Language of document :

Recurs introdus la 29 aprilie 2024 de Papouis Dairies LTD și alții împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a zecea) din 21 februarie 2024 în cauza T-361/21, Papouis Dairies și alții/Comisia

(Cauza C-314/24 P)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurente: Papouis Dairies LTD, Pagkyprios organismos ageladotrofon (POA) Dimosia LTD, Pagkypria Organosi Ageladotrofon, E. Gavrielides Oy, Neomax Sales SRL și FFF Fine Foods Pty Ltd (reprezentanți: A. Pomares Caballero și M. Pomares Caballero, abogados, și N. Korogiannakis, dikigoros)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană, Republica Cipru

Concluziile recurentelor

Recurentele solicită Curții:

anularea hotărârii atacate;

pronunțarea cu privire la motivele de anulare;

anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/5911 al Comisiei din 12 aprilie 2021 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [„Χαλλούμι” (Halloumi)/„Hellim” (DOP)], cu modificările ulterioare;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată către recurente;

în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

1.    Tribunalul a încălcat articolul 86 din Regulamentul de Procedură al Tribunalului, articolul 263 din TFUE, precum și articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/20121 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, coroborat cu articolul 6b din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/20142 și articolul 10a din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/20143 , prin faptul că a declarat inadmisibilă cererea reclamantelor de adaptare a pledoariilor și prin faptul că a declarat că Comisia nu trebuie să controleze conținutul modificărilor standard la o denumire de origine protejată (DOP) care i-au fost comunicate de un stat membru și nu exercită nicio putere de decizie atunci când le publică și deci publicarea modificărilor standard nu constituie un act al Comisiei care să poate fi contestat la instanțele Uniunii.

2.    Tribunalul a încălcat articolul 41 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale prin faptul că nu a considerat că, în termeni absoluți, o perioadă de zece ani pentru înregistrarea unui DOP este excesivă și prin faptul că a declarat că nerespectarea principiului unui termen rezonabil afectează validitatea respectivei proceduri numai atunci când scurgerea unei perioade excesive poate afecta chiar conținutul deciziei adoptate la finalul procedurii administrative.

3.    Tribunalul a încălcat articolele 50 alineatul (1), 51 și 52 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, precum și articolul 296 TFUE și articolul 41 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale, atunci când a arătat că Comisia nu are obligația de a statua în mod expres cu privire la toate argumentele invocate de persoanele care au depus o declarație de opoziție motivată împotriva înregistrării unei DOP și atunci când a concluzionat că Comisia, la evaluarea ulterioară a opozițiilor formulate în stadiul procedurii de la nivelul UE, are o marjă de apreciere limitată constând în verificarea faptului că informațiile factuale cuprinse în cererea de înregistrare a DOP nu sunt viciate de erori vădite.

4.    Tribunalul a încălcat articolele 50 alineatul (1) și 52 alineatul (3) litera (b) coroborate cu articolele 5 alineatul (1) și 7 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, precum și articolul 263 TFUE, prin faptul că a declarat că o eroare admisă, dar și alte patru posibile erori care, în orice caz, nu ar fi considerate vădite, toate referitoare la un link din caietul de sarcini al unei DOP, nu sunt suficiente pentru a demonstra neefectuarea de către Comisie a unei examinări adecvate a cererii de înregistrare a unei DOP.

5.    Tribunalul a încălcat articolele 5 alineatul (1), 6 alineatul (1), 7 alineatul (1), 10 și 50 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 atunci când a statuat că faptul că, la data la care Comisia adoptă o decizie de înregistrare a unei DOP, doar o cantitate limitată de produse protejate prin denumirea propusă spre înregistrare sunt fabricate în conformitate cu caietul de sarcini nu justifică, în sine, respingerea cererii de înregistrare a denumirii respective.

6.    Tribunalul a încălcat principiul bunei administrări prin faptul că a concluzionat că Comisia nu avea obligația să aștepte soluționarea procesului aflat în curs de soluționare la instanța națională înainte de a înregistra o DOP și prin faptul că a concluzionat că anularea de către instanța națională a deciziei administrative de admitere a cererii de înregistrare a DOP nu atrage după sine în mod automat anularea Regulamentului de punere în aplicare ulterior al Comisiei prin care se dispune înregistrarea respectivei DOP.

____________

1 JO 2021, L 125, p. 42.

1 Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO 2012, L 343, p. 1).

1 Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei din 18 decembrie 2013 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la stabilirea simbolurilor Uniunii pentru denumirile de origine protejate, indicațiile geografice protejate și specialitățile tradiționale garantate și cu privire la anumite norme privind sursele, anumite norme procedurale și anumite norme tranzitorii suplimentare (JO 2014, L 179, p. 17).

1 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO 2014, L 179, p. 36).