Recurs introdus la 21 martie 2013 de BG împotriva Hotărârii din 17 iulie 2012 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-54/11, BG/Ombudsmanul
(Cauza T-406/12 P)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurentă: BG (Strasbourg, Franţa) (reprezentanţi: L. Levi şi A. Blot, avocaţi)
Cealaltă parte din procedură: Ombudsmanul European
Concluziile
Recurenta solicită Tribunalului:
anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene din 17 iulie 2012 în cauza F-54/11;
în consecință, admiterea concluziilor recurentei din primă instanță și, prin urmare,
în principal, reintegrarea sa retroactivă de la data intrării în vigoare a deciziei de eliberare din funcție în postul său de administrator cu gradul A5 treapta a 2-a și plata drepturilor financiare datorate pentru toată această perioadă, majorate cu dobânzi de întârziere la rata BCE la care se adaugă două puncte;
în subsidiar, acordarea sumei care corespunde remunerației pe care ar fi perceput-o de la data intrării în vigoare a eliberării sale din funcție în august 2010 și până în luna în care va împlini vârsta de pensionare, în iulie 2040, și regularizarea corespunzătoare a drepturilor de pensie ale recurentei;
în orice caz, plata sumei de 65 000 de euro pentru prejudiciul moral suferit;
obligarea Ombudsmanului la plata tuturor cheltuielilor de judecată;
obligarea Ombudsmanului la plata tuturor cheltuielilor de judecată aferente celor două proceduri.
Motivele și principalele argumente
În susținerea recursului, recurenta invocă patru motive.
Primul motiv întemeiat pe o denaturare a dosarului cu ocazia controlului efectuat de TFP cu privire la respectarea procedurii disciplinare și în special pe o încălcare a articolului 25 din anexa IX la Statutul funcționarilor Uniunii Europene, întrucât TFP a interpretat eronat noțiunea „urmăriri penale” (cu privire la punctul 68 și următoarele din hotărârea atacată) Al doilea motiv întemeiat pe o încălcare a controlului obligației de motivare și pe o denaturare a dosarului, întrucât TFP a concluzionat că Ombudsmanul nu a încălcat obligația de motivare atunci când s-ar fi îndepărtat de avizul consiliului de disciplină (cu privire la punctele 102 și 103 din hotărârea atacată) Al treilea motiv întemeiat pe o încălcare a controlului erorii vădite de apreciere, pe o încălcare a principiului proporționalității, precum și pe o denaturare a dosarului, întrucât TFP a concluzionat că Ombudsmanul nu a încălcat principiul proporționalității aplicând recurentei sancțiunea cea mai aspră prevăzută în statut (cu privire la punctele 115-130 din hotărârea atacată) Al patrulea motiv întemeiat pe o încălcare a controlului respectării pri
ncipiului egalității între bărbați și femei și pe o încălcare de către TFP a obligației de motivare, întrucât TFP nu a examinat dacă starea de graviditate a recurentei, de care ar fi legat gestul său, ar fi determinat sau ar fi constituit o discriminare indirectă a recurentei (cu privire la punctul 139 și următoar
ele din hotărârea atacată)