Cauzele conexate T‑57/04 și T‑71/04
Budějovický Budvar, národní podnik și Anheuser-Busch, Inc.
împotriva
Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)
„Marcă comunitară – Procedură de opoziție – Cerere de înregistrare a unei mărci comunitare figurative ce include termenii «AB», «genuine», «budweiser», «king of beers» – Marcă internațională verbală anterioară BUDWEISER – Denumiri de origine înregistrate în baza Aranjamentului de la Lisabona – Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 – Acceptare și respingere parțiale ale opoziției”
Sumarul hotărârii
1. Marcă comunitară – Definiția și dobândirea mărcii comunitare – Motive relative de refuz – Opoziție formulată de titularul unei mărci neînregistrate sau al unui alt semn utilizat în comerț
[Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 8 alin. (4)]
2. Marcă comunitară – Definiția și dobândirea mărcii comunitare – Motive relative de refuz – Opoziție formulată de titularul unei mărci neînregistrate sau al unui alt semn utilizat în comerț
[Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 8 alin. (4)]
1. Articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară permite formularea unei opoziții împotriva unei cereri de înregistrare a unei mărci comunitare în baza unui alt semn decât o marcă anterioară.
Potrivit articolului 8 alineatul (4) din regulamentul menționat, acest semn trebuie să fie utilizat în comerț și să aibă o incidență care să nu fie numai pe plan local. Conform dreptului statului membru aplicabil semnului, drepturile care decurg din acesta trebuie să fi fost dobândite anterior datei de depunere a cererii de înregistrare a mărcii comunitare sau datei priorității invocate în sprijinul cererii de înregistrare a mărcii comunitare. Tot potrivit dreptului statului membru aplicabil semnului, acesta din urmă trebuie să confere titularului dreptul de a interzice utilizarea unei mărci mai recente.
Întrucât articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 40/94 este inclus în partea consacrată motivelor relative de refuz și având în vedere articolul 74 din același regulament, sarcina de a proba că semnul în cauză conferă dreptul de a interzice utilizarea unei mărci mai recente îi revine persoanei care a formulat opoziția în fața Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale).
În acest context, trebuie să se țină cont, în special, de reglementarea națională invocată și de hotărârile judecătorești pronunțate în statul membru respectiv. Întemeindu‑se pe acestea, persoana care a formulat opoziția trebuie să demonstreze că semnul în cauză intră în domeniul de aplicare al dreptului statului membru invocat și că acesta ar permite interzicerea utilizării unei mărci mai recente. În plus, în contextul articolului 8 alineatul (4) menționat anterior, demonstrarea de către persoana care a formulat opoziția trebuie să fie efectuată din perspectiva mărcii comunitare a cărei înregistrare este solicitată.
(a se vedea punctele 85, 86, 88 și 89)
2. Nu s‑a dovedit că denumirile de origine ČESKOBUDĚJOVICKÉ PIVO (BUDWEISER BIER), BUDĚJOVICKÉ PIVO - BUDVAR (BUDWEISER BIER - BUDVAR), BUDĚJOVICKÝ BUDVAR (BUDWEISER BUDVAR) și BUDĚJOVICKÉ PIVO (BUDWEISER BIER), înregistrate pentru bere la Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) în baza Aranjamentului de la Lisabona și utilizate în comerț în sensul articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară, a căror incidență nu este numai pe plan local, conferă titularului acestora, în temeiul legislației franceze aplicabile, dreptul de a interzice utilizarea mărcii figurative ce cuprinde elementele verbale „AB”, „genuine”, „budweiser” și „king of beers”, a căror înregistrare ca marcă comunitară este solicitată pentru alte produse decât berea, din clasele 16, 21, 25 și 30 în sensul Aranjamentului de la Nisa. Într‑adevăr, nu a fost prezentat niciun element care să permită să se considere că denumirile de origine în cauză beneficiază de notorietate în Franța sau că utilizarea denumirii geografice în cauză, în special pentru produsele la care se referă marca figurativă solicitată, era susceptibilă de a deturna sau de a diminua notorietatea – presupunând că aceasta ar fi dovedită pe teritoriul francez – a denumirilor de origine respective, astfel cum impune dreptul francez drept condiție de protecție a denumirilor de origine înregistrate în baza Aranjamentului de la Lisabona împotriva utilizării unui nume geografic pentru produse sau servicii care nu sunt similare.
(a se vedea punctele 211 și 218)