Acțiune introdusă la 8 octombrie 2010 - Islamic Republic of Iran Shipping Lines și alții/Consiliul

(Cauza T-489/10)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Islamic Republic of Iran Shipping Lines (Teheran, Iran), Bushehr Shipping Co. Ltd (Valetta, Malta), Cisco Shipping Company Limited (Seul, Coreea de Sud), Hafize Darya Shipping Lines (HDSL) (Teheran, Iran), Irano Misr Shipping Co. (Teheran, Iran), Irinvestship Ltd (Londra, Regatul Unit), IRISL (Malta) Ltd (Sliema, Malta), IRISL Club (Teheran, Iran), IRISL Europe GmbH (Hamburg) (Hamburg, Germania), IRISL Marine Services and Engineering Co. (Teheran, Iran), IRISL Multimodal Transport Company (Teheran, Iran), ISI Maritime Ltd (Malta) (Valletta, Malta), Khazer Shipping Lines (Bandar Anzali) (Gilan, Iran), Leadmarine (Singapore), Marble Shipping Ltd (Malta) (Sliema, Malta), Safiran Payam Darya Shipping Lines (SAPID) (Teheran, Iran), Shipping Computer Services Co. (SCSCOL) (Teheran, Iran), Soroush Saramin Asatir (SSA) (Teheran, Iran), South Way Shipping Agency Co. Ltd (Teheran, Iran), Valfajr 8th Shipping Line Co. (Teheran, Iran) (reprezentanți: F. Randolph, M. Lester, Barristers și M. Taher, Solicitor)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile reclamantelor

anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 668/2010 al Consiliului din 26 iulie 2010 de punere în aplicare a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 423/2007 privind măsuri restrictive împotriva Iranului¹ și a Deciziei 2010/413/PESC a Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC² în măsura în care aceste acte sunt aplicabile reclamantelor;

obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamante.

Motivele și principalele argumente

În speță, reclamantele, societăți de navigație cu sediul în Iran, Regatul Unit, Malta, Germania, Singapore și Coreea de Sud, urmăresc anularea în parte a Regulamentului de punere în aplicare nr. 668/2010 al Consiliului și a Deciziei 2010/413/PESC a Consiliului în măsura în care acestea sunt incluse pe lista persoanelor fizice și juridice, a entităților și a organismelor ale căror fonduri și resurse economice sunt înghețate în conformitate cu această dispoziție.

În susținerea cererii, reclamantele invocă patru motive.

În primul rând, reclamantele susţin că măsurile atacate au fost adoptate prin încălcarea dreptului la apărare al reclamantelor și a dreptului acestora la o protecție jurisdicțională efectivă întrucât măsurile nu prevăd o procedură de comunicare către reclamant a dovezilor pe care s-a întemeiat decizia de înghețare a fondurilor acestora sau care să le permită să facă observaţii pertinente cu privire la aceste dovezi. În plus, reclamantele susţin că atât considerentele regulamentului, cât și ale deciziei cuprind afirmaţii generale, neîntemeiate și vagi privind comportamentul a doar două dintre reclamante. În privinţa celorlalte reclamante, nu este prezentată nicio dovadă sau informaţie în afară de a pretinde o legătură nespecificată cu prima reclamantă. Potrivit reclamantelor, Consiliul nu a furnizat suficiente informaţii pentru a le da efectiv posibilitatea acestora să își facă cunoscute opiniile drept răspuns, fapt ce nu permite Curţii să stabilească dacă decizia Consiliului și aprecierea acestuia au fost fondate și întemeiate pe probe deosebit de convingătoare.

În al doilea rând, reclamantele susţin că, în speţă, Consiliul nu a motivat suficient includerea lor în măsura contestată, încălcându-și obligaţia de a da o declaraţie clară privind motivele efective și specifice pentru justificarea deciziei sale, inclusiv motivele individuale și specifice care l-au determinat să considere că reclamantele au sprijinit proliferarea nucleară.

În al treilea rând, reclamantele afirmă că măsurile atacate constituie o limitare nejustificată și disproporţionată a dreptului de proprietate al reclamantului și a libertăţii de a desfășura activităţile sale comerciale. Măsurile de îngheţare a bunurilor au un efect semnificativ și de lungă durată asupra drepturilor lor fundamentale. Reclamantele arată că includerea lor nu are o legătură raţională cu obiectivul regulamentului și al deciziei contestate, întrucât susţinerile îndreptate împotriva reclamantelor nu se referă la proliferarea nucleară. În orice caz, Consiliul nu a dovedit nici că o îngheţare totală a bunurilor este cea mai puțin constrângătoare modalitate de a realiza un asemenea obiectiv, nici că vătămarea foarte importantă adusă reclamantelor este justificată și proporţională.

În al patrulea rând, reclamantele susţin că, în speţă, Consiliul a săvârșit o eroare vădită de apreciere prin faptul că a stabilit că criteriile de desemnare din regulamentul și din decizia atacate erau îndeplinite în privinţa reclamantelor. Niciuna dintre susţinerile îndreptate împotriva reclamantelor nu privesc proliferarea nucleară sau armamentul. Simpla afirmaţie că o parte dintre reclamante sunt deţinute sau controlate de reprezentanţi ai primei reclamante nu este suficientă pentru îndeplinirea criteriilor. În consecinţă, în opinia reclamantelor, Consiliul nu a evaluat situaţia reală.

____________

¹ - JO L 195, p. 25.

² - JO L 195, p. 39.