Language of document : ECLI:EU:T:2021:536

Cauza T163/20 DEP

Isopix SA

împotriva

Parlamentului European

 Ordonanța Tribunalului (Camera a patra) din 7 septembrie 2021

„Procedură – Stabilirea cheltuielilor de judecată”

1.      Procedură jurisdicțională – Cheltuieli de judecată – Stabilire – Cheltuieli de judecată recuperabile – Noțiune – Cheltuieli necesare efectuate de părți – Elemente care trebuie luate în considerare

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 140 lit. (b)]

(a se vedea punctele 20, 22 și 23)

2.      Procedură jurisdicțională – Cheltuieli de judecată – Stabilire – Cheltuieli de judecată recuperabile – Elemente care trebuie luate în considerare – Onorarii datorate de părți propriilor avocați – Determinarea onorariilor care pot fi recuperate de la partea obligată la plata cheltuielilor de judecată – Stabilire pe baza unor indicații precise furnizate de solicitant sau, în lipsa acestora, a unei aprecieri stricte a instanței Uniunii

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 140 lit. (b)]

(a se vedea punctele 21, 32 și 33)

3.      Procedură jurisdicțională – Cheltuieli de judecată – Stabilire – Cheltuieli de judecată recuperabile – Intervenția mai multor avocați – Lipsa incidenței – Apreciere având în vedere în primul rând numărul total de ore de muncă necesare din punct de vedere obiectiv în legătură cu procedura

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 140 lit. (b)]

(a se vedea punctul 36)

4.      Procedură jurisdicțională – Cheltuieli de judecată – Stabilire – Cheltuieli de judecată recuperabile – Cheltuieli necesare efectuate de părți – Onorarii plătite de o societate avocatului său – Includere – Elemente care trebuie luate în considerare în vederea stabilirii cheltuielilor de judecată – Importanța litigiului din perspectiva dreptului Uniunii și dificultatea cauzei – Factori relevanți pentru aprecierea acestora

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 140 lit. (b)]

(a se vedea punctele 40-42)

5.      Procedură jurisdicțională – Cheltuieli de judecată – Stabilire – Cheltuieli de judecată recuperabile – Cheltuieli necesare efectuate de părți – Cheltuieli de curierat pentru deschiderea unui cont eCuria – Excludere

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 140 lit. (b)]

(a se vedea punctele 61-63)

Rezumat

Reclamanta, Isopix SA, a introdus o acțiune care a vizat în principal anularea a două acte ale Parlamentului European de respingere a ofertei sale în cadrul unei cereri de ofertă și de atribuire a contractului de achiziții publice aferent cererii de ofertă respective unui alt ofertant.

În urma a două cereri de măsuri provizorii formulate de reclamantă, președintele Tribunalului a dispus în esență, la 25 mai 2020(1), suspendarea executării unuia dintre cele două acte până la pronunțarea deciziei prin care se finalizează procedura principală.

Totuși, în urma anulării de către Parlament a procedurii de atribuire a contractului de achiziții publice în cauză, Tribunalul a statuat, la 29 octombrie 2020(2), că nu mai era necesar să se pronunțe asupra fondului acțiunii reclamantei. Pe de altă parte, Tribunalul a obligat Parlamentul să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de reclamantă în cadrul procedurii principale și al procedurilor măsurilor provizorii desfășurate.

Întrucât părțile nu au fost de acord cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată recuperabile, reclamanta a introdus la Tribunal o cerere de stabilire a cheltuielilor de judecată(3).

Prin prezenta ordonanță, Tribunalul stabilește cuantumul total al cheltuielilor de judecată pe care Parlamentul trebuie să le ramburseze reclamantei. Tribunalul se pronunță pentru prima dată cu privire la anumite aspecte referitoare la stabilirea cheltuielilor de judecată recuperabile într‑o procedură desfășurată în fața sa(4).

Aprecierea Tribunalului

Cu titlu introductiv, Tribunalul amintește că, în ceea ce privește cheltuielile de judecată recuperabile, care sunt limitate la cheltuielile necesare în legătură cu procedura, trebuie să aprecieze în mod liber datele cauzei, ținând seama de obiectul și de natura litigiului, de importanța acestuia din perspectiva dreptului Uniunii, precum și de dificultățile cauzei, de amploarea muncii agenților sau a consilierilor implicați pe care a putut‑o determina procedura contencioasă și de interesele economice pe care litigiul le‑a prezentat pentru părți.

În primul rând, Tribunalul arată că, în speță, importanța litigiului din perspectiva dreptului Uniunii era limitată întrucât procedura principală și procedurile măsurilor provizorii nu ridicau chestiuni noi și nici deosebit de complexe. Nici examinarea acestora nu a avut importanță pentru dezvoltarea dreptului Uniunii. Faptul că ar fi neobișnuit ca președintele Tribunalului să acorde decizii de suspendare a executării unui act al unei instituții a Uniunii nu poate, în sine, să fie caracteristic situației în care acea cauză prezintă o importanță deosebită din perspectiva dreptului Uniunii.

În plus, pretinsul caracter neobișnuit al acestor decizii privind măsurile provizorii ar însemna numai că șansele de a obține suspendarea executării ar fi mai mici decât cele de a obține respingerea unei cereri de suspendare, însă această împrejurare nu s‑ar traduce în mod obligatoriu printr‑o dificultate pentru avocații reclamantei în termeni de amploare a muncii sau de complexitate a chestiunilor de drept ridicate în cauzele respective.

De asemenea, deși avocații reclamantei au trebuit să lucreze în intervale de timp foarte scurte, această împrejurare nu poate avea impact asupra amplorii muncii lor și nici asupra complexității chestiunilor de drept ridicate.

În al doilea rând, Tribunalul statuează că cheltuielile de curierat pentru transmiterea la grefa Tribunalului a documentelor referitoare la deschiderea unui cont e‑Curia efectuate de reclamantă nu pot fi considerate necesare în legătură cu procedura principală (T‑163/20) și cu procedura măsurilor provizorii (T‑163/20 R). Tribunalul arată că deschiderea unui cont e‑Curia este condiționată în special de calitatea profesională a agenților și a avocaților care au dreptul să își exercite profesia în fața unei instanțe naționale. Acest cont este deschis în numele avocatului care l‑a solicitat, iar utilizarea sa privește orice cauză introdusă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În speță, reclamanta ar fi putut să transmită grefei Tribunalului documentele necesare pentru a completa deschiderea contului său e‑Curia după depunerea cererii sale introductive și a cererii sale de măsuri provizorii. Într‑adevăr, condițiile de utilizare a aplicației e‑Curia(5) prevăd o procedură specială care permite obținerea deschiderii provizorii a unui cont pe e‑Curia în vederea depunerii de acte de procedură în fața Tribunalului. Astfel, atunci când un reprezentant nu a efectuat demersurile necesare pentru această deschidere în timp util înainte de expirarea unui termen stabilit pentru depunerea unui act de procedură în fața Tribunalului, el are posibilitatea să deschidă în mod provizoriu un cont pentru efectuarea acestei depuneri. Pentru ca deschiderea acestui cont să fie validată de grefa Tribunalului, reprezentantul trebuie să îi transmită documentele solicitate în termen de zece zile de la data depunerii actului de procedură prin e‑Curia.


1      Ordonanța din 25 mai 2020, Isopix/Parlamentul (T‑163/20 R și T‑163/20 R II, nepublicată, EU:T:2020:215).


2      Ordonanța din 29 octombrie 2020, Isopix/Parlamentul (T‑163/20, nepublicată, EU:T:2020:527).


3      În temeiul articolului 170 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului.


4      În sensul articolului 140 litera (b) din Regulamentul de procedură al Tribunalului.


5      Adoptate de grefa Tribunalului în special în temeiul articolului 8 din Decizia Tribunalului din 11 iulie 2018 referitoare la depunerea și la notificarea de acte de procedură prin intermediul aplicației e‑Curia (JO 2018, L 240, p. 72).