă și indirectă decât de desemnarea directă și imediată a unei calități sau a unei caracteristici a produselor vizate.
(a se vedea punctele 37, 40 și 49-51)
6. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 57)
7. Caracterul înregistrabil al unui semn ca marcă comunitară nu trebuie apreciat decât în temeiul reglementării relevante. Deși este de dorit ca Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) să ia în considerare deciziile autorităților naționale cu privire la mărci identice cu cele asupra cărora trebuie să se pronunțe și reciproc, Oficiul nu este obligat să ia în considerare aceste decizii, nici chiar cele pronunțate cu privire la aceleași mărci și, presupunând că le ia în considerare, nu este ținut de respectivele decizii.
Dispozițiile Regulamentului nr. 44/2001 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, cu modificările ulterioare, și articolul 109 din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară nu infirmă în vreun fel această constatare. Astfel, după cum reiese în special din considerentul (15) al Regulamentului nr. 44/2001, acest regulament vizează doar să se evite pronunțarea în două state membre a unor hotărâri ireconciliabile și nu se aplică procedurilor aflate pe rolul Oficiului. Pe de altă parte, articolul 109 din Regulamentul nr. 207/2009 vizează să se evite ca acțiuni în contrafacere formulate în fața instanțelor naționale întemeiate, una, pe o marcă comunitară, și cealaltă, pe o marcă națională să conducă la pronunțarea unor hotărâri contradictorii. Acesta vizează, așadar, numai efectele, iar nu și condițiile protecției acestor mărci.
Constatarea sus-menționată nu este repusă în discuție nici de articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009, care prevede că motivele absolute de refuz prevăzute la alineatul (1) sunt aplicabile chiar dacă nu există decât într-o parte a teritoriului Uniunii. Astfel, respingerea cererii de înregistrare pe plan național se întemeiază pe dispoziții naționale aplicate în conformitate cu o procedură națională într-un context național și nu echivalează, în consecință, cu o recunoaștere a existenței într-un stat membru a unui motiv absolut de refuz în sensul Regulamentului nr. 207/2009.
(a se vedea punctele 60, 62, 63 și 65)