Acțiune introdusă la 16 noiembrie 2012 - Regatul Unit/Comisia
(Cauza T-503/12)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamant: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (reprezentanți: D. Wyatt, QC, V. Wakefield, Barrister, și C. Murrell, agent)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamantul solicită Tribunalului:
anularea Deciziei 2012/500/UE a Comisiei din 6 septembrie 2012 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli contractate de statele membre, în măsura în care vizează patru poziții din anexă privind o corecție forfetară de 5 % din cheltuielile efectuate în Irlanda de Nord în cursul exercițiului financiar 2008 (în cuantum de 277 231,60 euro și de 13 671,90 euro) și al exercițiului financiar 2009 (în cuantum de 270 398,26 euro și de 15 844 193,29 euro) (JO L 244, p. 11) și
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive.
Primul motiv întemeiat pe săvârșirea de către Comisie a unor erori de drept și de fapt și pe aspectul că nu a ținut seama de considerații privind întinderea pierderilor eventuale pentru Fondurile Uniunii Europene, având în vedere riscul prezentat pentru aceste Fonduri de cheltuielile efectuate în cursul anilor de cerere 2007 și 2008, rezultând în special din erori săvârșite în anul 2005 cu ocazia stabilirii numărului de hectare eligibile pentru ajutor care afectează alocarea inițială a drepturilor.
Al doilea motiv întemeiat pe săvârșirea de către Comisie a unor erori de drept și de fapt, întrucât a concluzionat în mod eronat că Northern Ireland Department of Agriculture and Rural Development (denumit în continuare "DARD") nu aplicase în mod corect, sau nu aplicase deloc, dispozițiile referitoare la sancțiuni, recuperarea plăților excedentare și neconformitatea intenționată și că Comisia, în consecință, a supraestimat și/sau nu a ținut seama de considerații privind întinderea pierderilor eventuale pentru Fondurile Uniunii Europene. În particular, Comisia:
a criticat în mod eronat o recalculare pretins "sistematică" a drepturilor la plată de către DARD;
a susținut în mod greșit că erorile săvârșite în 2005 puteau avea efecte materiale asupra elementului istoric al valorii drepturilor;
a adoptat o metodă eronată de calcul al plăților excedentare;
a adoptat o abordare eronată a sancțiunilor, în particular:
prin adoptarea unei metode eronate de calcul al sancțiunilor și
prin susținerea în mod eronat că trebuia să fie impusă o sancțiune pentru fiecare an în cazurile în care o sancțiune era aplicabilă în 2005, dar nu și pentru exercițiile următoare, în speță 2007 și 2008, în cazul în care plățile excedentare rezultau din aceeași eroare ca și cea sancționată în 2005;
a adoptat o abordare eronată a neconformității intenționate.
____________