HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a noua)
8 mai 2024(*)
„Trimitere preliminară – Apropierea legislațiilor – Agricultură – Definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate – Regulamentul (UE) nr. 251/2014 – Articolul 3 alineatul (4) – Cocteil aromatizat din produse vitivinicole – Definiție – Noțiunile de «alcool» și de «substanță aromatizantă alimentară»”
În cauza C‑216/23,
având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Bayerischer Verwaltungsgerichtshof (Tribunalul Administrativ Superior din Bavaria, Germania), prin decizia din 23 martie 2023, primită de Curte la 4 aprilie 2023, în procedura
Hauser Weinimport GmbH
împotriva
Freistaat Bayern,
CURTEA (Camera a noua),
compusă din doamna O. Spineanu‑Matei, președintă de cameră, domnul S. Rodin și doamna L. S. Rossi (raportoare), judecători,
avocat general: domnul N. Emiliou,
grefier: domnul A. Calot Escobar,
având în vedere procedura scrisă,
luând în considerare observațiile prezentate:
– pentru Hauser Weinimport GmbH, de A. Reinhart, Rechtsanwalt;
– pentru Freistaat Bayern, de C. Diroll și J. Vogel, în calitate de agenți;
– pentru Comisia Europeană, de B. Hofstötter și B. Rechena, în calitate de agenți,
având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,
pronunță prezenta
Hotărâre
1 Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 3 alineatul (4) litera (c) și a punctului 1 litera (b) subpunctul (ii) din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului (JO 2014, L 84, p. 14), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/2117 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 (JO 2021, L 435, p. 262) (denumit în continuare „Regulamentul nr. 251/2014”).
2 Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Hauser Weinimport GmbH, pe de o parte, și Freistaat Bayern (landul Bavaria, Germania), pe de altă parte, în legătură cu introducerea pe piață a unei băuturi, constituită în esență dintr‑un amestec de vin și de bere, desemnată drept „cocteil aromatizat din produse vitivinicole”, în sensul Regulamentului nr. 251/2014.
Cadrul juridic
Regulamentul nr. 251/2014
3 Considerentele (1), (4), (7), (9) și (11) ale Regulamentului nr. 251/2014 au următorul cuprins:
„(1) Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului [din 10 iunie 1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole (JO 1991, L 149, p. 1, Ediție specială, 03/vol. 9, p. 262)] și Regulamentul (CE) nr. 122/94 al Comisiei [din 25 ianuarie 1994 de stabilire a unor norme de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului din 10 iunie 1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole (JO 1994, L 21, p. 7, Ediție specială, 03/vol. 14, p. 180)] și‑au dovedit eficacitatea în reglementarea sectorului vinurilor aromatizate, băuturilor aromatizate pe bază de vin și cocteilurilor aromatizate obținute din produse vitivinicole (denumite în continuare «produse vitivinicole aromatizate»). Totuși, având în vedere inovațiile tehnologice, evoluțiile pieței și așteptările în continuă evoluție ale consumatorilor, este necesară actualizarea normelor aplicabile definirii, descrierii, prezentării, etichetării și protejării indicațiilor geografice ale anumitor produse vitivinicole aromatizate, ținând seama în același timp de metodele de producție tradiționale.
[…]
(4) În Uniune[a Europeană], produsele vitivinicole aromatizate sunt importante pentru consumatori, pentru producători și pentru sectorul agricol. Măsurile aplicabile sectorului produselor vitivinicole aromatizate ar trebui să contribuie la atingerea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor, la prevenirea practicilor care pot induce în eroare și la obținerea transparenței pieței și a concurenței loiale. În acest mod, măsurile vor salvgarda reputația pe care au dobândit‑o produsele vitivinicole aromatizate ale Uniunii pe piața internă și pe piața mondială, ținând în continuare seama de practicile tradiționale utilizate la fabricarea produselor vitivinicole aromatizate, precum și de necesitatea din ce în ce mai stringentă de a proteja și a informa consumatorii. Inovarea tehnologică ar trebui luată și ea în considerare în ceea ce privește produsele pentru care această inovare duce la îmbunătățirea calității, fără a afecta caracterul tradițional al produselor vitivinicole aromatizate în cauză.
[…]
(7) Pentru a garanta claritatea și transparența dreptului Uniunii care reglementează produsele vitivinicole aromatizate, este necesară definirea cu claritate a produselor care intră sub incidența reglementărilor respective, a criteriilor de producție, de descriere, de prezentare și de etichetare ale produselor vitivinicole aromatizate și în special a denumirilor de vânzare. […]
[…]
(9) Produsele vitivinicole aromatizate ar trebui produse în conformitate cu anumite norme și restricții care garantează satisfacerea așteptărilor consumatorilor în ceea ce privește calitatea și metodele de producție. Pentru a respecta standardele internaționale din acest domeniu, ar trebui stabilite metodele de producție și, ca regulă generală, Comisia ar trebui să țină seama de standardele recomandate și publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).
[…]
(11) În plus, alcoolul etilic utilizat la fabricarea produselor vitivinicole aromatizate ar trebui să fie exclusiv de origine agricolă, răspunzând astfel așteptărilor consumatorilor și respectând practicile tradiționale în materie de calitate. Se va asigura astfel și o piață de desfacere pentru produsele agricole de bază.”
4 Articolul 1 din Regulamentul nr. 251/2014 prevede:
„(1) Prezentul regulament stabilește norme privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea produselor vitivinicole aromatizate.
[…]
(3) Prezentul regulament se aplică tuturor produselor vitivinicole aromatizate introduse pe piață în Uniune, indiferent dacă sunt produse în statele membre sau în țări terțe, precum și celor produse în Uniune pentru export.”
5 Articolul 3 din acest regulament, intitulat „Definirea și clasificarea produselor vitivinicole aromatizate”, dispune:
„(1) Produsele vitivinicole aromatizate sunt produse obținute din produse ale sectorului vitivinicol astfel cum sunt menționate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 [al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO 2013, L 347, p. 671)], care au fost aromatizate. Acestea se împart în următoarele categorii:
(a) vinuri aromatizate,
(b) băuturi aromatizate pe bază de vin,
(c) cocteiluri aromatizate din produse vitivinicole.
(2) Vinul aromatizat este o băutură:
(a) obținută din unul sau mai multe dintre produsele viticole definite la partea IV punctul 5 din anexa II și la partea II punctele 1 și 3-9 din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu excepția vinului «Retsina»;
(b) în care produsele viticole menționate la litera (a) reprezintă cel puțin 75 % din volumul total;
(c) în care este posibil să se fi adăugat alcool;
(d) în care este posibil să se fi adăugat coloranți;
(e) în care este posibil să se fi adăugat must de struguri, must de struguri parțial fermentat sau ambele;
(f) care este posibil să fi fost îndulcită;
(g) care are un titru alcoolic volumic dobândit de cel puțin 14,5 % vol. și mai mic de 22 % vol. și o tărie alcoolică totală în volume de cel puțin 17,5 % vol.
(3) Băutura aromatizată pe bază de vin este o băutură:
(a) obținută din unul sau mai multe dintre produsele viticole definite la partea II punctele 1, 2 și 4-9 din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu excepția vinurilor produse cu adaos de alcool și a vinului «Retsina»;
(b) în care produsele viticole menționate la litera (a) reprezintă cel puțin 50 % din volumul total;
(c) la care nu s‑a adăugat alcool, cu excepția situației în care există dispoziții contrare la anexa II;
(d) în care este posibil să se fi adăugat coloranți;
(e) în care este posibil să se fi adăugat must de struguri, must de struguri parțial fermentat sau ambele;
(f) care este posibil să fi fost îndulcită;
(g) care are titru alcoolic volumic dobândit de cel puțin 4,5 % vol. și mai mic de 14,5 % vol.
(4) Cocteil aromatizat din produse vitivinicole este o băutură:
(a) obținută din unul sau mai multe dintre produsele viticole definite la partea II punctele 1, 2 și 4-11 din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu excepția vinurilor produse cu adaos de alcool și a vinului «Retsina»;
(b) în care produsele viticole menționate la litera (a) reprezintă cel puțin 50 % din volumul total;
(c) în care nu s‑a adăugat alcool;
(d) în care este posibil să se fi adăugat coloranți;
(e) care este posibil să fi fost îndulcită;
(f) care are titru alcoolic volumic dobândit mai mare de 1,2 % vol. și mai mic de 10 % vol.”
6 Articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 251/2014 prevede:
„Produsele vitivinicole aromatizate sunt produse în conformitate cu cerințele, restricțiile și descrierile stabilite în anexele I și II.”
7 Anexa I la acest regulament, intitulată „Definiții, cerințe și restricții tehnice”, prevede:
„1. Arome
[…]
(b) Pentru aromatizarea băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole sunt autorizate următoarele produse:
[…]
(ii) ierburi aromatice și/sau mirodenii și/sau substanțe aromatizante alimentare.
Adăugarea acestui tip de substanțe conferă produsului final caracteristici organoleptice diferite de cele ale vinului.
[…]
3. Adaosul de alcool
La prepararea unor vinuri aromatizate și a unor băuturi aromatizate pe bază de vin sunt autorizate următoarele produse:
(a) alcool etilic de origine agricolă, definit la punctul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 [al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (JO 2008, L 39, p. 16)], inclusiv de origine viticolă;
(b) alcool de vin sau alcool de stafide;
(c) distilat de vin sau distilat din stafide;
(d) distilat de origine agricolă, definit la punctul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 110/2008;
(e) rachiu de vin, definit la punctul 4 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008;
(f) rachiu de tescovină de struguri, definit la punctul 6 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008;
(g) băuturi spirtoase distilate din stafide fermentate.
Alcoolul etilic utilizat pentru diluarea sau dizolvarea materiilor colorante, aromele sau orice alți aditivi autorizați utilizați la prepararea produselor vitivinicole aromatizate trebuie să fie de origine agricolă și trebuie să fie folosiți în dozele strict necesare și nu sunt considerați adaos de alcool în scopul obținerii unui produs vitivinicol aromatizat.
[…]
5. Adaosul de apă
Pentru prepararea produselor vitivinicole aromatizate, se autorizează adaosul de apă cu condiția ca aceasta să fie folosită în dozele necesare:
– pentru prepararea esențelor de aromă;
– pentru dizolvarea materiilor colorante și a îndulcitorilor;
– pentru ajustarea compoziției finale a produsului.
[…]”
Istoricul litigiului principal și întrebările preliminare
8 Hauser Weinimport produce și comercializează o băutură constituită dintr‑un amestec pe bază de alcool și compusă din 55 % vin și din 10 % bere. Băutura respectivă are un titru alcoolic volumic de 5,5 % și este aromatizată cu flori de soc. Aceasta a fost introdusă pe piață drept „cocteil aromatizat din produse vitivinicole”.
9 Freistaat Bayern (landul Bavaria, Germania) a contestat această desemnare pentru motivul că berea prezentă în băutura menționată constituie „alcool”, în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul nr. 251/2014, care este interzis să se adauge la orice băutură desemnată drept „un cocteil aromatizat din produse vitivinicole”. În consecință, landul Bavaria a interzis Hauser Weinimport să comercializeze aceeași băutură sub această denumire.
10 Potrivit acesteia din urmă, numai produsele enumerate la punctul 3 din anexa I la Regulamentul nr. 251/2014 trebuie considerate „alcooluri” în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (c) din acest regulament, din moment ce adaosul de alcool, în sensul articolului 3 din regulamentul menționat, trebuie să determine o mărire, iar nu o reducere a titrului alcoolic. Or, în speță, adaosul unei mici cantități de bere, care corespunde unui procent de 10 % din băutura în cauză și al cărei titru alcoolic este redus, nu ar mări titrul acestei băuturi. În orice caz, berea ar fi o substanță aromatizantă alimentară, în sensul punctului 1 litera (b) subpunctul (ii) din anexa I la același regulament, al cărei adaos ar fi autorizat.
11 Prin hotărârea din 21 septembrie 2020, Bayerisches Verwaltungsgericht Augsburg (Tribunalul Administrativ Bavarez din Augsburg, Germania) a respins acțiunea formulată de Hauser Weinimport pentru motivul că niciun alt alcool decât un produs viticol nu poate fi adăugat la o băutură care poartă denumirea de „cocteil aromatizat din produse vitivinicole”.
12 Sesizat cu apelul împotriva acestei hotărâri, Bayerischer Verwaltungsgerichtshof (Tribunalul Administrativ Superior din Bavaria, Germania), care este instanța de trimitere, ridică problema interpretării mai multor dispoziții ale Regulamentului nr. 251/2014. Deși această instanță tinde să admită apelul, acceptând argumentația Hauser Weinimport rezumată la punctul 10 din prezenta hotărâre, ea recunoaște că nu este în măsură să identifice cu suficientă certitudine interpretarea dreptului Uniunii de care depinde soluționarea litigiului cu care este sesizată.
13 În aceste condiții, Bayerischer Verwaltungsgerichtshof (Tribunalul Administrativ Superior din Bavaria) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:
„1) Articolul 3 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul [nr. 251/2014] trebuie interpretat în sensul că noțiunea de «alcool» include și o băutură care conține alcool și care nu este un produs viticol în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul [nr. 251/2014]?
2) «A adăuga» în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul [nr. 251/2014] înseamnă că titrul alcoolic al produsului finit trebuie să se fi mărit în raport cu cel al produsului viticol folosit potrivit articolului 3 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul [nr. 251/2014]?
3) În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, articolul 3 alineatul (1) prima teză coroborat cu punctul 1 litera (b) subpunctul (ii) din anexa I la Regulamentul [nr. 251/2014] trebuie interpretat în sensul că noțiunea de «substanță aromatizantă alimentară» include și o băutură care conține alcool în sensul primei întrebări?”
Cu privire la întrebările preliminare
Cu privire la prima și la a doua întrebare
14 Prin intermediul primei și al celei de a doua întrebări, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 3 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul nr. 251/2014 trebuie interpretat în sensul că noțiunea de „alcool”, în sensul acestei dispoziții, care nu poate fi adăugat la o băutură ce poartă denumirea „cocteil aromatizat din produse vitivinicole”, include o băutură alcoolică ce, precum berea, nu este un produs viticol, în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din acest regulament, dar a cărei adăugare trebuie totuși să conducă la mărirea titrului alcoolic al unui asemenea cocteil în raport cu cel al produsului sau al produselor viticole menționate de această din urmă dispoziție.
15 Este necesar să se constate că, în conformitate cu articolul 1 alineatele (1) și (3) din Regulamentul nr. 251/2014, acesta stabilește norme privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea „produselor vitivinicole aromatizate” și se aplică tuturor acestor produse introduse pe piață în Uniune. După cum se subliniază în considerentele (4) și (9) ale acestui regulament, normele respective trebuie să contribuie la atingerea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor, în special în ceea ce privește informarea acestora din urmă, la prevenirea practicilor care îi pot induce în eroare și la garantarea satisfacerii așteptărilor consumatorilor în ceea ce privește calitatea și metodele de producție. În plus, după cum subliniază considerentul (7) al regulamentului menționat, claritatea și transparența fac necesară o definire clară a produselor vitivinicole aromatizate, a criteriilor de producție, de descriere, de prezentare și de etichetare ale produselor respective și în special a criteriilor privind denumirile de vânzare ale acestora.
16 Având în vedere aceste obiective, articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul nr. 251/2014, intitulat „Definirea și clasificarea produselor vitivinicole aromatizate”, împarte aceste produse obținute în sectorul vitivinicol în trei categorii, și anume, la litera (a), „vinuri aromatizate”, la litera (b), „băuturi aromatizate pe bază de vin” și, la litera (c), „cocteiluri aromatizate din produse vitivinicole”.
17 Articolul 3 alineatele (2)-(4) din Regulamentul nr. 251/2014 enumeră caracteristicile pe care trebuie să le întrunească băuturile care se încadrează în fiecare dintre aceste categorii.
18 Astfel, conform articolului 3 alineatul (2) literele (a)-(c) din acest regulament, „vinul aromatizat” trebuie obținut din unul sau mai multe produse viticole, așa cum sunt prevăzute de această dispoziție, care reprezintă cel puțin 75 % din volumul total al acestei băuturi și „în care este posibil să se fi adăugat alcool”.
19 În temeiul articolului 3 alineatul (3) literele (a)-(c) din acest regulament, „[b]ăutura aromatizată pe bază de vin” trebuie obținută din unul sau mai multe dintre produsele viticole, așa cum sunt prevăzute de această dispoziție, care reprezintă cel puțin 50 % din volumul total al acestei băuturi și „la care nu s‑a adăugat alcool, cu excepția situației în care există dispoziții contrare la anexa II”.
20 În ceea ce privește denumirea de „cocteil aromatizat din produse vitivinicole”, care face obiectul cauzei principale, articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul nr. 251/2014 prevede că un asemenea cocteil trebuie obținut din unul sau mai multe produse vitivinicole, astfel cum sunt menționate la litera (a) a acestei dispoziții, care reprezintă cel puțin 50 % din volumul total al acestei băuturi, băutură în care, în conformitate cu litera (c) a dispoziției menționate, „nu s‑a adăugat alcool”. Litera (f) a aceleiași dispoziții precizează că titrul alcoolic volumic dobândit este mai mare de 1,2 % vol. și mai mic de 10 % vol.
21 Rezultă că un „cocteil aromatizat din produse vitivinicole” poate fi compus în mod valabil din vin, dar nu poate include, cu excepția produselor vitivinicole menționate la articolul 3 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul nr. 251/2014, o băutură în care „s‑a adăugat alcool”.
22 Trebuie arătat că Regulamentul nr. 251/2014 nu conține o definiție a expresiei „s‑a adăugat alcool”.
23 Este adevărat că, așa cum indică Hauser Weinimport, anexa I la Regulamentul nr. 251/2014 enumeră, la punctul 3, intitulat „Adaosul de alcool”, șapte produse autorizate „[l]a prepararea unor vinuri aromatizate și a unor băuturi aromatizate pe bază de vin”, printre care nu figurează berea.
24 Totuși, această constatare nu poate însemna că noțiunea de „alcool”, în sensul acestui regulament, cuprinde numai cele șapte produse enumerate la punctul 3 din anexa I la regulamentul menționat și că, în consecință, categoria băuturilor care poartă denumirea de „cocteil aromatizat din produse vitivinicole” ar putea fi compusă în parte din băuturi alcoolice care nu figurează în aceasta, cum este cazul berii.
25 Astfel, după cum rezultă din textul său, punctul 3 din anexa I la Regulamentul nr. 251/2014 se limitează să autorizeze o listă exhaustivă de șapte tipuri de alcool, și anume alcool etilic de origine agricolă, inclusiv de origine viticolă, alcool de vin sau alcool de stafide, distilat de vin sau distilat din stafide, distilat de origine agricolă, rachiu de vin sau de tescovină de struguri și băuturi spirtoase distilate din stafide fermentate, pentru ca aceste produse să fie încorporate în prepararea unor „vinuri aromatizate” sau a unor „băuturi aromatizate pe bază de vin”, ceea ce nu include categoria „cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole”, menționată la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul respectiv.
26 Prin urmare, nu numai că alcoolurile enumerate la punctul 3 din anexa I la Regulamentul nr. 251/2014 nu pot fi adăugate la o băutură care se încadrează în categoria „cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole”, dar această dispoziție nici nu poate fi interpretată în sensul că autorizează implicit, pentru aceeași categorie, adaosul unui alt alcool decât un produs viticol menționat la articolul 3 alineatul (4) litera (a) din acest regulament, care nu figurează în lista exhaustivă pe care o stabilește.
27 Această interpretare este confirmată de finalitatea urmărită de Regulamentul nr. 251/2014, care constă în definirea în mod uniform a tuturor produselor vitivinicole aromatizate introduse pe piață în Uniune, în scopul de a asigura satisfacerea așteptărilor consumatorilor, prevenind practicile care îi pot induce în eroare.
28 În schimb, interpretarea punctului 3 din anexa I la acest regulament susținută de Hauser Weinimport ar conduce la situația paradoxală, contrară finalității citate anterior a regulamentului menționat, ca băuturi alcoolice precum whisky‑ul, votca sau berea, a căror adăugare este exclusă pentru categoriile „vinuri aromatizate” și „băuturi aromatizate pe bază de vin”, să poată fi autorizate implicit pentru „cocteilurile aromatizate din produse vitivinicole”. În special, o asemenea situație ar putea în mod vădit să inducă în eroare consumatorii cu privire la definiția și la domeniul de aplicare al denumirii de „cocteil aromatizat din produse vitivinicole”, având în vedere că, potrivit articolului 3 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul nr. 251/2014, „nu [este posibil să se fi] adăugat alcool” în băuturile care intră sub incidența acestei denumiri.
29 În plus, argumentul Hauser Weinimport, potrivit căruia criteriul titrului alcoolic, obținut de un asemenea cocteil după adăugarea unui alcool, ar trebui luat în considerare ca parametru pentru a stabili dacă „s‑a adăugat alcool” sau nu, se lovește de aceleași piedici.
30 Astfel, a admite relevanța unui asemenea criteriu ar conduce la a face să varieze aplicarea dispozițiilor Regulamentului nr. 251/2014 în Uniune în funcție de elemente circumstanțiale, și anume de titrul alcoolic al alcoolului care ar fi încorporat în băutura care intră sub incidența denumirii de „cocteil aromatizat din produse vitivinicole”, precum și de partea pe care o reprezintă alcoolul respectiv în aceasta. Ar rezulta de aici o incertitudine cu privire la domeniul de aplicare al acestei denumiri, precum și un risc ca consumatorii să se poată înșela cu privire la utilizarea acesteia.
31 În plus, nu poate fi reținută nici interpretarea susținută de Hauser Weinimport potrivit căreia utilizarea termenului „adaos” la punctul 3 din anexa I la Regulamentul nr. 251/2014 ar trebui să însemne numai o mărire a titrului alcoolic al produsului final, în speță al unui asemenea cocteil, ceea ce ar exclude adăugarea unei mici cantități de bere, al cărei titru alcoolic este redus. În această privință, este suficient să se constate că, la punctul 5 din anexa I la Regulamentul nr. 251/2014, același termen este utilizat în legătură cu autorizația privind „adaosul de apă” în toate produsele vitivinicole aromatizate, în condițiile în care este cert că un asemenea adaos diminuează titrul alcoolic al produsului final.
32 Având în vedere considerațiile care precedă, este necesar să se răspundă la prima și la a doua întrebare că articolul 3 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul nr. 251/2014 trebuie interpretat în sensul că noțiunea de „alcool”, în sensul acestei dispoziții, care nu poate fi adăugat la o băutură ce poartă denumirea „cocteil aromatizat din produse vitivinicole”, include o băutură alcoolică ce, precum berea, nu este un produs viticol, în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din acest regulament, indiferent de împrejurarea că adăugarea unei asemenea băuturi alcoolice nu conduce la mărirea titrului alcoolic al unui asemenea cocteil în raport cu cel al produsului sau al produselor viticole menționate de această din urmă dispoziție.
Cu privire la a treia întrebare
33 Prin intermediul celei de a treia întrebări, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă articolul 3 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul nr. 251/2014 trebuie interpretat în sensul că interdicția de a adăuga alcool la un „cocteil aromatizat din produse vitivinicole”, pe care o prevede această dispoziție, se opune ca o băutură alcoolică ce, precum berea, nu este unul dintre produsele viticole menționate de dispoziția respectivă, să poată fi încorporată într‑un asemenea cocteil, în calitate de „substanță aromatizantă alimentară”, în sensul punctului 1 litera (b) subpunctul (ii) din anexa I la acest regulament.
34 Trebuie subliniat că punctul 1 din anexa I la Regulamentul nr. 251/2014 enumeră ingredientele care sunt autorizate pentru „aromatizarea” celor trei categorii de produse vitivinicole aromatizate menționate la articolul 3 din acest regulament. Printre aceste ingrediente figurează, pentru fiecare dintre aceste categorii, în conformitate cu punctul 1 literele (a) și (b) din anexa I la regulamentul menționat, „ierburi aromatice și/sau mirodenii și/sau substanțe aromatizante alimentare”.
35 Întrucât Regulamentul nr. 251/2014 nu oferă nicio definiție a unei „substanțe aromatizante alimentare”, nu se poate exclude, așa cum admite Comisia, ca o băutură alcoolică să poată constitui un aliment aromatizant.
36 Cu toate acestea, ar fi contrar literei, economiei și obiectivelor urmărite de Regulamentul nr. 251/2014 ca adăugarea unei băuturi alcoolice precum berea la un „cocteil aromatizat de produse vitivinicole”, care este interzisă în temeiul articolului 3 alineatul (4) litera (c) din acest regulament, să poată fi în ultimă instanță autorizată, în temeiul punctului 1 litera (b) subpunctul (ii) din anexa I la regulamentul menționat, pentru motivul că o asemenea băutură alcoolică poate constitui o substanță aromatizantă alimentară.
37 O interpretare diferită a dispozițiilor Regulamentului nr. 251/2014 ar priva interdicția prevăzută la articolul 3 alineatul (4) litera (c) de orice efect util și ar aduce atingere obiectivului urmărit de acest regulament, astfel cum a fost amintit la punctul 15 din prezenta hotărâre, care constă în a asigura consumatorilor un nivel înalt de protecție, în special printr‑o informare adecvată și prin prevenirea practicilor care îi pot induce în eroare.
38 Având în vedere considerațiile care precedă, este necesar să se răspundă la a treia întrebare că articolul 3 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul nr. 251/2014 trebuie interpretat în sensul că interdicția de a adăuga alcool la un „cocteil aromatizat din produse vitivinicole”, prevăzută de această dispoziție, se opune ca o băutură alcoolică ce, precum berea, nu este unul dintre produsele viticole menționate de dispoziția respectivă să poată fi încorporată într‑un asemenea cocteil în calitate de „substanță aromatizantă alimentară”, în sensul punctului 1 litera (b) subpunctul (ii) din anexa I la acest regulament.
Cu privire la cheltuielile de judecată
39 Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a noua) declară:
1) Articolul 3 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/2117 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021,
trebuie interpretat în sensul că
noțiunea de „alcool”, în sensul acestei dispoziții, care nu poate fi adăugat la o băutură ce poartă denumirea „cocteil aromatizat din produse vitivinicole”, include o băutură alcoolică ce, precum berea, nu este un produs viticol, în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din acest regulament, indiferent de împrejurarea că adăugarea unei asemenea băuturi alcoolice nu conduce la mărirea titrului alcoolic al unui asemenea cocteil în raport cu cel al produsului sau al produselor viticole utilizate menționate de această din urmă dispoziție.
2) Articolul 3 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul nr. 251/2014, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2021/2117,
trebuie interpretat în sensul că
interdicția de a adăuga alcool la un „cocteil aromatizat din produse vitivinicole”, prevăzută de această dispoziție, se opune ca o băutură alcoolică ce, precum berea, nu este unul dintre produsele viticole menționate de dispoziția respectivă să poată fi încorporată într‑un asemenea cocteil, în calitate de „substanță aromatizantă alimentară”, în sensul punctului 1 litera (b) subpunctul (ii) din anexa I la acest regulament.
Semnături