Cauza T‑296/12
The Health Food Manufacturers’ Association și alții
împotriva
Comisiei Europene
„Protecția consumatorilor – Regulamentul (UE) nr. 432/2012 – Mențiuni de sănătate înscrise pe produsele alimentare – Acțiune în anulare – Act normativ care nu presupune măsuri de executare – Afectare directă – Admisibilitate – Încălcarea articolelor 13 și 28 din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 – Principiul bunei administrări – Nediscriminare – Criterii de evaluare eronate – Regulamentul nr. 1924/2006 – Excepție de nelegalitate – Dreptul de a fi ascultat – Securitate juridică – Perioadă tranzitorie nerezonabilă – Listă cu mențiuni în așteptare”
Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a opta) din 12 iunie 2015
1. Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Noțiunea de act normativ în sensul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE – Orice act cu aplicabilitate generală, cu excepția actelor legislative – Regulament al Comisiei de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare – Includere
(art. 263 al patrulea paragraf TFUE; Regulamentul nr. 432/2012 al Comisiei)
2. Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Acte care le privesc direct și individual – Afectare directă – Criterii – Regulament al Comisiei de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare – Reclamant care a oferit indicații precise cu privire la mențiunile interzise care au drept consecință afectarea situației sale juridice – Admisibilitate
(art. 263 al patrulea paragraf TFUE; Regulamentul nr. 432/2012 al Comisiei)
3. Procedură jurisdicțională – Probă – Proba cu înscrisuri – Valoare probantă – Apreciere de către instanța Uniunii – Criterii
(Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 64 și 65)
4. Acțiune în anulare – Condiții de admisibilitate – Interesul de a exercita acțiunea – Introducerea unei acțiuni unice de către doi reclamanți – Admisibilitatea acțiunii unuia dintre reclamanți – Necesitatea de a examina admisibilitatea acțiunii în ceea ce privește al doilea reclamant – Lipsă
(art. 263 TFUE)
5. Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Acte normative care presupun măsuri de executare – Noțiune – Regulamentul nr. 432/2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare – Excludere
(art. 263 al patrulea paragraf TFUE; Regulamentul nr. 432/2012 al Comisiei)
6. Apropierea legislațiilor – Mențiuni nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare – Regulamentul nr. 1924/2006 – Mențiuni de sănătate, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor – Adoptarea listei armonizate cu mențiuni permise – Putere de apreciere a Comisiei – Control jurisdicțional – Limite
[Regulamentul nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, considerentele (1) și (2), art. 1 și art. 13 alin. (1)-(3)]
7. Dreptul Uniunii Europene – Interpretare – Metode – Interpretare literală, sistematică, istorică și teleologică – Luare în considerare a motivării actului în cauză
8. Apropierea legislațiilor – Mențiuni nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare – Regulamentul nr. 1924/2006 – Mențiuni de sănătate, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor – Adoptarea listei armonizate cu mențiuni permise – Depășirea de către Comisie a unui termen procedural – Efect asupra legalității actului în cauză – Condiții
[Regulamentul nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 13 alin. (3)]
9. Apropierea legislațiilor – Mențiuni nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare – Regulamentul nr. 1924/2006 – Mențiuni de sănătate, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor – Adoptarea listei armonizate cu mențiuni permise – Aplicarea de către Comisie a unor măsuri tranzitorii în privința mențiunilor în așteptare sau în curs de evaluare – Admisibilitate
[Regulamentul nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 13 alin. (1) și art. 28 alin. (5) și (6)]
10. Apropierea legislațiilor – Mențiuni nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare – Regulamentul nr. 1924/2006 – Mențiuni de sănătate, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor – Adoptarea listei armonizate cu mențiuni permise – Stabilirea de măsuri provizorii care se aplică mențiunilor de sănătate în așteptare sau în curs de evaluare – Identificarea mențiunilor în așteptare printr‑o trimitere la mai multe site‑uri internet – Încălcarea principiului securității juridice – Lipsă
[Regulamentul nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 13 alin. (2) și art. 28 alin. (5) și (6); Regulamentul nr. 432/2012 al Comisiei, considerentele (4) și (11)]
11. Drepturi fundamentale – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Dreptul la o bună administrare – Dreptul de a fi ascultat – Inaplicabilitate la procedurile care conduc la adoptarea unor acte cu aplicabilitate generală
[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41 alin. (2) lit. (a); Regulamentul nr. 432/2012 al Comisiei]
12. Apropierea legislațiilor – Mențiuni nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare – Regulamentul nr. 1924/2006 – Mențiuni de sănătate, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor – Adoptarea listei armonizate cu mențiuni permise – Obligația de consultare prealabilă a producătorilor din sector și a celorlalte părți interesate – Lipsă
[Regulamentul nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 13 alin. (1)-(3); Regulamentul nr. 432/2012 al Comisiei]
13. Acte ale instituțiilor – Motivare – Obligație – Conținut – Regulament de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare
(art. 296 al doilea paragraf TFUE; Regulamentul nr. 432/2012 al Comisiei)
14. Dreptul Uniunii Europene – Principii – Egalitate de tratament – Noțiune
15. Apropierea legislațiilor – Mențiuni nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare – Regulamentul nr. 1924/2006 – Evaluarea științifică a riscurilor – Cerință referitoare la un nivel ridicat de protecție a sănătății – Realizarea unei evaluări mai puțin exigente pentru mențiunile de sănătate, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor – Excludere
[Regulamentul nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, considerentul (17), art. 5, 6, art. 13 alin. (1)-(3) și (5) și art. 14]
16. Apropierea legislațiilor – Mențiuni nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare – Regulamentele nr. 178/2002 și nr. 1924/2006 – Mențiuni de sănătate, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor – Adoptarea listei armonizate cu mențiuni permise – Obligația de a adopta linii directoare privind evaluarea de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a cererilor de autorizare a mențiunilor – Lipsă – Încălcarea principiului securității juridice – Lipsă
[Regulamentul nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului și Regulamentul nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 13 alin. (3)]
17. Apropierea legislațiilor – Mențiuni nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare – Regulamentele nr. 178/2002 și nr. 1924/2006 – Evaluarea științifică a riscurilor – Mențiuni de sănătate, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor – Aplicarea Regulamentului nr. 1924/2006 ca lex specialis – Consecințe
[Regulamentul nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 30 alin. (4), și Regulamentul nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 13 alin. (2) și (3)]
18. Procedură jurisdicțională – Cerere de sesizare a instanței – Cerințe de formă – Identificarea obiectului litigiului – Expunere sumară a motivelor invocate – Trimitere globală la alte înscrisuri anexate la cererea introductivă – Inadmisibilitate
[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 44 alin. (1) lit. (c)]
19. Excepție de nelegalitate – Domeniu de aplicare – Acte a căror nelegalitate poate fi invocată – Act cu caracter general pe care se întemeiază decizia atacată – Necesitatea unui raport juridic între actul atacat și actul general contestat
(art. 277 TFUE)
20. Acțiune în anulare – Acte supuse căilor de atac – Noțiune – Acte care produc efecte juridice obligatorii – Acte pregătitoare – Excludere – Listă publicată de Comisie care enumeră mențiunile de sănătate în curs de evaluare și care intră sub incidența regimului tranzitoriu prevăzut de Regulamentul nr. 1924/2006 – Act care servește doar la pregătirea deciziei finale – Excludere
[art. 263 TFUE; Regulamentul nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 28 alin. (5) și (6)]
21. Acțiune în anulare – Interesul de a exercita acțiunea – Necesitatea existenței unui interes născut și actual – Acțiune care poate aduce un beneficiu reclamantului – Interes legat de situații viitoare și incerte – Excludere
(art. 263 TFUE)
22. Procedură jurisdicțională – Cerere de sesizare a instanței – Cerințe de formă – Identificarea obiectului litigiului – Expunere sumară a motivelor invocate – Enunțare abstractă – Inadmisibilitate
(Statutul Curții de Justiție, art. 21 primul paragraf și art. 53 primul paragraf; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 44 alin. (1) lit. (c)]
1. Noțiunea de act normativ în sensul articolului 263 al patrulea paragraf in fine TFUE trebuie înțeleasă ca vizând acte cu aplicabilitate generală, cu excepția actelor legislative. Constituie un act normativ Regulamentul nr. 432/2012 de stabilire a unei liste cu mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor.
Astfel, regulamentul menționat a fost adoptat de Comisie în exercitarea unor competențe de executare, în cadrul procedurii de reglementare cu control, și, în consecință, acesta nu constituie un act legislativ. În plus, Regulamentul nr. 432/2012 are aplicabilitate generală, în sensul că se aplică unor situații determinate în mod obiectiv, și produce efecte juridice obligatorii în privința unei categorii de persoane avute în vedere în mod general și abstract.
(a se vedea punctele 34-37)
2. Condiția afectării directe, în sensul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE, impune, în primul rând, ca măsura contestată să producă în mod direct efecte asupra situației juridice a reclamantului și, în al doilea rând, să nu lase nicio putere de apreciere destinatarilor acestei măsuri care sunt însărcinați cu punerea sa în aplicare, aceasta având un caracter pur automat și decurgând doar din reglementarea contestată, fără aplicarea altor norme intermediare.
În ceea ce privește o acțiune formulată împotriva Regulamentului nr. 432/2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor, îi revine reclamantului obligația de a identifica, în scopul de a demonstra că este afectat în mod direct în sensul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE, mențiunile vizate de regulamentul menționat care aduc atingere situației sale juridice. Mai precis, reclamantul are obligația să demonstreze că, la momentul introducerii acțiunii, utiliza, în comunicările cu caracter comercial referitoare la produsele sale, mențiuni interzise ca urmare a adoptării Regulamentului nr. 432/2012. În această privință, în măsura în care demonstrează că a recurs, în comercializarea produselor sale, la mențiuni de sănătate respinse prin regulamentul menționat, trebuie să se constate că acesta este susceptibil să își producă efectele asupra situației juridice a reclamantului.
Pe de altă parte, Regulamentul nr. 432/2012 nu lasă nicio putere de apreciere destinatarilor săi, întrucât autorizarea prevăzută în regulamentul menționat conține, în mod evident, un caracter pur automat și decurge doar din reglementarea contestată, fără aplicarea altor norme intermediare. În această privință, potrivit articolului 2 din Regulamentul nr. 432/2012, acesta este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
(a se vedea punctele 38, 40, 41 și 44)
3. Activitatea Curții de Justiție și a Tribunalului este guvernată de principiul liberei aprecieri a probelor, singurul criteriu de apreciere a valorii probelor prezentate constând în credibilitatea acestora. Pentru a aprecia valoarea probatorie a unui document, trebuie să se verifice veridicitatea informației pe care o conține și să se țină cont printre altele de originea documentului, de împrejurările elaborării sale și de destinatarul său și trebuie să se ridice problema dacă, după conținut, pare temeinic și fiabil. În această privință, este necesar să se concluzioneze că credibilitatea unor înscrisuri depuse de un reclamant este suficient dovedită în cazul unor declarații depuse la cererea expresă a instanței Uniunii, semnate de directorii întreprinderii reclamante, care se presupune că au capacitatea de a oferi indicații precise cu privire la informațiile solicitate, și prezentate prin intermediul avocatului care reprezintă reclamantul în acțiunea sa, care, în calitate de colaborator al justiției și în virtutea obligațiilor deontologice care îi revin, este ținut să verifice autenticitatea și veridicitatea respectivelor înscrisuri.
(a se vedea punctul 42)
4. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 43)
5. Noțiunea de acte normative care nu presupun măsuri de executare, în sensul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE, trebuie să fie interpretată în lumina obiectivului acestei dispoziții, care constă, astfel cum reiese din geneza sa, în a evita ca un particular să trebuiască să încalce dreptul pentru a putea avea acces la o instanță. Pentru a stabili dacă un act normativ presupune măsuri de executare, trebuie să se facă o raportare la poziția persoanei care invocă dreptul la acțiune în temeiul celei de a treia ipoteze menționate la articolul 263 al patrulea paragraf TFUE. Așadar, nu are relevanță aspectul dacă actul în cauză presupune măsuri de executare în privința altor justițiabili. Pentru a verifica dacă actul atacat presupune măsuri de executare, trebuie să se facă referire numai la obiectul acțiunii și, în cazul în care un reclamant nu solicită decât anularea în parte a unui act, trebuie luate în considerare, dacă este cazul, numai măsurile de executare pe care le presupune eventual această parte a actului.
În ceea ce privește Regulamentul nr. 432/2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor, acesta se aplică, prin definiție, în mod automat asociațiilor de producători de suplimente alimentare, iar aplicarea acestuia nu impune niciun tip de măsură din partea autorităților publice naționale sau europene. În consecință, regulamentul menționat nu presupune măsuri de executare în sensul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE.
(a se vedea punctele 46-50)
6. Legiuitorul Uniunii a încredințat Comisiei, prin intermediul articolului 13 din Regulamentul nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare, sarcina de a stabili, la nivelul Uniunii, o listă armonizată cu mențiuni de sănătate permise, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Cu toate acestea, textul dispoziției menționate nu precizează dacă lista cu mențiunile autorizate trebuia să fie adoptată o singură dată sau dacă, în schimb, această listă putea fi adoptată în mai multe etape, permițând astfel Comisiei să amâne autorizarea mențiunilor de sănătate a căror evaluare, fie de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), fie de către Comisie, nu era finalizată.
În această privință, în lumina obiectivelor Regulamentului nr. 1924/2006, astfel cum rezultă atât din considerentele (1) și (2), cât și din articolul 1 din acesta, trebuie să se interpreteze articolul 13 alineatele (1)-(3) din regulamentul menționat în sensul că nu conține decât o obligație de rezultat pentru Comisie, care constă în adoptarea, după consultarea EFSA, a listei cu mențiunile permise pe baza listelor naționale furnizate de statele membre. Astfel, nimic nu sugerează, în textul acestui articol sau în cel al considerentelor Regulamentului nr. 1924/2006, că legiuitorul Uniunii a intenționat să priveze Comisia de posibilitatea de a întocmi în mod gradual lista menționată și în special de a o completa pe măsură ce evaluările tehnice sunt efectuate de EFSA, iar condițiile stabilite de regulamentul menționat sunt verificate de Comisia însăși. Dimpotrivă, articolul 13 alineatele (1)-(3) din Regulamentul nr. 1924/2006 supune liberei aprecieri a instituției menționate definirea, cu respectarea principiilor stabilite de regulamentul respectiv și de dreptul Uniunii, a cadenței care trebuie să conducă la adoptarea listei cu mențiunile permise. În această privință, trebuie să fie recunoscută Comisiei o largă putere de apreciere pentru a putea urmări în mod eficient obiectivele care îi sunt încredințate și ținându‑se cont de evaluările tehnice complexe pe care trebuie să le realizeze.
În consecință, controlul instanței Uniunii cu privire la temeinicia aprecierilor realizate de Comisie într‑un domeniu complex se limitează printre altele la examinarea aspectului dacă exercitarea de către instituțiile Uniunii a competențelor lor nu este afectată de o eroare vădită, dacă nu a existat un abuz de putere sau dacă acestea nu au depășit în mod vădit limitele puterii lor de apreciere.
(a se vedea punctele 59, 60, 64, 65 și 73)
7. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 61-63)
8. Deși este adevărat că, potrivit articolului 13 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare, Comisia avea obligația de a adopta lista completă cu mențiunile permise cel târziu la 31 ianuarie 2010 și că respectiva listă a fost adoptată doar parțial, la 16 mai 2012, prin Regulamentul nr. 432/2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor, în absența unei dispoziții care să prevadă fie expres, fie implicit consecințele depășirii termenelor procedurale, depășirea în cauză nu poate determina anularea în tot sau în parte a actului al cărui proces de adoptare cuprinde termenul în cauză decât dacă s‑a stabilit că, în lipsa acestei neregularități, actul respectiv ar fi putut avea un conținut diferit.
(a se vedea punctul 71)
9. Rezultă din modul de redactare a articolului 28 alineatele (5) și (6) din Regulamentul nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare că aplicarea măsurilor tranzitorii este prevăzută pentru mențiunile de sănătate care se află în curs de evaluare și în privința cărora nu a fost adoptată nicio decizie de către Comisie. Or, independent de clasificarea lor în cadrul celor trei categorii menționate la articolul 13 alineatul (1) din acest regulament, nu există niciun obstacol ca mențiunile care rămân în așteptare, până la evaluarea lor de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) sau până la examinarea lor de către Comisie, să poată beneficia de măsurile tranzitorii prevăzute de regulamentul menționat.
(a se vedea punctul 83)
10. Nu poate constitui o încălcare a principiului securității juridice, care impune ca normele de drept să fie clare și precise, iar consecințele lor să fie previzibile, faptul că, pentru a identifica mențiunile de sănătate în curs de evaluare și care pot fi utilizate conform articolului 28 alineatele (5) și (6) din Regulamentul nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare, ca urmare a adoptării Regulamentului nr. 432/2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor, considerentele (4) și (11) ale Regulamentului nr. 432/2012 efectuează o trimitere către site‑urile internet al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și, respectiv, al Comisiei, unde sunt puse la dispoziția publicului, pe de o parte, lista consolidată care identifică ansamblul codurilor ID ale mențiunilor de sănătate transmise de statele membre în temeiul articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare și, pe de altă parte, lista care enumeră codurile ID referitoare la mențiunile de sănătate care rămân în așteptare, precum și lista cu coduri ID referitoare la mențiunile de sănătate care au fost respinse. În această privință, deși ar fi fost de dorit adoptarea de către Comisie, atât în ceea ce privește mențiunile în așteptare, cât și în ceea ce privește mențiunile respinse, a unei liste care să prezinte un format similar cu cel al listei cu mențiunile permise, anexată la Regulamentul nr. 432/2012, pentru a facilita părților interesate sarcina de identificare, împrejurarea că, în speță, Comisia a procedat diferit nu poate fi suficientă pentru a susține o critică întemeiată pe lipsa de claritate sau de precizie cu privire la acest aspect.
Pe de altă parte, faptul că autoritățile unui stat membru apreciază că cercetarea mențiunilor de sănătate în așteptare ocazionează o anumită dificultate nu este, în sine, suficient pentru a reproșa Comisiei o lipsă de precizie sau de claritate, în măsura în care mențiunile în așteptare pot fi regăsite consultând documentele puse la dispoziția publicului de Comisie și de EFSA. De asemenea, decizia autorităților menționate de a propune un instrument de ajutor producătorilor de produse alimentare nu poate fi considerată ca revelând un viciu al Regulamentului nr. 432/2012, de natură să determine anularea acestuia, ci, mai degrabă, ca fiind un mecanism de ajutor pe care autoritățile menționate au decis, din proprie inițiativă, să îl adopte în cadrul competențelor lor.
(a se vedea punctele 86, 87 și 89)
11. Potrivit articolului 41 alineatul (2) litera (a) din Carta drepturilor fundamentale, dreptul la bună administrare include printre altele dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să îi aducă atingere. Cu toate acestea, dreptul la bună administrare, astfel cum reiese din dispoziția menționată, nu vizează procesul de elaborare a actelor cu aplicabilitate generală. Astfel, dreptul de a fi ascultat într‑o procedură administrativă care vizează o persoană determinată nu poate fi transpus în contextul unei proceduri care conduce la adoptarea unor măsuri generale.
În consecință, în ceea ce privește Regulamentul nr. 432/2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor, în măsura în care constituie o măsură cu aplicabilitate generală, articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale nu se poate aplica.
(a se vedea punctele 97-99)
12. Articolul 13 alineatele (1)-(3) din Regulamentul nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare, în calitate de temei juridic pentru adoptarea Regulamentului nr. 432/2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor, nu prevede că Comisia are obligația de a consulta producătorii din sector și celelalte părți interesate în cadrul procedurii de adoptare a listei cu mențiunile permise. Astfel, reiese din articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1924/2006 că doar statele membre erau abilitate să prezinte Comisiei listele naționale cu mențiuni de sănătate care servesc drept bază pentru stabilirea listei cu mențiunile permise. În aceste împrejurări, un reclamant nu poate invoca în favoarea sa încălcarea de către Comisie a niciunui drept de a fi consultat, întemeiat pe articolul 13 alineatele (1)-(3) din Regulamentul nr. 1924/2006, în ceea ce privește decizia de a adopta în mai multe etape lista cu mențiunile permise.
(a se vedea punctul 100)
13. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 105 și 110)
14. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 113)
15. Rezultă din coroborarea dispozițiilor considerentului (17) și ale articolelor 5 și 6 din Regulamentul nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare că regulamentul respectiv impune, pe de o parte, ca doar mențiunile de sănătate susținute științific să poată fi utilizate în Uniune și, pe de altă parte, ca aceste mențiuni să nu poată fi autorizate decât după o evaluare științifică armonizată de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la cele mai înalte standarde posibile. Această considerație este de asemenea aplicabilă procedurii de autorizare menționate la articolul 13 alineatele (1)-(3) din Regulamentul nr. 1924/2006, în cadrul căreia Comisia nu poate solicita EFSA o evaluare științifică mai puțin exigentă în raport cu mențiunile care intră sub incidența articolului 13 alineatul (5) din acest regulament sau a articolului 14 din regulamentul amintit. În această privință, trebuie să se constate că niciuna dintre dispozițiile citate anterior nu introduce condiții diferite, în ceea ce privește evaluarea științifică de efectuat, între mențiunile de sănătate în funcție de dispoziția care le este aplicabilă.
Pe de altă parte, efectuarea unei evaluări științifice a riscurilor pe cât de exhaustive posibil pe baza unor avize științifice întemeiate pe principiile excelenței, transparenței și independenței constituie o garanție procedurală importantă în vederea asigurării obiectivității științifice a măsurilor și a evitării adoptării unor măsuri arbitrare.
(a se vedea punctele 129 și 130)
16. Nici Regulamentul nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare, nici Regulamentul nr. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare nu conțin vreo obligație a Comisiei sau a EFSA de a furniza, înaintea începerii procedurii de evaluare menționate la articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1924/2006, linii directoare specifice privind modul în care EFSA intenționează să evalueze cererile de autorizare a mențiunilor. Împrejurarea că EFSA a adoptat ulterior astfel de linii directoare, în lumina experienței pe care o dobândise cu ocazia primelor evaluări efectuate, nu este de natură să demonstreze existența unei atingeri aduse securității juridice. Dimpotrivă, este necesar să se considere că adoptarea liniilor directoare menționate contribuie la consolidarea securității menționate, în special față de părțile interesate.
(a se vedea punctul 149)
17. Rezultă din sistemul instaurat prin Regulamentul nr. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare, în special din articolul 30 din regulamentul menționat, că, în ceea ce privește prevederile care reglementează procedura de adoptare a avizelor științifice, acest regulament constituie o reglementare supletivă în raport cu Regulamentul nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare, a cărui aplicare este exclusă în măsura în care o reglementare a Uniunii, precum acest din urmă regulament, conține dispoziții specifice pentru autorizarea mențiunilor de sănătate.
În această privință, în măsura în care articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1924/2006 prevede în mod expres că EFSA dispune de posibilitatea de a efectua evaluarea științifică armonizată a listelor cu mențiuni prezentate de statele membre conform articolului 13 alineatul (2) din același regulament, este necesar să se considere că articolul 30 alineatul (4) din Regulamentul nr. 178/2002 nu se aplică în cadrul evaluării mențiunilor de sănătate, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor, astfel încât EFSA nu este obligată nici să înceapă discuții cu autoritățile naționale, nici să facă publice documentele anexate discuțiilor respective în cadrul evaluărilor efectuate.
(a se vedea punctele 160 și 161)
18. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 162)
19. Posibilitatea oferită la articolul 277 TFUE de a invoca nelegalitatea unui act cu aplicabilitate generală nu constituie un drept la acțiune autonom și nu poate fi exercitată decât pe cale incidentală, inadmisibilitatea acțiunii principale determinând, prin urmare, inadmisibilitatea excepției de nelegalitate. În plus, o excepție de nelegalitate invocată pe cale incidentală în temeiul articolului 277 TFUE, cu ocazia contestării pe cale principală a legalității unui act terț, nu este admisibilă decât atunci când există o legătură de conexitate între acest act și norma a cărei pretinsă nelegalitate se invocă. În măsura în care scopul articolului 277 TFUE nu este de a permite unei părți să conteste aplicabilitatea vreunui act cu caracter general în cadrul oricărui tip de acțiune, conținutul unei excepții de nelegalitate trebuie să se limiteze la ceea ce este indispensabil pentru soluționarea litigiului. Rezultă de aici că actul general a cărui nelegalitate se invocă trebuie să fie aplicabil, direct sau indirect, în speța care face obiectul acțiunii.
În această privință, existența unei astfel de legături de conexitate poate fi dedusă în special din constatarea că actul atacat cu titlu principal se întemeiază în mod esențial pe o dispoziție din actul a cărui legalitate este contestată.
(a se vedea punctele 169, 170 și 172)
20. Constituie acte sau decizii susceptibile să facă obiectul unei acțiuni în anulare, în sensul articolului 263 TFUE, măsurile care produc efecte juridice obligatorii de natură să afecteze interesele reclamantelor, modificând în mod distinct situația juridică a acestora. Pentru a se stabili dacă un act sau o decizie produce astfel de efecte, trebuie examinat conținutul acestuia. În plus, atunci când este vorba despre acte sau decizii a căror elaborare se realizează în mai multe etape, nu constituie acte atacabile, în principiu, decât măsurile care stabilesc definitiv poziția instituției la sfârșitul procedurii, cu excluderea măsurilor intermediare al căror obiectiv este pregătirea deciziei finale.
Nu constituie un act atacabil o listă, publicată de Comisie, cu mențiunile de sănătate care pot fi utilizate în conformitate cu regimul tranzitoriu prevăzut la articolul 28 alineatele (5) și (6) din Regulamentul nr. 1924/2006, aceste mențiuni rămânând în așteptare până la evaluarea lor de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) sau până la examinarea lor de către Comisie. Astfel, adoptarea unei liste al cărei unic obiect constă în enumerarea mențiunilor de sănătate care se găsesc încă în curs de evaluare și asupra cărora Comisia nu s‑a pronunțat în mod definitiv constituie doar o măsură intermediară, al cărei obiectiv este de a pregăti includerea sau, dimpotrivă, neincluderea fiecăreia dintre aceste mențiuni în lista cu mențiunile permise, care rămâne, la rândul său, decizia finală.
(a se vedea punctele 201-203)
21. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 206 și 207)
22. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 209)