CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL
NIILO JÄÄSKINEN
prezentate la 30 aprilie 2014(1)
Cauza C‑101/13
U
împotriva
Stadt Karlsruhe
[cerere de decizie preliminară formulată de
Verwaltungsgerichtshof Baden‑Württemberg (Germania)]
„Pașapoarte – Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 – Standarde minime de securitate pentru pașapoarte și documente de călătorie emise de statele membre – Efectele juridice ale trimiterii la partea I (documente de călătorie citite automat) din Documentul 9303 al Organizației Internaționale a Aviației Civile – Element de identificare primar, element de identificare secundar și elemente facultative ale datelor cu caracter personal – Reglementare a unui stat membru care prevede că numele la naștere al titularului trebuie să figureze pe pagina cu date biografice din pașaport, în rubrica rezervată elementului de identificare primar, chiar dacă din punct de vedere juridic nu face parte din numele persoanei în cauză – Înscrierea unei abrevieri netraduse în rubrica rezervată elementului de identificare primar”
I – Introducere
1. Cererea de decizie preliminară a Verwaltungsgerichtshof Baden‑Württemberg (Germania) cu care este sesizată Curtea a fost formulată în cadrul unui litigiu între un resortisant german, domnul U, pe de o parte, și Stadt Karlsruhe (Germania), pe de altă parte, cu privire la refuzul acestuia din urmă de a modifica prezentarea numelui la naștere în pașaportul său german.
2. Astfel, legislația germană aplicabilă prevede că pașaportul conține printre altele, în ceea ce privește desemnarea titularului, „numele de familie și numele la naștere” ale acestuia, „prenumele” și „titlul de doctor”. Rezultă, în speță, că numele la naștere al reclamantului din litigiul principal este trecut în pașaport, lângă numele său de familie, deși, în opinia instanței a quo, numele la naștere nu face parte din punct de vedere juridic din numele său.
3. În acest context, instanța de trimitere ridică problema interpretării Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de statele membre(2), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 444/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009(3) (denumit în continuare „Regulamentul nr. 2252/2004”). Regulamentul menționat face trimitere la Documentul 9303 (documente de călătorie citite automat) al Organizației Internaționale a Aviației Civile (OACI), mai precis la partea I, referitoare la pașapoartele care pot fi citite automat (denumită în continuare „partea I din Documentul 9303 al OACI”)(4), care stabilește modalitățile de prezentare.
4. Instanța de trimitere solicită Curții să se pronunțe în special cu privire la problema dacă și în ce mod un nume la naștere care nu mai face parte din numele persoanei poate fi inclus în pașaport ca element de identificare primar (rubrica 06 din pașaport), ca element de identificare secundar (rubrica 07) sau ca informație complementară (rubrica 13), având în vedere de asemenea dispozițiile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) și ale articolului 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950 (denumită în continuare „CEDO”).
II – Cadrul juridic
A – Dreptul Uniunii
5. Regulamentul nr. 2252/2004 actualizează o rezoluție a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului la 17 octombrie 2000, prin care s‑au instituit standarde minime de securitate pentru pașapoarte. Regulamentul menționat urmărește îmbunătățirea și armonizarea standardelor de securitate pentru pașapoarte și documente de călătorie, în vederea protejării acestora împotriva falsificării(5).
6. Considerentele (8) și (9) sunt redactate astfel:
„(8) În ce privește datele cu caracter personal ce urmează a fi prelucrate în contextul pașapoartelor și al documentelor de călătorie, se aplică Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Trebuie să se asigure că nicio altă informație nu este stocată în pașaport, cu excepția cazurilor prevăzute de acest regulament, de anexa la acesta sau dacă aceste date figurează pe documentul de călătorie corespunzător.
(9) În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar și oportun, pentru îndeplinirea obiectivului fundamental de introducere de standarde comune de securitate și elemente biometrice de identificare interoperabile, să se stabilească reguli pentru toate statele membre prin care să se aplice Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985. Prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite, în conformitate cu articolul 5 al treilea paragraf din tratat.”
7. Anexa la respectivul regulament urmărește să stabilească nivelul minim de securitate pe care trebuie să îl îndeplinească pașapoartele și documentele de călătorie emise de statele membre. Dispozițiile acestei anexe privesc în esență pagina cu date biografice din pașaport(6). Anexa pune în aplicare partea I din Documentul 9303 al OACI, după cum se arată în continuare(7).
„Pașaportul sau documentul de călătorie conține o pagină cu date biografice care poate fi citită automat și este conformă cu [partea I din Documentul OACI 9303], iar modul în care sunt emise se conformează specificațiilor privind pașapoartele care pot fi citite automat stabilite în documentul menționat.”
B – Partea I din Documentul 9303 al OACI
8. Partea I din Documentul 9303 al OACI privește documentele de călătorie citite automat(8). Este alcătuit din patru secțiuni, dintre care ultima, secțiunea IV, conține specificațiile tehnice aplicabile unor astfel de pașapoarte. Secțiunea IV prevede în esență cele arătate în continuare.
9. Fața întâi a paginii unui pașaport cu informații care pot fi citite automat se împarte în zone de la I la V, care constituie împreună o „zonă de control vizual”, și o zonă VII, care corespunde unei „zone de citire automată”(9). Zona II cuprinde anumite date cu caracter personal(10).
10. „Numele” este indicat în pașaport, pe pagina cu date biografice, în rubricile 06 și 07 din zona II.
11. Rubrica 06 este destinată „elementului de identificare primar”, iar rubrica 07 este destinată „elementului de identificare secundar”.
12. În rubrica 13 pot fi incluse „[e]lemente facultative ale datelor cu caracter personal, cum ar fi, de exemplu, numărul de identificare personal sau amprenta digitală, la discreția statului emitent sau a organizației emitente”(11).
C – Legislația germană
1. Legislația privind numele
13. Numele la naștere („Geburtsname”), respectiv numele care a fost trecut în certificatul de naștere al unei persoane, este numele de familie al părinților sau al unuia dintre părinți.
14. Numele de familie („Familienname”) este fie numele dobândit la naștere, fie un nume care a fost dobândit ca urmare a unei schimbări a numelui.
15. Astfel, un nume de familie poate fi schimbat fie ca urmare a unei căsătorii prin aplicarea Codului civil (Bürgerliches Gesetzbuch, denumit în continuare „BGB”)(12), fie ca urmare a unei cereri de schimbare a numelui formulate în temeiul Legii din 5 ianuarie 1938 privind schimbarea numelui (Namensänderungsgesetz)(13). Din decizia de trimitere reiese că, exceptând cazul în care se specifică acest lucru, numele la naștere nu mai face parte din punct de vedere juridic din numele schimbat(14), spre deosebire de ceea ce prevede legislația în vigoare în alte state membre(15). Din modul de redactare a întrebărilor preliminare rezultă că prezenta cauză privește acest din urmă caz.
16. De asemenea, trebuie observat că dreptul german impune ca orice persoană să aibă un nume de familie și cel puțin un prenume („Vorname”), în conformitate cu articolul 21 alineatul 1 punctul 1 din Legea din 19 februarie 2007 privind starea civilă (Personenstandsgesetz)(16). În plus, titlurile de noblețe fac parte din nume în temeiul dreptului constituțional al Republicii de la Weimar(17). În schimb, un titlu academic precum „Doktor” nu face parte propriu‑zis din nume, ci este un element accesoriu înregistrat la starea civilă și menționat în pașaport lângă numele de familie. Dreptul la nume este protejat în temeiul articolului 12 din BGB.
2. Legislația privind pașapoartele
17. Din articolul 1 alineatul 1 prima teză din Legea privind pașapoartele din 19 aprilie 1986 (Passgesetz, denumită în continuare „Legea privind pașapoartele”)(18) rezultă că germanii care intră sau ies de pe teritoriul care intră sub incidența acestei legi au obligația de a avea asupra lor un pașaport valabil și de a-și dezvălui astfel identitatea.
18. În temeiul articolului 4 alineatul 1 a doua teză din Legea privind pașapoartele, „pașaportul conține, lângă fotografia titularului, semnătura acestuia, denumirea autorității care l‑a emis, data emiterii pașaportului și data expirării sale și, în mod exclusiv, următoarele indicații cu privire la persoana titularului:
1. numele de familie și numele la naștere,
2. prenumele,
3. titlul de doctor,
4. numele religios, pseudonimul artistic. […]”
19. Conform notei 6 din anexa 11 la Regulamentul de punere în aplicare a Legii privind pașapoartele (Passverordnung) din 19 octombrie 2007(19), „în cazul în care există un nume la naștere, i se atribuie un rând întreg. Acest rând începe cu o succesiune de cinci caractere «GEB.» sau «geb.»”. Această expresie, care înseamnă „născut(ă)” în limba germană, nu se menționează și în alte limbi.
III – Litigiul principal, întrebările preliminare și procedura în fața Curții
20. În cauza principală, reclamantul, domnul U, solicită modificarea prezentării numelui său la naștere în pașaportul său german(20). Numele său de familie este F., iar prenumele sunt S. P. El deține titlul de doctor. Numele său la naștere este E. și nu face parte din numele său. În rubrica denumită „Name/Surname/Nom” din pașaport sunt trecute pe două rânduri următoarele:
„DR F.
GEB. E.”
21. Reclamantul din litigiul principal consideră că numele său este prezentat în mod incorect în pașaport și că acest lucru conduce la neînțelegeri atunci când trebuie să meargă în străinătate din motive profesionale. El susține că includerea în pașaport, în rubrica utilizată pentru numele de familie, a numelui său la naștere precedat de abrevierea „GEB.”, care nu face parte din numele său, ar avea ca efect faptul că ar fi fost numit, de exemplu, în relațiile sale de afaceri cu persoane private și la eliberarea vizelor, „domnul Geb E.”, „domnul E. F.”, „DR F. GEB E.” sau „S. E. Dr F.”.
22. Prin urmare, el a solicitat o modificare a datelor din pașaport, pentru ca indicația pretins eronată să fie eliminată pentru a fi clar, și pentru persoanele care nu sunt de origine germană, că numele său este „Dr. F.”. El nu arată însă cum ar putea fi realizat acest lucru, prin ștergerea numelui la naștere, prin crearea unei rubrici corespunzătoare („Geburtsname/Birthname/Nom de naissance”) sau în orice alt mod. Astfel, el nu solicită să fie șters din pașaport numele la naștere, ci numai indicația eronată.
23. În aceste împrejurări, Verwaltungsgerichtshof Baden‑Württemberg a hotărât, prin decizia din 26 februarie 2013, primită de Curte la 28 februarie 2013, să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:
„1) Potrivit anexei la [Regulamentul nr. 2252/2004], modalitatea de întocmire a paginii cu date biografice care poate fi citită automat din pașapoartele emise de statele membre trebuie să îndeplinească toate specificațiile obligatorii prevăzute [în partea I din Documentul 9303 al OACI]?
2) În cazul în care legislația unui stat membru privind numele prevede că numele unei persoane este compus din prenume și numele de familie, statul membru în cauză este autorizat, în temeiul anexei la Regulamentul nr. 2252/2004 coroborată cu dispozițiile secțiunii IV punctul 8.6 [din partea I din Documentul 9303 al OACI], să înscrie în rubrica 06 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat și numele la naștere în calitate de element de identificare primar?
3) În cazul în care legislația unui stat membru privind numele prevede că numele unei persoane este compus din prenume și din numele de familie, statul membru în cauză este autorizat, în temeiul anexei la Regulamentul nr. 2252/2004 coroborată cu dispozițiile secțiunii IV punctul 8.6 [din partea I din Documentul 9303 al OACI], să înscrie în rubrica 07 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat și numele la naștere în calitate de element de identificare secundar?
4) În cazul unui răspuns afirmativ la a doua sau la a treia întrebare: un stat membru a cărui legislație privind numele prevede că numele este compus din prenume și din numele de familie are obligația ca, având în vedere protecția numelui unei persoane garantată la articolul 7 din [cartă] și la articolul 8 din [CEDO], în cadrul desemnării rubricii în care este înscris numele la naștere și care face parte din pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat, să menționeze că în această rubrică este înscris și numele la naștere?
5) În cazul unui răspuns negativ la a patra întrebare: un stat membru a cărui legislație privind numele prevede că numele este compus din prenume și numele de familie și a cărui legislație națională privind pașapoartele prevede, pe de o parte, că desemnarea rubricilor paginii cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat apare și în limbile engleză și franceză și, pe de altă parte, că numele la naștere trebuie de asemenea să fie înscris în rubrica 06 de pe pagina respectivă, pe un rând separat, precedat de abrevierea «geb.» care corespunde termenului «geboren» [născut(ă)], are obligația să menționeze abrevierea «geb.» pentru «geboren» și în limbile engleză și franceză, având în vedere protecția numelui garantată la articolul 7 din cartă și la articolul 8 din CEDO?
6) În cazul în care legislația unui stat membru privind numele prevede că numele unei persoane este compus din prenume și din numele de familie, statul membru în cauză este autorizat, în temeiul anexei la Regulamentul nr. 2252/2004 coroborată cu dispozițiile secțiunii IV punctul 8.6 din [partea I din Documentul 9303 al OACI], să înscrie numele la naștere în calitate de informație cu caracter personal facultativă în rubrica 13 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat?”
24. Au depus observații scrise reclamantul din litigiul principal, precum și guvernul german și Comisia Europeană, care au fost toți reprezentați la ședința din 15 ianuarie 2014.
IV – Analiză
A – Observații introductive
25. Constatăm de la bun început că numele unei persoane este un element constitutiv al identității sale și al vieții sale private, a cărei protecție este consacrată la articolul 7 din cartă, precum și la articolul 8 din CEDO. Astfel, chiar dacă nu se menționează în mod explicit la acest articol 8, nu este mai puțin adevărat că numele unei persoane are legătură cu viața sa privată și de familie, din moment ce acesta reprezintă un mod de identificare a persoanei și a legăturii cu o anumită familie(21).
26. De asemenea, menționarea numelui la naștere într‑un context dat trebuie să fie justificată în mod obiectiv în temeiul articolului 8 din cartă, care consacră un drept fundamental la protecția datelor cu caracter personal, ceea ce, în opinia noastră, este adevărat dacă acest lucru se dovedește necesar pentru identificarea unei persoane. În această privință, observăm că în Germania nu există niciun sistem complet de identificare a persoanelor, bazat pe un număr de securitate socială sau pe un număr personal de identificare, numele la naștere fiind singurul element „permanent” din componența numelui care poate permite să se facă distincția între persoanele care au aceleași nume și sunt născute în aceeași zi, același oraș sau chiar în aceeași comună.
27. În ceea ce privește problema specifică de a ști ce tipuri de date biografice pot fi incluse în pașaport, s‑a solicitat Curții să se pronunțe, în cauza Schwarz(22), asupra valabilității articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2252/2004, cu privire la includerea datelor biometrice în pașaport, în lumina dispozițiilor cartei.
28. Prin urmare, în prezenta cauză nu este necesar să se analizeze în mod detaliat problema mai generală dacă, potrivit cartei, indicarea în pașaport a numelui la naștere al unei persoane este sau nu este autorizată, atunci când acesta nu face parte din numele persoanei în temeiul normelor de drept aplicabile. Pe de altă parte, observăm că o astfel de mențiune s‑ar putea opune obiectivului de a permite celui în cauză să renunțe la numele său anterior și, eventual, ar putea agrava riscul de discriminare indirectă pe motiv de cetățenie sau de origine etnică.
29. În al doilea rând, în ceea ce privește jurisprudența Curții, trebuie precizat că prezenta cauză diferă de alte cauze recente referitoare la numele persoanelor cu care Curtea a fost sesizată, în special în situații transfrontaliere, cum ar fi cauzele Garcia Avello(23), Grunkin și Paul(24), Sayn‑Wittgenstein(25), precum și Runevič-Vardyn și Wardyn(26). Aceste cauze, care ridicau probleme generale cu privire la libera circulație a persoanelor sau la cetățenia europeană, nu răspund în mod direct problemelor ridicate de prezenta cauză. Totuși, problemele cu care domnul U pretinde că se confruntă ar putea apărea în cadrul Uniunii Europene, în măsura în care acesta își folosește pașaportul ca document de călătorie pentru statele membre care nu fac parte din spațiul Schengen.
30. În al treilea rând, în prezenta cauză, se solicită Curții să precizeze dacă și, dacă este cazul, conform căror modalități o informație impusă de legislația germană, și anume numele la naștere, poate fi inclusă în pașaport, având în vedere dispozițiile Regulamentului nr. 2252/2004 și ale părții I din Documentul 9303 al OACI, la care acesta face referire.
31. Reamintim că domnul U nu se opune menționării numelui său la naștere în pașaport, ci solicită doar ca indicațiile din pașaport să fie clare și lipsite de ambiguitate.
32. Trebuie observat că, în speță, Curtea va trebui să se pronunțe din perspectiva unui document adoptat de o organizație internațională care a fost pus în aplicare în cadrul Uniunii prin trimiterea făcută în Regulamentul nr. 2252/2004. Or, documentele adoptate de OACI, astfel cum este partea I din Documentul 9303 al OACI, urmăresc să uniformizeze într‑o anumită măsură practicile naționale. Acest context special nu trebuie pierdut din vedere la interpretarea documentului respectiv.
33. În privința documentelor de călătorie, trebuie de asemenea făcută distincția între pașapoarte și cărți de identitate, primele făcând obiectul unei reglementări a Uniunii, spre deosebire de acestea din urmă. Astfel, deși atât cărțile de identitate, cât și pașapoartele au făcut obiectul unor rezoluții ale Consiliului, nu s‑au adoptat dispoziții obligatorii decât pentru pașapoarte, în cadrul Regulamentului nr. 2252/2004. Cărțile de identitate intră sub incidența unei singure rezoluții din 2006 adoptate de reprezentanții statelor membre reuniți în cadrul Consiliului(27). În schimb, articolul 1 alineatul (3) a doua teză din Regulamentul nr. 2252/2004 prevede în mod expres că nu se aplică cărților de identitate. Acest lucru explică diferențele de prezentare a numelui la naștere care pot fi observate, la nivelul statelor membre, în pașapoarte și în cărțile de identitate(28).
34. În sfârșit, apreciem că a treia și a șasea întrebare prezintă, în realitate, un caracter ipotetic, în măsura în care se referă la opțiuni legislative pe care legiuitorul german nu le‑a reținut. Cu toate acestea, pentru instanța de trimitere poate fi util să obțină un răspuns la aceste întrebări în cazul în care ar avea nevoie de o interpretare a normelor pertinente ale dreptului Uniunii în vederea unei interpretări conforme a Legii privind pașapoartele. Pentru acest motiv, considerăm că întrebările menționate sunt admisibile.
B – Cu privire la efectele juridice ale trimiterii din Regulamentul nr. 2252/2004 la partea I din Documentul 9303 al OACI
35. Prin intermediul primei întrebări adresate, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă, conform anexei la Regulamentul nr. 2252/2004, pagina cu date biografice care poate fi în parte citită automat din pașapoartele emise de statele membre trebuie să fie în conformitate și să îndeplinească toate specificațiile obligatorii prevăzute în partea I din Documentul 9303 al OACI.
36. În acest sens, instanța de trimitere observă în mod întemeiat că obiectivul Regulamentului nr. 2252/2004 este, înainte de toate, să consolideze securitatea documentelor de călătorie în Uniune, introducând date biometrice (prezentarea biometrică a fotografiei faciale și amprente digitale). Instanța de trimitere consideră că din modul de redactare a anexei la regulamentul menționat rezultă că statele membre au obligația de a lua în considerare toate specificațiile prevăzute în partea I din Documentul 9303 al OACI.
37. Considerăm că din anexa respectivă reiese că pagina cu date biografice care poate fi citită automat trebuie să fie conformă cu partea I din Documentul 9303 al OACI. De asemenea, modul în care este transcris numele are o importanță decisivă pentru stabilirea identității unei persoane, ceea ce este obiectivul principal al pașaportului și condiționează securitatea documentului. La aceasta se adaugă aspectul privind armonizarea pașapoartelor în relațiile internaționale, care prezintă o importanță deosebită în materie de securitate. Astfel, numele de familie și prenumele, în calitate de elemente ale modelului uniform de pașaport, au făcut obiectul diferitor rezoluții ulterior anului 1981(29).
38. Desigur, este adevărat că, la nivel internațional, partea I din Documentul 9303 al OACI nu constituie decât o recomandare care nu are caracter obligatoriu. Cu toate acestea, din articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2252/2004 coroborat cu anexa la acesta reiese că Uniunea și‑a însușit aceste recomandări și le‑a adoptat în dreptul derivat sub forma unor dispoziții obligatorii(30). Cu alte cuvinte, legiuitorul Uniunii a urmărit să realizeze o mai bună uniformitate, ceea ce se explică prin obiectivele urmărite de regulament în contextul instituirii pieței interne și a spațiului de libertate, securitate și justiție. Acest obiectiv privind uniformitatea este reflectat și de faptul că instrumentul ales este un regulament, iar nu o directivă sau o recomandare, de exemplu.
39. Rezultă că specificațiile privind pașapoartele care pot fi citite automat care erau prevăzute în partea I din Documentul 9303 al OACI constituie o parte obligatorie din Regulamentul nr. 2252/2004 și, prin urmare, din normele care sunt obligatorii în conformitate cu dreptul Uniunii, fără însă a face parte din acesta. Un astfel de caz în care dreptul Uniunii conferă un efect juridic obligatoriu dispozițiilor din actele de drept internațional sau din standardele internaționale sau europene nu este unic(31).
40. În consecință, propunem Curții să răspundă la prima întrebare a instanței de trimitere în sensul că, în conformitate cu anexa la Regulamentul nr. 2252/2004, pagina cu date biografice care poate fi citită automat din pașapoartele emise de statele membre trebuie să îndeplinească specificațiile aplicabile în conformitate cu partea I din Documentul 9303 al OACI.
C – Cu privire la posibilitatea unui stat membru de a prevedea înscrierea numelui la naștere în rubrica 06 (element de identificare primar) sau în rubrica 07 (element de identificare secundar) din pașaport
41. Prin intermediul celei de a doua și al celei de a treia întrebări, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă numele la naștere al reclamantului poate să fie înscris în rubrica 06 de pe pagina cu date biografice din pașaport în calitate de element de identificare primar (a doua întrebare) sau în rubrica 07 în calitate de element de identificare secundar (a treia întrebare), în ipoteza în care numele la naștere nu face parte din numele legal al persoanei în cauză în temeiul dreptului național aplicabil.
42. Partea I din Documentul 9303 al OACI stabilește un cadru standardizat în ceea ce privește elementele care trebuie incluse într‑un pașaport, precum și forma lor de prezentare.
43. Numele persoanei este înscris în rubricile 06 și 07. Conținutul rubricii 06 (element de identificare primar)(32) și al rubricii 07 (element de identificare secundar)(33) sunt descrise în documentul menționat.
44. În acest sens, plecând de la un exemplu concret, vom dezvolta următorul raționament: în cazul unei persoane cu numele Anna Maria Eriksson, rubrica 06 ar conține astfel numele de familie (Eriksson), iar rubrica 07 ar conține prenumele (Anna Maria). Trebuie observat însă că documentul respectiv cuprinde alte exemple care reflectă multitudinea de nume care pot exista în cele 191 de state ale OACI și care trebuie înscrise în pașapoarte conform instrucțiunilor din acest document(34).
45. În partea I din Documentul 9303 al OACI sunt enumerate într‑un tabel(35) datele pentru „zona de control vizual” cuprinse în pagina cu informații din pașaport care poate fi citită automat. Acest tabel conține dispoziții privind numele cuprinse în rubricile „06/07/II”, „06/II” și „07/II”. Potrivit acestora, atunci când este posibil, numele trebuie să cuprindă două părți, prima parte reprezentând acea parte a numelui pe care statul emitent o definește ca element de identificare primar („de exemplu numele de familie, numele avut înainte de căsătorie reunit cu numele dobândit prin căsătorie sau numele patronimic”), iar a doua parte reprezintă celelalte componente ale numelui care, în opinia statului emitent, constituie elementul de identificare secundar („de exemplu prenume, inițiale”). Elementul de identificare primar este alcătuit din elementele dominante ale numelui. Această parte a numelui trebuie înscrisă în rubrica 06. Elementul de identificare secundar este alcătuit din celelalte elemente ale numelui și trebuie înscris în rubrica 07(36).
46. În opinia noastră, Regulamentul nr. 2252/2004 și partea I din Documentul 9303 al OACI urmăresc într‑adevăr să creeze o anumită uniformitate de prezentare în domeniul numelor, al căror regim este foarte variabil de la o țară la alta. Astfel, funcția esențială a unui pașaport este de a permite autorităților din celelalte țări să identifice un cetățean străin, deși este folosit adesea și ca act de identitate la nivel național. O astfel de identificare poate fi esențială din mai multe motive, în special în caz de naturalizare, imigrare sau cerere de azil(37).
47. Este posibil ca un stat membru să prevadă că numele la naștere continuă să facă parte din punct de vedere juridic din numele unei persoane, chiar după dobândirea unui alt nume în urma unei căsătorii sau a unei schimbări de nume. Cu toate acestea, în opinia instanței de trimitere, această situație nu se regăsește în Republica Federală Germania. Prin urmare, un stat membru care nu a adoptat dispoziții în acest sens nu trebuie să menționeze numele la naștere în rubrica 06, lângă numele de familie, și, în opinia noastră, nici în rubrica 07. Astfel, dacă statul respectiv deține o anumită marjă de apreciere în ceea ce privește clasificarea elementelor care compun numele legal în element de identificare primar și elemente de identificare secundare, nu are însă posibilitatea de a insera în cuprinsul elementului de identificare primar sau al elementelor de identificare secundare alte elemente care nu fac parte din numele legal al persoanei în temeiul ordinii sale juridice interne. Aceasta privește, după caz, atât numele la naștere, cât și abrevierea „GEB.”, care, conform normelor de drept german, sunt în prezent înscrise în rubrica rezervată elementului de identificare primar.
48. Această interpretare este confirmată de dispozițiile cu privire la includerea titlurilor academice și a altor mențiuni similare prevăzute în partea I din Documentul 9303 al OACI. Astfel, singura excepție admisă este cazul în care „un prefix sau un sufix este considerat de statul respectiv ca făcând parte din punct de vedere juridic din numele persoanei”(38) (sublinierea noastră).
49. Trebuie adăugat că Regulamentul nr. 2252/2004 nu împiedică un stat membru să accepte mai multe noțiuni de nume legal, făcând, de exemplu, o diferență între numele persoanei în sensul dreptului civil și numele în sensul dreptului administrativ. Acest lucru ar putea duce la creșterea marjei sale de apreciere cu privire la alegerea elementului de identificare primar. Totuși, acest lucru nu pare să fie valabil în cazul Republicii Federale Germania.
50. Astfel, în ceea ce privește rubrica 06, problema marjei de apreciere a statelor membre cu privire la stabilirea elementului de identificare primar se ridică în prezența unui nume de familie compus din mai multe cuvinte, care nu poate astfel să fie încadrat în spațiul prevăzut pentru această rubrică în pașaport.
51. În plus, numele înainte de căsătorie al femeilor căsătorite trebuie menționat, în acest context, atunci când legislația națională permite păstrarea numelui avut înainte de căsătorie și adăugarea la acesta a numelui soțului, pentru a forma astfel un nume compus, sau prevede că numele unei femei căsătorite este compus, din punct de vedere juridic, din numele avut înainte de căsătorie și numele dobândit în urma căsătoriei. Pe de altă parte, această abordare nu poate justifica includerea unui element care nu face parte din punct de vedere juridic din nume.
52. În ceea ce privește rubrica 7, aceasta este de asemenea rezervată, în opinia noastră, elementelor care fac parte din numele legal, în special prenumelor sau, în cazul numelor foarte lungi, inițialelor lor, astfel cum se menționează în mod expres în partea I din Documentul 9303 al OACI.
53. Adăugăm că abordarea restrictivă în privința elementelor care pot fi incluse în rubricile 06 și 07 se justifică și prin faptul că conținutul acestor două rubrici trebuie reprodus, sub rezerva transcrierii după regulile uniformizate cuprinse chiar în document, în zona care poate fi citită automat din partea de jos a paginii pașaportului. Considerăm că legislația germană prevede conținuturi diferite pentru rubricile 06 și 07, pe de o parte, și pentru zona care poate fi citită automat, pe de altă parte, și aceasta într‑un mod care nu îndeplinește cerințele prevăzute de partea I din Documentul 9303 al OACI(39).
Concluzie intermediară
54. Având în vedere considerațiile de mai sus, propunem, prin urmare, să se răspundă la a doua și la a treia întrebare că anexa la Regulamentul nr. 2252/2004 coroborată cu dispozițiile din partea I secțiunea IV punctul 8.6 din Documentul 9303 al OACI trebuie interpretată în sensul că, în cazul în care legislația unui stat membru prevede că numele unei persoane este compus din prenumele sale și din numele său de familie, acest stat membru nu este autorizat să prevadă înscrierea numelui la naștere, nici în calitate de element de identificare primar în rubrica 06 și nici în calitate de element de identificare secundar în rubrica 07 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat.
55. Pe de altă parte, observăm că a patra întrebare a fost adresată de instanța de trimitere numai pentru cazul în care s‑ar răspunde afirmativ la a doua sau la a treia întrebare. Având în vedere că nu aceasta este situația, nu este necesar să se răspundă la întrebarea respectivă.
56. În același mod, a cincea întrebare a fost adresată de instanța de trimitere numai pentru cazul în care s‑ar da un răspuns negativ la a patra întrebare. Întrucât propunem să nu se răspundă la a patra întrebare, nu este necesar să se răspundă nici la a cincea întrebare.
D – Cu privire la posibilitatea unui stat membru de a prevedea înscrierea numelui la naștere în rubrica 13 din pașaport
57. Prin intermediul celei de a șasea întrebări, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă, atunci când legislația unui stat membru prevede că numele unei persoane este compus din prenume și din numele de familie, numele la naștere al reclamantului poate fi înscris în rubrica 13 de pe pagina cu date biografice din pașaport în calitate de „element facultativ al datelor cu caracter personal”(40).
58. Comisia arată în mod întemeiat că această întrebare preliminară trebuie înțeleasă în sensul că instanța de trimitere nu este interesată de răspuns decât în cazul în care numele la naștere nu face parte din numele complet al persoanei în cauză și nu poate, așadar, să fie înscris în rubrica 07 în calitate de element de „identificare secundar”(41).
59. Din partea I din Documentul 9303 al OACI reiese că conținutul rubricii 13 este în mare parte lăsat la aprecierea statului emitent(42), sub rezerva considerentelor (8) și (9) ale Regulamentului nr. 2252/2004, care limitează informațiile care pot fi incluse în pașaport. Printre exemplele citate în partea I din Documentul 9303 al OACI, este vorba în esență despre elemente ale datelor care țin de un interes general imperativ, în vederea identificării persoanei(43).
60. Asemenea Comisiei, considerăm că un nume dobândit la naștere, care nu face parte din numele complet al unei persoane, poate să figureze, dacă există un interes general imperativ, în calitate de element facultativ al datelor cu caracter personal în rubrica 13 de pe pagina cu date biografice din pașaport, precizându‑se totodată că această rubrică trebuie identificată printr‑o desemnare în mai multe limbi.
61. Astfel cum am explicat deja, având în vedere posibilitățile de schimbare a numelui oferite resortisanților germani și lipsa unui sistem complet de identificare a persoanelor, un astfel de interes general imperativ ar putea fi acordarea permisiunii de a se consulta anumite baze de date (de exemplu un fișier al debitelor sau cazierul judiciar) utilizându‑se numele la naștere drept criteriu de căutare, având în vedere relativa sa stabilitate(44).
62. Cu toate acestea, având în vedere a doua teză a considerentului (8) al Regulamentului nr. 2252/2004 coroborată cu interesul ca pașaportul să poată fi înțeles în întreaga lume, orice înscriere a numelui la naștere în rubrica 13 ar trebui să respecte cerințele de formă cu privire la desemnare și la multilingvism în conformitate cu partea I din Documentul 9303 al OACI. Or, acest din urmă document impune ca rubricile destinate elementelor obligatorii ale datelor să fie identificate în zona de control vizual în limbile franceză, engleză sau spaniolă(45).
63. De asemenea, astfel cum am arătat deja la punctul 26 din prezentele concluzii, înscrierea numelui la naștere în rubrica 13 este admisibilă, cu condiția ca acest lucru să se justifice în temeiul articolelor 7 și 8 din cartă(46). Cu toate acestea, în acest caz, titlul rubricii trebuie să explice în limbile franceză, engleză sau spaniolă că acesta conține numele la naștere al titularului. Explicația nu poate apărea chiar în rubrica respectivă, deoarece ar crea un risc de confuzie.
64. În consecință, propunem să se răspundă la a șasea întrebare preliminară în sensul că, în cazul în care numele la naștere nu trebuie înscris în rubrica 06 sau 07 din pașaport, statul membru are totuși posibilitatea să prevadă înscrierea numelui la naștere în calitate de element facultativ privind datele cu caracter personal în rubrica 13 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat, în măsura în care există un interes general imperativ, iar menționarea acestei înscrieri este explicată printr‑o desemnare în limbile franceză, engleză sau spaniolă în titlul rubricii 13.
65. În sfârșit, cu titlu suplimentar, trebuie indicat că, cu excepția paginii cu date biografice, mai există un loc în care ar putea apărea această informație, dacă acest lucru este justificat. Astfel, fața a doua a paginii cu date biografice sau o pagină adiacentă conține o zonă VI cu rubrica 20, prevăzută pentru „elemente facultative suplimentare privind datele”, care asigură un spațiu adecvat în care se poate înscrie, dacă este cazul, numele la naștere însoțit de o desemnare a acestui element în mai multe limbi. Numele la naștere ar fi considerat în acest caz „element facultativ suplimentar al datelor”(47). În speță nu a fost însă adresată nicio întrebare preliminară în această privință.
V – Concluzie
66. Având în vedere considerațiile de mai sus, propunem Curții să răspundă la întrebările preliminare adresate de Verwaltungsgerichtshof Baden‑Württemberg (Germania) după cum urmează:
„1) Regulamentul nr. 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 de stabilire a standardelor pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de statele membre, împreună cu anexa sa, trebuie interpretate în sensul că pagina cu date biografice care poate fi citită automat din pașapoartele emise de statele membre trebuie să fie conformă cu specificațiile aplicabile în temeiul părții I (pașapoarte care pot fi citite automat) din Documentul 9303 al Organizației Internaționale a Aviației Civile (OACI).
2) Anexa la Regulamentul nr. 2252/2004 coroborată cu dispozițiile din punctul 8.6 din secțiunea IV din partea I (pașapoarte care pot fi citite automat) din Documentul 9303 al OACI trebuie interpretată în sensul că:
– în cazul în care legislația unui stat membru prevede că numele unei persoane este compus din prenumele sale și din numele său de familie, acest stat membru nu este autorizat să prevadă în plus înscrierea numelui la naștere, nici în calitate de element de identificare primar în rubrica 06 și nici în calitate de element de identificare secundar în rubrica 07 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat;
– în cazul în care numele la naștere nu trebuie înscris în rubrica 06 sau 07 din pașaport, statul membru are totuși posibilitatea să prevadă înscrierea numelui la naștere ca element facultativ privind datele cu caracter personal în rubrica 13 de pe pagina cu date biografice din pașaport care poate fi citită automat, în măsura în care există un interes general imperativ, iar menționarea acestei înscrieri este explicată printr‑o desemnare în limbile franceză, engleză sau spaniolă în titlul rubricii 13.”