Acțiune introdusă la 3 iulie 2018 – de Volksbank/SRB

(Cauza T-406/18)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: de Volksbank NV (Utrecht, Țările de Jos) (reprezentanți: M. van Loopik, A. Kleinhout, A. ter Haar și T. Waterbolk, avocați)

Pârâtă: Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea deciziei din 12 aprilie 2018 adoptate de Comitetul unic de rezoluție privind calcularea contribuțiilor ex ante la Fondul unic de rezoluție pentru anul 2018 (SRB/ES/SRF/2018/3);

în subsidiar, anularea deciziei atacate menționate mai sus și declararea Regulamentului delegat 2015/63 al Comisiei (denumit în continuare „regulamentul delegat”)¹ ca fiind inaplicabil în tot sau în parte, în conformitate cu articolul 277 TFEU;

în orice caz, obligarea SRB la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.

Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 103 alineatul (2) din Directiva 2014/59/EU² , a articolului 70 alineatul (2) din Regulamentul nr. 806/2014³ și a articolului 4 alineatul (1) din regulamentul delegat prin utilizarea unor date incomparabile pentru a determina pasivele nete ale reclamantei.

Rezultă din textul și din obiectivele articolului 103 alineatul (2) din Directiva 2014/59/EU și ale articolului 70 alineatul (2) din Regulamentul nr. 806/2014 că SRB ar trebui să utilizeze date din aceeași perioadă pentru a calcul pasivele nete în conformitate cu aceste dispoziții.

Rezultă din textul și din obiectivele articolului 4 alineatul (1) din regulamentul delegat, în lumina Directivei 2014/59/EU și a Regulamentului nr. 806/2014, că SRB trebuie să utilizeze date comparabile pentru a asigura un calcul echitabil al contribuției pe baza profilului de risc al băncii.

Al doilea motiv este întemeiat, în subsidiar, pe încălcarea articolului 103 alineatul (2) și a articolului 103 alineatul (7) din Directiva 2014/59/EU și pe încălcarea articolului 290 TFEU întrucât regulamentul delegat, astfel cum a fost aplicat de SRB în decizia contestată, depășește mandatul acordat Comisiei Europene, cu consecința inaplicabilității regulamentului delegat, conform articolului 277 TFEU.

Contrar articolului 290 TFEU, regulamentul delegat completează elemente esențiale ale Directivei 2014/59/EU.

În cazul în care articolul 4 alineatul (1), articolul 4 alineatul (2) și articolul 16 alineatul (2) din regulamentul delegat pot fi interpretate numai în sensul că SRB trebuie să utilizeze date incomparabile, regulamentul delegat nu respectă în ansamblu textul și obiectivele Directivei 2014/59/EU.

în măsura în care regulamentul delegat stabilește reguli privind calcularea contribuției anuale de bază, regulamentul delegat depășește conținutul mandatului prevăzut la articolul 103 alineatul (7) din Directiva 2014/59/EU.

Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității prin neluarea în considerare în mod corespunzător a depozitelor garantate ale reclamantei.

Metodologia de calcul a SRB nu este corespunzătoare pentru atingerea obiectivelor Directivei 2014/59/EU, ale Regulamentului nr. 806/2014 și ale regulamentului delegat.

Metodologia de calcul a SRB depășește de asemenea ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite de legislație.

Al patrulea motiv este întemeiat pe încălcarea principiului securității juridice prin neluarea în considerare în mod corespunzător a depozitelor garantate ale reclamantei.

Reclamanta nu ar fi putut să prevadă interpretarea pe care SRB a dat-o regulamentului delegat.

Al cincilea motiv este întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament prin neluarea în considerare în mod corespunzător a depozitelor garantate ale reclamantei.

Reclamanta trebuie să plătească o contribuție la Fondul unic de rezoluție semnificativ mai mare decât alte bănci care au o mărime sau un profil de risc identic sau similar.

____________

¹ Regulamentul delegat (UE) 2015/63 al Comisiei din 21 octombrie 2014 de completare a Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește contribuțiile ex ante la mecanismele de finanțare a rezoluției (JO 2015, L 11, p. 44).

² Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO 2014, L 173, p. 190).

³ Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO 2014, L 225, p. 1).