Acțiune introdusă la 14 noiembrie 2013 – Léon Van Parys/Comisia

(Cauza T-603/13)

Limba de procedură: neerlandeza

Părțile

Reclamantă: Firma Léon Van Parys NV (Antwerpen, Belgia) (reprezentanți: P. Vlaemminck, B. Van Vooren și R. Verbeke, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea scrisorii Comisiei prin care aceasta solicită administrației vămilor și accizelor din Belgia informații suplimentare în temeiul articolului 907 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, precum și a scrisorii Comisiei Europene din 16 septembrie 2013 prin care aceasta a informat Firma Léon Van Parys cu privire la respectiva cerere și cu privire la suspendarea termenului de examinare în conformitate cu articolul 907 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93;

declararea faptului că reclamanta a beneficiat pe deplin de efectele articolului 909 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 în urma Hotărârii Tribunalului din 19 martie 2013 pronunțate în cauza T-324/10 (dosarul REM/REC 07/07);

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.

Primul motiv este întemeiat pe încălcarea de către Comisie a articolelor 907 și 909 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93¹ , precum și a articolului 266 primul paragraf TFUE. Reclamanta susține că termenul de nouă luni în care trebuie adoptată o decizie prevăzut de primele dintre articolele citate expirase și, prin urmare, Comisia nu mai era competentă să se pronunțe asupra cererii de remitere. În consecință, Comisia nu mai este competentă în măsura în care acționează într-un mod care depășește simpla regularizare a deciziei sale anulate în parte prin Hotărârea Tribunalului din 19 martie 2013, Firma Léon Van Parys/Comisia, pronunțată în cauza T-324/10.Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 907 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 și a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și anume a articolului 41 din aceasta referitor la dreptul la bună administrare. Reclamanta susține că Comisia și-a exercitat în mod nelegal posibilitatea de a solicita informații și de a prelungi astfel termenul de nouă luni, pentru a evita sau, cel puțin, pentru a amâna o aplicare ulterioară a articolului 909 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93. De asemenea, reprezintă o încălcare a principiului bunei administrări faptul că Comisia își arogă (referitor la un aspect în privința căruia se aplică în principiu un termen de nouă luni) dreptul de a iniția în 2013 o examinare completă a unei cereri de remitere formulate la sfârșitul anului 2007 referitor la importuri efectuate

în 1999.