HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a zecea)
13 martie 2019(*)
„Trimitere preliminară – Fiscalitate – Accize la alcool și băuturi alcoolice – Directiva 92/83/CEE – Articolul 2 – Noțiunea «bere» – Băutură produsă din must obținut dintr‑un amestec care conține mai multă glucoză decât malț – Nomenclatura combinată – Poziția 2203 (beri fabricate din malț) sau 2206 (alte băuturi fermentate)”
În cauza C‑195/18,
având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Sąd Okręgowy w Piotrkowie Trybunalskim (Tribunalul Regional din Piotrków Trybunalski, Polonia), prin decizia din 2 februarie 2018, primită de Curte la 19 martie 2018, în procedura penală împotriva
B.S.,
cu participarea:
Prokuratura Okręgowa w Piotrkowie Trybunalskim,
Łódzki Urząd Celno‑Skarbowy w Łodzi,
Urząd Celno‑Skarbowy w Piotrkowie Trybunalskim,
CURTEA (Camera a zecea),
compusă din domnul C. Lycourgos (raportor), președinte de cameră, și domnii E. Juhász și I. Jarukaitis, judecători,
avocat general: domnul Y. Bot,
grefier: domnul A. Calot Escobar,
având în vedere procedura scrisă,
luând în considerare observațiile prezentate:
– pentru B.S., de T. Grzejszczak, adwokat;
– pentru guvernul polonez, de B. Majczyna, în calitate de agent;
– pentru guvernul elen, de M. Tassopoulou, de A. Dimitrakopoulou și de I. Kotsoni, în calitate de agenți;
– pentru Comisia Europeană, de C. Perrin și de M. Siekierzyńska, în calitate de agenți,
având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,
pronunță prezenta
Hotărâre
1 Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 2 din Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice (JO 1992, L 316, p. 21, Ediție specială, 09/vol. 1, p. 152) coroborat cu anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), în versiunea care rezultă din Regulamentul (CEE) nr. 2587/91 al Comisiei din 26 iulie 1991 (JO 1991, L 259, p. 1).
2 Această cerere a fost formulată în cadrul unei proceduri penale declanșate împotriva lui B.S. în special pentru motivul că acesta ar fi prezentat administrației fiscale poloneze informații eronate care au condus la diminuarea accizelor pe care le datora.
Cadrul juridic
Dreptul Uniunii
Directiva 92/83
3 Articolul 2 din Directiva 92/83 prevede:
„În sensul prezentei directive, termenul «bere» se referă la orice produs sub codul NC 2203 sau la orice produs care conține un amestec de bere cu băuturi nealcoolice sub codul NC 2206, în ambele cazuri concentrația reală alcoolică pe volum depășind 0,5 % vol.”
4 Potrivit articolului 26 din această directivă:
„Trimiterile la codurile NC în prezenta directivă sunt considerate trimiteri la codurile din versiunea Nomenclaturii Combinate în vigoare la adoptarea prezentei directive.”
Nomenclatura combinată
5 Potrivit articolului 12 din Regulamentul nr. 2658/87, Comisia Europeană adoptă în fiecare an un regulament care include versiunea completă a Nomenclaturii combinate (denumită în continuare „NC”), împreună cu ratele autonome și convenționale ale drepturilor aferente din Tariful vamal comun, astfel cum rezultă din măsurile adoptate de Consiliul Uniunii Europene sau de Comisie. Regulamentul respectiv se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cel târziu la 31 octombrie și se aplică de la 1 ianuarie anul următor.
6 Conform articolului 26 din Directiva 92/83, versiunea NC aplicabilă faptelor din litigiul principal este cea rezultată din anexa I la Regulamentul nr. 2658/87, în versiunea care rezultă din Regulamentul nr. 2587/91.
7 Partea a II‑a din NC conține un capitol 22, intitulat „Băuturi, lichide alcoolice și oțet”, care vizează pozițiile 2203 și 2206 din această nomenclatură.
8 Poziția 2203 are următorul cuprins:
„2203 | Beri fabricate din malț” |
9 Poziția 2206 are următorul cuprins:
„2206 | Alte băuturi fermentate (de exemplu cidru de mere, cidru de pere, hidromel); amestecuri de băuturi fermentate și amestecuri de băuturi fermentate și băuturi nealcoolice, nedenumite și necuprinse în altă parte” |
Notele explicative la SA
10 Consiliul pentru Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV), a fost instituit prin convenția privind înființarea consiliului amintit, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950. Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost elaborat de OMV și instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene, prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199). NC preia pozițiile și subpozițiile formate din șase cifre din SA. Numai a șaptea și a opta cifră formează subdiviziuni care îi sunt proprii.
11 Notele explicative la SA sunt elaborate în cadrul OMV conform dispozițiilor acestei din urmă convenții privind SA și sunt publicate în cele două limbi oficiale ale OMV, și anume franceza și engleza.
12 În versiunea în limba franceză, nota explicativă la SA privind poziția 2203 are următorul cuprins:
„La bière est une boisson alcoolique qui s’obtient par la fermentation du moût préparé avec du malt d’orge ou de froment, qu’on a fait bouillir en présence d’eau avec généralement du houblon. Certaines quantités de céréales non maltées (maïs et riz, par exemple) peuvent éventuellement être utilisées pour la préparation du moût. L’addition de houblon a pour effet de développer des principes amers et aromatiques et de permettre une meilleure conservation du produit. Elle est parfois aromatisée en cours de fermentation à l’aide de cerises ou d’autres produits.
[Berea este o băutură alcoolică obținută prin fermentația mustului preparat cu malț de orz sau de grâu, fiert în apă în general cu hamei. Anumite cantități de cereale nemalțificate (de exemplu porumb și orez) pot fi eventual folosite pentru prepararea mustului. Adăugarea hameiului are ca efect dezvoltarea principiilor amare și aromatice și permite o mai bună conservare a produsului. Aceasta este uneori aromatizată în cursul fermentației cu ajutorul cireșelor sau al altor produse.]
On ajoute parfois à la bière des sucres, des colorants, du dioxyde de carbone ou encore d’autres substances.
[La bere se adaugă uneori zaharuri, coloranți, dioxid de carbon sau alte substanțe.]
Selon les procédés de fermentation employés, on peut avoir: les bières de fermentation basse, obtenues à basse température avec des levures dites basses et des bières de fermentation haute obtenues à une température plus élevée avec des levures dites hautes.
[În funcție de procesele de fermentație utilizate, există: berile de fermentație joasă, obținute la temperatură scăzută cu drojdii denumite joase,și berile de fermentație înaltă, obținute la o temperatură mai ridicată cu drojdii înalte.]
Les bières peuvent être claires ou foncées, douces ou amères, légères ou fortes; elles se présentent ordinairement en fûts, en bouteilles ou en boîtes hermétiquement closes et peuvent aussi être commercialisées sous les appellations de « ale », « stout », etc.
[Berile pot fi deschise sau închise la culoare, dulci sau amare, ușoare sau tari; ele se păstrează în mod normal în butoaie, în sticle sau în cutii închise ermetic și pot fi de asemenea comercializate sub denumirile «ale», «stout» etc.]
Cette position comprend également les bières concentrées qui sont préparées en concentrant dans le vide, jusqu’à 1/5 ou 1/6 de leur volume, des bières, en général peu alcooliques, mais très riches en extrait de malt.
[Această poziție cuprinde de asemenea berile concentrate, care sunt preparate prin concentrarea în vid, până la 1/5 sau 1/6 din volumul lor, a berilor, în general cu o concentrație scăzută de alcool, dar foarte bogate în extract de malț.]
N’entrent pas dans cette position:
a) Certaines boissons qui, bien que parfois appelées bières, ne contiennent pas d’alcool (par exemple, celles obtenues avec de l’eau et des sucres caramélisés) (no 22.02).
b) Les boissons appelées bières sans alcool, qui sont des bières de malt dont le titre alcoométrique volumique a été ramené à 0,5 % vol ou moins (no 22.02).
c) Les médicaments des nos 30.03 ou 30.04.
[La această poziție nu se clasifică:
a) Anumite băuturi care, deși sunt uneori cunoscute sub denumirea de beri, nu conțin alcool (de exemplu cele obținute cu apă și zaharuri caramelizate) (nr. 22.02).
b) Băuturile denumite beri fără alcool, care sunt beri fabricate din malț al căror titru alcoolic volumic a fost adus la 0,5 % vol. sau mai puțin (nr. 22.02).
c) Medicamentele de la nr. 30.03 sau 30.04.]”
13 În versiunea în limba engleză, aceeași notă explicativă prevede:
„Beer is an alcoholic beverage obtained by fermenting a liquor (wort) prepared from malted cereals (most commonly barley or wheat), water and (usually) hops. Certain quantities of non‑malted cereals (e.g., maize (corn) or rice) may also be used for the preparation of the liquor (wort). The addition of hops imparts a bitter and aromatic flavour and improves the keeping qualities. Cherries or other flavouring substances are sometimes added during fermentation.
Sugar (particularly glucose), colouring matter, carbon dioxide and other substances may also be added.
According to the fermenting process employed, the products may be bottom fermentation beer, obtained at a low temperature with bottom yeasts, or top fermentation beer, obtained at a higher temperature with top yeasts.
Beer may be pale or dark, sweet or bitter, mild or strong. It may be put up in barrels, bottles or in airtight tins and may be marketed as ale, stout, etc.
This heading also covers concentrated beer prepared by vacuum‑condensing beer of low alcoholic strength (but with a high content of malt extract) to between one fifth and one sixth of its original volume.
The heading does not cover:
(a) Certain beverages which, although they are sometimes described as beers, do not contain alcohol (e.g., beverages prepared from water and caramelised sugar) (heading 22.02).
(b) Beverages called non‑alcoholic beer consisting of beer made from malt, the alcoholic strength of which by volume has been reduced to 0.5 % vol or less (heading 22.02).
(c) Medicaments of heading 30.03 or 30.04.”
Dreptul polonez
14 L’ustawa o podatku akcyzowym (Legea privind accizele) din 6 decembrie 2008 (Dz. U. de 2009, nr. 3, poziția 11), în versiunea aplicabilă litigiului principal (denumită în continuare „Legea privind accizele”), prevede la articolul 94:
„1. În sensul prezentei legi, termenul de bere se referă la toate produsele cuprinse la codul NC 2203 00, precum și la orice produs care conține un amestec de bere cu băuturi nealcoolice cuprinse la codul NC 2206 00, dacă titrul alcoolic volumic real al acestor produse depășește 0,5 % vol.
[…]
4. Acciza la bere este de 7,79 [zloți polonezi] PLN [aproximativ 1,8 euro] pe hectolitru pentru fiecare grad Plato al produsului finit.”
15 Articolul 96 alineatul 4 din legea menționată prevede:
„Accizele la băuturile fermentate au următoarele valori:
1) pentru cidrul de mere și de pere încadrate la codurile NC 2206 00 31, 2206 00 51 și 2206 00 81, cu un titru alcoolic volumic real de cel mult 5,0 % în volum – 97,00 PLN [aproximativ 22,6 euro] pe hectolitru de produs finit;
2) pentru celelalte băuturi fermentate – 158,00 PLN [aproximativ 36,5 euro] pe hectolitru de produs finit.”
Litigiul principal și întrebarea preliminară
16 În perioada cuprinsă între luna mai a anului 2011 și luna mai a anului 2013, B.S. a produs o băutură alcoolică ce reprezenta, în opinia sa, un amestec de bere cu băuturi nealcoolice. O sută de hectolitri de must, aflați la originea produsului intermediar pe care acesta îl califică drept bere, sunt obținuți din 134,9 litri de extract de malț, din 1 708,2 litri de sirop de glucoză, din 9 litri de acid citric, din 2,4 litri de fosfat de amoniu, din nutrienți și din apă.
17 În perioada cuprinsă între 29 iunie 2011 și 26 iunie 2013, B.S. a depus lunar la biroul vamal competent o declarație privind accizele, calificând băutura pe care o fabrica drept amestec de „bere”, care se încadra la poziția 2203 din NC, și băuturi nealcoolice și a aplicat, în temeiul articolului 94 din Legea privind accizele, o acciză la bere în valoare de 7,79 PLN (aproximativ 1,8 euro) pe hectolitru pentru fiecare grad Plato al produsului finit.
18 Prin mai multe decizii adoptate în perioada cuprinsă între 27 septembrie 2012 și 14 februarie 2014, șeful biroului vamal competent a contestat declarațiile depuse de B.S. și a stabilit accizele datorate la sume mult mai mari, pentru motivul că băutura fabricată de B.S. trebuia clasificată la poziția 2206 din NC, ca băutură pe bază de băuturi fermentate, altele decât berea, și de băuturi nealcoolice și trebuia supusă unei accize de 158 PLN (aproximativ 36,5 euro) pe hectolitru de produs finit. Aceste decizii erau justificate prin faptul că ingredientul principal folosit pentru fabricarea produsului intermediar era siropul de glucoză, iar nu malțul, și că, în consecință, acest produs nu putea fi clasificat la poziția 2203 din NC, care vizează „berea de malț”. Drept urmare, directorul biroului vamal a concluzionat că produsul final indicat în declarațiile menționate la punctul 17 din prezenta hotărâre, care constituie o băutură obținută pe baza acestui produs intermediar și a unor băuturi nealcoolice, trebuia să fie considerat băutură pe bază de alte băuturi fermentate decât berea și de băuturi nealcoolice.
19 Aceste decizii ale șefului biroului vamal au fost confirmate de mai multe decizii ale directorului camerei vamale. În plus, acțiunile formulate de B.S. împotriva acestor decizii au fost respinse de instanțele administrative poloneze.
20 În litigiul principal, B.S. este urmărit penal pentru că, în perioada cuprinsă între luna iunie a anului 2011 și luna iunie a anului 2013, a indus în eroare organul fiscal polonez, prin furnizarea, în legătură cu băutura produsă, a unor informații eronate în declarațiile sale privind accizele, ceea ce a condus la o diminuare semnificativă a accizelor, precum și la scoaterea acestei băuturi din antrepozitul fiscal fără aplicarea în prealabil a timbrelor pentru accize.
21 Prin hotărârea pronunțată de Sąd Rejonowy w Piotrkowie Trybunalskim (Tribunalul Districtual din Piotrków Trybunalski, Polonia) la 21 iunie 2017, B.S. a fost găsit vinovat pentru aceste infracțiuni și a fost condamnat la 300 de zile‑amendă în valoare de 200 de zloți (aproximativ 46,2 euro). B.S. a declarat apel împotriva acestei condamnări la instanța de trimitere.
22 Această instanță arată că, potrivit dispozițiilor relevante din Legea privind accizele, calificarea unui produs în temeiul acestei legi trebuie stabilită prin recurgerea la clasificarea ce rezultă din NC, în conformitate cu regulile de interpretare anexate la aceasta. În plus, instanța subliniază că definiția berii, cuprinsă în această lege, este identică cu cea care figurează la articolul 2 din Directiva 92/83.
23 Instanța de trimitere subliniază că, în scopul aplicării dispozițiilor Legii privind accizele, noțiunea „bere” include nu doar berea de malț, menționată la poziția 2203 din NC, ci și amestecurile de bere care se încadrează la poziția respectivă și de băuturi nealcoolice care se încadrează la poziția 2206 din NC, cu condiția să aibă un conținut de alcool mai mare de 0,5 % vol. Aceasta consideră, în schimb, că dispozițiile menționate nu stabilesc conținutul procentual (minim sau maxim) al ingredientelor berii produse, lăsând producătorului o marjă de apreciere în ceea ce privește proporția ingredientelor respective. Aceasta deduce că poate fi utilizată orice cantitate de ingrediente nemalțificate, cu condiția ca malțul să fie prezent. Dispozițiile menționate nu ar preciza nici că adăugarea zahărului la bere poate avea loc numai după încheierea procesului de fermentație.
24 Potrivit acestei instanțe, pentru a determina dacă B.S. s‑a făcut vinovat de săvârșirea unei infracțiuni, este esențial să se stabilească dacă băutura produsă de B.S. a fost calificată în mod întemeiat de acesta drept amestec de „bere”, care se încadrează la poziția 2203 din NC, și băuturi nealcoolice, sau dacă este vorba despre o băutură pe bază de băutură fermentată, alta decât berea, și de băuturi nealcoolice.
25 Instanța de trimitere arată, întemeindu‑se pe informații tarifare obligatorii eliberate în Franța, că există o divergență între statele membre în ceea ce privește clasificarea tarifară a acestei băuturi, în cazul în care ingredientele malțificate nu sunt predominante, ceea ce ar justifica necesitatea unei armonizări a jurisprudenței.
26 În aceste condiții, Sąd Okręgowy w Piotrkowie Trybunalskim (Tribunalul Regional din Piotrków Trybunalski, Polonia) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:
„Articolul 2 din [Directiva 92/83] coroborat cu [anexa I] la [Regulamentul nr. 2658/87] trebuie interpretat în sensul că un produs în cazul căruia, pentru producerea mustului, au fost folosite extracte de malț, sirop de glucoză, acid citric și apă poate fi considerat bere fabricată din malț conform codului NC 2203 din Nomenclatura combinată, chiar și atunci când ingredientele nemalțificate din compoziția mustului predomină față de ingredientele malțificate, iar siropul de glucoză a fost adăugat la must înainte de procesul de fermentație al acestuia, și care sunt criteriile pe baza cărora trebuie determinate proporțiile ingredientelor malțificate și ale celor nemalțificate din compoziția mustului pentru a putea clasifica produsul obținut drept bere conform codului NC 2203?”
Cu privire la întrebarea preliminară
27 Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 2 din Directiva 92/83 trebuie interpretat în sensul că un produs intermediar, destinat să fie amestecat cu băuturi nealcoolice, care este obținut din must în a cărui compoziție intră mai puține ingrediente malțificate decât ingrediente nemalțificate și la care a fost adăugat sirop de glucoză înaintea procesului de fermentație, poate fi calificat drept „bere fabricată din malț” de la poziția 2203 din NC.
28 Articolul 2 din Directiva 92/83 include, sub calificarea „bere”, nu doar orice produs de la poziția 2203 din NC, ci și orice produs care conține un amestec de bere cu băuturi nealcoolice care se încadrează la poziția 2206 din NC, cu condiția ca, în ambele cazuri, acest produs să aibă un titru alcoolic de peste 0,5 % vol.
29 Din decizia de trimitere reiese că produsul final comercializat de B.S. este un amestec dintre un produs alcoolic intermediar, obținut prin fermentație, și băuturi nealcoolice. Prin urmare, amestecul care constituie produsul final comercializat de B.S. nu poate fi clasificat la poziția 2203 din NC și nu intră, așadar, sub incidența celei dintâi dintre cele două ipoteze menționate la articolul 2 din Directiva 92/83. Produsul menționat poate fi calificat drept „bere” și se poate încadra la respectivul articol 2 numai dacă produsul alcoolic intermediar, destinat să fie amestecat de B.S. cu băuturi nealcoolice, cu scopul de a obține acest produs final, poate fi calificat drept „bere fabricată din malț”, în sensul poziției 2203 din NC, cu mențiunea că nu pare să se conteste că produsul final respectiv are un titru alcoolic de peste 0,5 % vol.
30 În temeiul articolului 26 din Directiva 92/83, versiunea NC aplicabilă litigiului principal este cea în vigoare la data adoptării acestei directive, adică cea care rezultă din Regulamentul nr. 2587/91 (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 iulie 2011, Paderborner Brauerei Haus Cramer, C‑196/10, EU:C:2011:487, punctul 28).
31 Potrivit unei jurisprudențe constante, pentru a asigura securitatea juridică și facilitatea controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din NC și de notele de secțiune sau de capitol. De altfel, notele explicative elaborate de Comisie în privința NC și de OMV în privința SA aduc o contribuție importantă la interpretarea sferei de aplicare a diferitor poziții, fără a avea însă forță juridică obligatorie (Hotărârea din 12 mai 2016, Toorank Productions, C‑532/14 și C‑533/14, EU:C:2016:337, punctele 34 și 36, precum și jurisprudența citată).
32 În lumina acestor elemente trebuie să se stabilească dacă un produs alcoolic obținut prin fermentarea mustului compus, printre altele, din sirop de glucoză și dintr‑o proporție mică de malț poate fi calificat drept „bere fabricată din malț” în sensul poziției 2203 din NC.
33 În ceea ce privește, în primul rând, aspectul legat de proporția de malț din must, trebuie arătat că NC nu stabilește un procentaj minim de ingrediente malțificate în mustul destinat producerii berii.
34 Desigur, poziția 2203 din NC vizează „berile fabricate din malț”, ceea ce înseamnă că o bere care se încadrează la această poziție nu poate fi produsă fără ca în compoziția ei să intre malț. Numai din redactarea „beri fabricate din malț” nu se poate deduce însă că este necesar un procentaj minim de malț în compoziția mustului.
35 În plus, nota explicativă la SA referitoare la poziția 2203 prevede în mod expres că anumite cantități de cereale nemalțificate pot fi utilizate pentru prepararea mustului, fără a fi necesar ca proporția acestor ingrediente nemalțificate să fie inferioară proporției ingredientelor malțificate.
36 În ceea ce privește, în al doilea rând, siropul de glucoză utilizat în compoziția mustului, trebuie arătat că prezența acestui sirop nu este interzisă de NC.
37 În plus, nota explicativă la SA referitoare la poziția 2203 recunoaște în mod expres posibilitatea de a adăuga substanțe aromatice la must în timpul fermentației. De altfel, chiar dacă există o anumită divergență între versiunile în limbile franceză și engleză cu privire la momentul exact la care se adaugă eventual glucoză, prima versiune făcând referire la adăugarea sa „la bere” în timp ce a doua nu cuprinde o astfel de precizare, niciuna dintre aceste două versiuni oficiale nu impune însă ca mustul supus fermentației să nu conțină glucoză.
38 Rezultă că un produs fabricat dintr‑o proporție mică de malț și un adaos de glucoză înainte de fermentația alcoolică nu este, doar pe baza acestor motive, exclus de sub incidența noțiunii „bere fabricată din malț” de la poziția 2203 din NC.
39 Cu toate acestea, un astfel de produs nu poate fi încadrat la poziția respectivă decât atunci când caracteristicile și proprietățile sale obiective corespund cu cele ale berii. În această privință, trebuie să se ia în considerare în special caracteristicile organoleptice ale produsului în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 mai 2009, Siebrand, C‑150/08, EU:C:2009:294, punctele 36 și 37, și Hotărârea din 16 decembrie 2010, Skoma‑Lux, C‑339/09, EU:C:2010:781, punctul 46).
40 În consecință, în ipoteza în care caracteristicile organoleptice ale produsului alcoolic intermediar, care este amestecat de B.S. cu băuturi nealcoolice, în scopul de a fabrica produsul final pe care îl comercializează, nu corespund cu cele ale berii, aceasta fiind situația în special dacă produsul nu s‑ar asemăna vizual cu berea sau nu ar avea gustul specific, respectivul produs nu ar putea fi calificat drept „bere fabricată din malț” de la poziția 2203 din NC. Revine instanței de trimitere sarcina de a efectua verificările necesare în această privință.
41 Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că articolul 2 din Directiva 92/83 trebuie interpretat în sensul că un produs intermediar destinat să fie amestecat cu băuturi nealcoolice, care este obținut din must în a cărui compoziție intră mai puține ingrediente malțificate decât ingrediente nemalțificate și la care a fost adăugat sirop de glucoză înaintea procesului de fermentație, poate fi calificat drept „bere fabricată din malț” de la poziția 2203 din NC, cu condiția ca caracteristicile organoleptice ale produsului respectiv să corespundă cu cele ale berii, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.
Cu privire la cheltuielile de judecată
42 Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a zecea) declară:
Articolul 2 din Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice trebuie interpretat în sensul că un produs intermediar destinat să fie amestecat cu băuturi nealcoolice, care este obținut din must în a cărui compoziție intră mai puține ingrediente malțificate decât ingrediente nemalțificate și la care a fost adăugat sirop de glucoză înaintea procesului de fermentație, poate fi calificat drept „bere fabricată din malț” de la poziția 2203 din Nomenclatura combinată din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun, în versiunea care rezultă din Regulamentul (CEE) nr. 2587/91 al Comisiei din 26 iulie 1991, cu condiția ca caracteristicile organoleptice ale produsului respectiv să corespundă cu cele ale berii, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.
Semnături