HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a treia extinsă)

15 noiembrie 2007(*)

„Agricultură – Organizarea comună a piețelor în sectorul cerealelor – Preluarea cerealelor de către agențiile de intervenție – Consolidarea criteriilor de calitate pentru porumb – Introducerea unui nou criteriu de greutate specifică pentru porumb – Încălcarea încrederii legitime – Eroare vădită de apreciere”

În cauza T‑310/06,

Republica Ungară, reprezentată de doamnele J. Fazekas, R. Somssich și K. Szíjjártó, în calitate de agenți,

reclamantă,

împotriva

Comisiei Comunităților Europene, reprezentată de doamna F. Clotuche‑Duvieusart și de domnul Z. Pataki, în calitate de agenți,

pârâtă,

având ca obiect o cerere de anulare a anumitor dispoziții din Regulamentul (CE) nr. 1572/2006 al Comisiei din 18 octombrie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 824/2000 prin care se stabilesc procedurile de preluare a cerealelor de către agențiile de intervenție și metodele de analiză pentru determinarea calității cerealelor (JO L 290, p. 29),

TRIBUNALUL DE PRIMĂ INSTANȚĂ AL COMUNITĂȚILOR EUROPENE (Camera a treia extinsă),

compus din domnul M. Jaeger, președinte, doamna V. Tiili, domnul J. Azizi, doamna E. Cremona și domnul O. Czúcz, judecători,

grefier: doamna K. Andová, administrator,

având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 22 mai 2007,

pronunță prezenta

Hotărâre

 Cadrul juridic

1        Organizarea comună a piețelor în sectorul cerealelor este reglementată prin Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 (JO L 270, p. 78, denumit în continuare „regulamentul OCP”).

2        Articolul 5 din regulamentul OCP prevede că agențiile de intervenție desemnate de statele membre achiziționează, printre altele, porumbul recoltat în Comunitate, conform ofertei, în măsura în care ofertele răspund condițiilor stabilite, în special în ceea ce privește calitatea și cantitatea. Achiziționările pot avea loc numai în perioada de intervenție, respectiv în speță, perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2006 și 31 martie 2007 pentru Ungaria.

3        Modalitățile de punere în aplicare a regulamentului OCP rezultă din Regulamentul (CE) nr. 824/2000 al Comisiei din 19 aprilie 2000 prin care se stabilesc procedurile de preluare a cerealelor de către agențiile de intervenție și metodele de analiză pentru determinarea calității cerealelor (JO L 100, p. 31; Ediție specială, 03/vol. 32, p. 101). Acest regulament determină de asemenea criteriile minime de calitate pentru achiziționarea la intervenție.

4        La 18 octombrie 2006, Comisia a adoptat Regulamentul (CE) nr. 1572/2006 de modificare a Regulamentului nr. 824/2000 (JO L 290, p. 29, denumit în continuare „Regulamentul”) pentru a se ține cont de noua situație în domeniul intervenției, legată în special de depozitarea pe termen lung a anumitor cereale și de efectele acesteia asupra calității produselor. Regulamentul adaptează criteriile de calitate stabilite prin Regulamentul nr. 824/2000 și introduce un nou criteriu de greutate specifică pentru porumb. Modificările astfel introduse se aplică de la 1 noiembrie 2006.

5        Articolul 3 din Regulamentul nr. 824/2000, astfel cum a fost modificat prin Regulament, precizează metodele ce trebuie folosite pentru a stabili calitatea cerealelor oferite spre intervenție. Acest articol prevede, la punctul 3.9, metoda standard pentru determinarea greutății specifice, și anume metoda ISO 7971/2:1995 și, în cazul porumbului, „metodele tradiționale aplicate”.

6        În conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 824/2000, prețul plătibil ofertantului este prețul de intervenție prevăzut la articolul 4 alineatul (1) din regulamentul OCP, respectiv 101,31 de euro pe tonă. Acest preț este modificat în conformitate cu majorările și reducerile prevăzute la articolul 9 din Regulamentul nr. 824/2000.

7        Articolul 9 din Regulamentul nr. 824/2000, astfel cum a fost modificat prin Regulament, precizează cuantumurile majorărilor și ale reducerilor aplicate prețului de intervenție. Acest articol prevede printre altele:

„Majorările sau reducerile prețului de intervenție în funcție de care crește sau scade prețul de intervenție sunt exprimate în euro pe tonă și aplicate combinat, după cum se prevede mai jos:

[…]

(b)      Atunci când greutatea specifică a cerealelor oferite spre intervenție diferă de raportul greutate/volum de […] 73 kg/hl pentru porumb […], reducerile de preț aplicate sunt cele menționate în tabelul III din anexa VII.”

[…]”

8        Anexa I la Regulamentul nr. 824/2000, astfel cum a fost modificată prin Regulament, prevede la punctul E că greutatea specifică minimă pentru porumb este de 71 kg/hl.

9        Tabelul III din anexa VII la Regulamentul nr. 824/2000, astfel cum a fost modificată prin Regulament, prevede următoarele reduceri de preț în funcție de greutatea specifică pentru porumb: 0,5 euro/tonă pentru o greutate specifică mai mică de 73 kg/hl și până la 72 kg/hl și 1 euro/tonă pentru o greutate specifică mai mică de 72 kg/hl și până la 71 kg/hl.

 Situația de fapt

10      Printr‑o scrisoare din 13 ianuarie 2006 adresată directorului general al Direcției generale „Agricultură și dezvoltare rurală” a Comisiei, autoritățile maghiare au comunicat dificultățile întâmpinate la depozitarea la intervenție pentru conservarea boabelor de porumb depozitate pe perioade lungi, creșterea procentajului de brizuri de boabe și necesitatea preluării de către Fondul European de Garantare Agricolă a costurilor aferente depozitării pe termen lung.

11      După mai multe discuții, Comisia a prezentat, la 27 iulie 2006, grupului de experți al Comitetului de gestionare a cerealelor (denumit în continuare „grupul de experți în domeniul cerealelor”) un proiect de regulament cu privire la consolidarea condițiilor referitoare la conținutul maxim de umiditate, la brizurile de boabe și la boabele încălzite în timpul uscării și la introducerea unui nou criteriu pentru porumb referitor la greutatea specifică minimă (73 kg/hl). Se preciza că aceste modificări trebuiau adoptate înainte de 1 noiembrie 2006, dată la care începe perioada de intervenție în majoritatea statelor membre.

12      În urma emiterii propunerii Comisiei, între reprezentanții guvernului maghiar și cei ai Comisiei au avut loc numeroase discuții și un schimb de corespondență. În cursul acestor discuții, guvernul maghiar a comunicat că, din punctul său de vedere, propunerile Comisiei referitoare la brizurile de boabe sau la greutatea specifică ar afecta Ungaria în mod deosebit de grav și nejustificat, dat fiind că, în condiții meteorologice normale, 90 % din producția de porumb maghiară anuală ar fi exclusă de la intervenție. Guvernul maghiar adăuga că o reducere a prețului de intervenție sub 75 kg/hl ar afecta întreaga producție maghiară.

13      Printr‑o scrisoare din 8 august 2006, secretarul de stat maghiar cu responsabilități în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale a reafirmat poziția guvernului, prezentând în susținerea acesteia date provenind de la institute de analiză a calității și a solicitat Comisiei să reconsidere proiectul de regulament.

14      La 31 august 2006, proiectul de regulament a fost dezbătut pentru a doua oară de grupul de experți în domeniul cerealelor. În cursul acestei întâlniri, mai multe state membre și‑au exprimat opoziția sau obiecțiile în special cu privire la introducerea criteriului de calitate al greutății specifice minime.

15      Printr‑o scrisoare adresată Comisiei la aceeași dată, secretarul de stat maghiar a reiterat poziția guvernului maghiar și a solicitat din nou Comisiei să își revizuiască punctul de vedere.

16      La 6 septembrie 2006, proiectul de regulament a fost introdus în sistemul electronic de informare destinat administrațiilor naționale ale statelor membre pentru a fi votat de către Comitetul de gestionare a cerealelor înainte de sfârșitul lunii septembrie 2006.

17      La 7 septembrie 2006, grupul de experți în domeniul cerealelor a discutat din nou proiectul de regulament.

18      La 18 septembrie 2006, în cadrul sesiunii Consiliului miniștrilor agriculturii, Republica Ungară, Republica Slovacă și Republica Austria au declarat că se opun proiectului de regulament, iar membrul Comisiei cu responsabilități în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, doamna Fischer Boel, și‑a asumat angajamentul de a aduce anumite ajustări proiectului, precizând totodată că este de datoria Comisiei să vegheze asupra intereselor financiare ale Comunității.

19      La 21 septembrie 2006, pentru a ține cont de punctele de vedere exprimate de Republica Ungară, de Republica Slovacă și de Republica Austria și de angajamentul asumat de Comisie, aceasta din urmă a prezentat Comitetului de gestionare a cerealelor un proiect de regulament modificat, în care condiția greutății specifice pentru porumb era fixată pe viitor la 71 kg/hl în loc de 73 kg/hl și era prevăzută o reducere de preț pentru orice valoare cuprinsă între 71 kg/hl și 73 kg/hl.

20      La 28 septembrie 2006, în cadrul reuniunii Comitetului de gestionare a cerealelor, conținutul maxim de umiditate a boabelor prevăzut în proiectul de regulament a fost modificat la 13,5 % în loc de 13 %.

21      La 18 octombrie 2006, Comisia a adoptat Regulamentul, acesta intrând în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv 20 octombrie 2006, și aplicându‑se de la 1 noiembrie 2006.

22      Considerentele (2) și (3) ale Regulamentului au următorul cuprins:

„(2) Este necesar ca cerealele de o calitate necorespunzătoare pentru utilizare sau depozitare să nu fie acceptate pentru intervenție. În acest scop, este necesar să se țină cont de noua situație în domeniul intervenției, legată în special de depozitarea pe termen lung a anumitor cereale și de efectele acesteia asupra calității produselor.

(3) În consecință, este necesar, pentru a proteja produsele de intervenție de degradare și pentru a menține utilizarea lor ulterioară, să se consolideze criteriile de calitate pentru porumb prevăzute în anexa I la Regulamentul […] nr. 824/2000. În acest scop, este necesar să fie reduse conținutul maxim de umiditate, precum și procentajul maxim de brizuri de boabe și de boabe încălzite în timpul uscării. Luând în considerare asemănările agronomice ale sorgului și porumbului, este necesar să fie prevăzute, din motive de coerență, măsuri analoge pentru sorg. În plus, din motive de coerență cu celelalte cereale eligibile pentru regimul de intervenție, este necesar să fie introdus un nou criteriu de greutate specifică pentru porumb.” [traducere neoficială]

 Procedura și concluziile părților

23      Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 17 noiembrie 2006, reclamanta a introdus prezenta acțiune prin care urmărește anularea anumitor dispoziții din Regulament (denumite în continuare „dispozițiile atacate”), și anume:

–        la articolul 1 punctul 1, cuvintele „și, în cazul porumbului, cu metodele tradiționale aplicate”;

–        la articolul 1 punctul 3 litera (b), cuvintele „73 kg/hl pentru porumb”;

–        la linia „E. Greutate specifică minimă (kg/hl)” din tabelul de la punctul 1 din anexă, valoarea „71”, referitoare la porumb;

–        în tabelul III de la punctul 2 din anexă, valorile de reducere a prețului de intervenție cu privire la porumb.

24      Reclamanta a solicitat ca Tribunalul să trimită cauza spre judecare Marii Camere, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) și cu articolul 51 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului.

25      Prin Decizia din 11 decembrie 2006, interpretând cererea reclamantei de trimitere a cauzei în fața Marii Camere ca urmărind, în subsidiar, trimiterea cauzei spre judecare unei camere de cinci judecători, la propunerea Camerei a treia, Tribunalul a trimis cauza Camerei a treia extinse, în conformitate cu articolul 51 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură, potrivit căruia cauza trebuie judecată de o cameră compusă din cel puțin cinci judecători atunci când un stat membru sau o instituție a Comunităților Europene, parte în proces, solicită aceasta.

26      Prin actul separat depus în aceeași zi, reclamanta a formulat o cerere prin care solicita ca Tribunalul să se pronunțe asupra acțiunii în cadrul unei proceduri accelerate, în conformitate cu articolul 76a din Regulamentul de procedură.

27      Prin actul separat depus în aceeași zi, reclamanta a formulat, în temeiul articolului 242 CE, o cerere de măsuri provizorii, având ca obiect suspendarea aplicării dispozițiilor atacate.

28      Printr‑o scrisoare din 4 decembrie 2006, Comisia a comunicat că se opune cererii de judecare a cauzei potrivit procedurii accelerate.

29      Prin Decizia din 13 decembrie 2006, Tribunalul a admis cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii accelerate.

30      Prin Ordonanța din 16 februarie 2007 (Ungaria/Comisia, T‑310/06 R, nepublicată în Repertoriu, Rec., 2007, p. II‑15*), președintele Tribunalului a respins cererea de suspendare a executării și a dispus soluționarea cererii privind cheltuielile de judecată odată cu fondul.

31      Pe baza raportului judecătorului raportor, Tribunalul (Camera a treia extinsă) a decis deschiderea procedurii orale.

32      Pledoariile părților și răspunsurile acestora la întrebările adresate de Tribunal au fost ascultate în ședința din 22 mai 2007.

33      Reclamanta a solicitat Tribunalului:

–        anularea dispozițiilor atacate;

–        obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

34      Comisia a solicitat Tribunalului:

–        respingerea acțiunii;

–        pronunțarea asupra cheltuielilor de judecată potrivit prevederilor legale.

 Cu privire la admisibilitate

 Argumentele părților

35      Comisia arată că acțiunea urmărește numai anularea dispozițiilor din Regulament referitoare la condiția greutății specifice minime pentru porumb și ridică problema admisibilității acesteia în condițiile în care dispozițiile atacate nu pot fi separate de restul Regulamentului în sensul jurisprudenței Curții. Potrivit Comisiei, greutatea specifică ar fi un criteriu esențial ales de legiuitor pentru a îmbunătăți calitatea boabelor achiziționate la intervenție și pentru a asigura, în consecință, vânzarea unor boabe de calitate după o depozitare pe termen lung.

36      Potrivit Comisiei, criteriul greutății specifice este în mod necesar legat de alți parametri de calitate consolidați prin Regulament și acesta din urmă reprezintă, în consecință, un întreg inseparabil. Într‑adevăr, o diminuare a conținutului de umiditate ar determina în mod inevitabil o creștere a greutății specifice. Fără acest nou criteriu al greutății specifice, nu ar fi asigurată posibilitatea reală de a revinde boabele, iar criteriile existente, chiar consolidate, ar fi inoperante. Această legătură între diferiții parametri de calitate ar fi de altfel recunoscută de reclamantă la punctul 95 din cererea introductivă.

37      Reclamanta susține că este admisibilă cererea de anulare în parte a Regulamentului. Într‑adevăr, condiția greutății specifice stabilită pentru porumb ar reprezenta un element ce poate fi separat, distinct de ceilalți parametri de intervenție, și a cărei anulare nu ar modifica în mod obiectiv substanța Regulamentului (Hotărârea Curții din 10 decembrie 2002, Comisia/Consiliul, C‑29/99, Rec., p. I‑11221, punctele 45 și 46, și Hotărârea Curții din 30 septembrie 2003, Germania/Comisia, C‑239/01, Rec., p. I‑10333, punctele 34 și 37). Potrivit reclamantei, anularea acestei condiții nu ar schimba cu nimic aspectele esențiale ale Regulamentului, deoarece situația ar redeveni la fel ca înainte de adoptarea acestuia.

 Aprecierea Tribunalului

38      Comisia contestă admisibilitatea acțiunii pe motiv că dispozițiile atacate nu ar putea fi separate de restul Regulamentului.

39      În această privință, trebuie amintit că, după cum rezultă dintr‑o jurisprudență constantă, anularea în parte a unui act comunitar nu este posibilă decât în măsura în care elementele a căror anulare este solicitată pot fi separate de restul actului (Hotărârea Curții Comisia/Consiliul, punctul 37 de mai sus, punctele 45 și 46, Hotărârea Curții din 21 ianuarie 2003, Comisia/Parlamentul European și Consiliul, C‑378/00, Rec., p. I‑937, punctul 30, și Hotărârea Curții Germania/Comisia, punctul 37 de mai sus, punctul 33). În mod asemănător, Curtea s‑a pronunțat în mod repetat în sensul că această condiție de separabilitate nu este îndeplinită atunci când anularea în parte a unui act ar avea ca efect modificarea substanței acestuia (Hotărârea Curții din 30 martie 2006, Spania/Consiliul, C‑36/04, Rec., p. I‑2981, punctele 13 și 14, și Hotărârea Curții din 27 iunie 2006, Parlamentul European/Consiliul, C‑540/03, Rec., p. I‑5769, punctul 28).

40      În speță, din Regulament rezultă că substanța acestuia constă în îmbunătățirea calității porumbului admis pentru intervenție. În acest scop, Regulamentul prevede două tipuri de măsuri distincte, și anume, pe de o parte, potrivit primei teze a considerentului (3) al Regulamentului, consolidarea criteriilor de calitate pentru porumb prevăzute anterior în anexa I la Regulamentul nr. 824/2000, a căror anulare reclamanta nu o solicită, iar pe de altă parte, potrivit ultimei teze a considerentului (3) al Regulamentului, introducerea unui nou criteriu de greutate specifică pentru porumb, și aceasta din motive de coerență cu regimurile aplicabile celorlalte cereale eligibile pentru intervenție.

41      Reiese astfel că aceste două tipuri de măsuri nu sunt inseparabile și că eventuala anulare în parte a Regulamentului în măsura în care introduce un nou criteriu de greutate specifică pentru porumb nu ar modifica însăși substanța dispozițiilor care nu fac obiectul acestei eventuale anulări. În această privință, este suficient să se constate că, spre deosebire de noul criteriu al greutății specifice pentru porumb, criteriile de calitate pentru porumb a căror consolidare o prevede Regulamentul, și anume conținutul maxim de umiditate, procentajul maxim de brizuri de boabe și procentajul de boabe încălzite în timpul uscării, sunt cele care existau deja sub reglementarea anterioară, în lipsa criteriului greutății specifice.

42      Argumentul Comisiei potrivit căruia greutatea specifică este un criteriu esențial ales de către legiuitor pentru a îmbunătăți calitatea boabelor achiziționate la intervenție trebuie respins. Pe de o parte, contrar susținerilor Comisiei, nu reiese sub nicio formă din Regulament că greutatea specifică ar fi un criteriu esențial pentru îmbunătățirea calității porumbului admis pentru intervenție. Pe de altă parte, trebuie să se constate că, presupunând chiar că acest lucru ar fi valabil, Comisia nu a fost în măsură să explice de ce anularea doar a dispozițiilor care prevăd introducerea acestui nou criteriu ar modifica substanța Regulamentului.

43      În ceea ce privește argumentul potrivit căruia criteriul greutății specifice este în mod necesar legat de ceilalți parametri consolidați prin Regulament, deoarece o diminuare a conținutului de umiditate determină o creștere a greutății specifice, este suficient să se constate că Regulamentul nu stabilește nicio legătură între aceste două criterii, iar criteriul conținutului de umiditate exista deja anterior, în lipsa criteriului greutății specifice.

44      În plus, Comisia a arătat în mod expres, în înscrisurile depuse la dosar, că prin consolidarea criteriilor de calitate preexistente, și în special a celui referitor la conținutul maxim de umiditate pentru porumb, se urmărește să se asigure o mai bună conservare a porumbului admis pentru intervenție, în timp ce introducerea criteriului greutății specifice pentru porumb vizează instituirea unui standard de calitate a boabelor achiziționate, astfel încât să se garanteze faptul că, și după o depozitare pe termen lung, care determină în mod inevitabil o anumită degradare, produsul va avea încă o calitate suficientă pentru a fi vândut pe piață.

45      Din cele de mai sus rezultă că dispozițiile atacate pot fi separate de restul Regulamentului, astfel încât cererea de anulare în parte este admisibilă.

 Cu privire la fond

46      În susținerea acțiunii în anulare, reclamanta invocă șase motive. Primul motiv se referă la încălcarea încrederii legitime și a principiilor securității juridice și proporționalității. Al doilea motiv se referă la lipsa de competență a autorului Regulamentului. Al treilea motiv se referă la abuzul de putere. Al patrulea motiv se referă la eroarea vădită de apreciere. Al cincilea motiv se referă la încălcarea obligației de motivare. În sfârșit, al șaselea motiv se referă la încălcarea Regulamentului de procedură al Comitetului de gestionare a cerealelor.

 Cu privire la primul motiv, referitor la încălcarea încrederii legitime și a principiilor securității juridice și proporționalității

 Cu privire la primul aspect al motivului, referitor la încălcarea încrederii legitime

–       Argumentele părților

47      Potrivit reclamantei, Comisia a încălcat încrederea legitimă a producătorilor maghiari în măsura în care, prin introducerea unui nou criteriu de calitate cu privire la greutatea specifică a porumbului cu 12 zile înainte ca Regulamentul să devină aplicabil, aceasta a schimbat fundamental și în mod imprevizibil, chiar și pentru producătorii responsabili și bine informați, condițiile de intervenție pentru porumb.

48      Reclamanta recunoaște că, în sectorul organizărilor comune ale piețelor, al căror obiect implică o adaptare permanentă în funcție de fluctuațiile situației economice, nu este justificat ca operatorii economici să aibă o încredere legitimă în menținerea unei situații existente care poate fi modificată în cadrul puterii de apreciere a instituțiilor comunitare (Hotărârea Curții din 14 februarie 1990, Delacre și alții/Comisia, C‑350/88, Rec., p. I‑395, punctul 33). Cu toate acestea, reclamanta consideră că, în speță, prezența unor circumstanțe speciale permite invocarea principiului protecției încrederii legitime.

49      În această privință, reclamanta arată că, în speță, sunt îndeplinite criteriile definite de Curte în domeniul protecției încrederii legitime în Hotărârea din 11 iulie 1991, Crispoltoni, (C‑368/89, Rec., p. I‑3695, denumită în continuare „Hotărârea Crispoltoni I”). În primul rând, modificările referitoare la calitatea produsului achiziționat la intervenție ar fi survenit după ce producătorii maghiari au luat deja decizii ce implicau investiții importante (achiziționarea de semințe, de material pentru însămânțare și arat etc.). Noul criteriu al greutății specifice minime ar depinde în principal de varietatea semințelor utilizate și ar fi fost introdus când agricultorii nu ar mai fi fost în măsură să‑și modifice suprafețele arate și, prin urmare, investițiile.

50      În al doilea rând, introducerea criteriului de calitate referitor la greutatea specifică minimă pentru porumb ar fi fost complet inedită și fără precedent atât în dreptul comunitar, cât și în practicile europene. În această privință, reclamanta subliniază că modificarea parametrilor de calitate pentru porumbul propus pentru intervenție a fost menționată pentru prima oară la 27 iulie 2006, cu ocazia unei reuniuni a grupului de experți în domeniul cerealelor. Prin urmare, în lipsa unei informări prealabile, producătorii maghiari, chiar prudenți și avizați, nu ar fi putut să se aștepte în mod legitim ca soiul de porumb semănat și tehnologia utilizată să nu mai permită producerea de porumb care să îndeplinească criteriile de calitate pentru achiziționarea la intervenție. Or, deși agricultorii produc pentru piața liberă, condițiile de achiziționare la intervenție ar influența totuși deciziile economice ale acestora.

51      În al treilea rând, data intrării în vigoare a dispozițiilor atacate ar fi surprins producătorii, care se așteptau în mod legitim să dispună de timp pentru a se adapta la introducerea unei obligații atât de noi.

52      În final, reclamanta pretinde că introducerea noului criteriu al greutății specifice, care răspunde obiectivului de armonizare cu celelalte cereale eligibile pentru intervenție, nu era previzibil și nu ar fi putut fi anticipat prin schimbările survenite pe piață. Deși reclamanta recunoaște că producătorii responsabili și bine informați trebuie să se aștepte la riscuri rezonabile care rezultă din schimbările economice și să prevadă modificările eventuale adoptate de Comisie pentru a remedia dezechilibrul pieței, aceasta consideră totuși că introducerea condiției greutății specifice nu ar fi putut fi anticipată de producători în evaluarea riscurilor privind produsul respectiv. Prin urmare, în opinia reclamantei, nu ar trebui ca acești producători să fie obligați să suporte sarcina financiară aferentă introducerii acestui nou criteriu, care ar depăși riscurile economice inerente activității lor de agricultor.

53      Comisia susține în primul rând că obiectivul urmărit prin adoptarea Regulamentului nu este de a introduce o măsură de standardizare, ci de a rezolva o nouă problemă survenită în materie de intervenție începând cu anul de comercializare 2004/2005, legată de depozitarea pe termen lung a porumbului și de efectele acesteia asupra calității produsului. Într‑adevăr, porumbul fiind o cereală care, prin caracteristicile biologice proprii, ar avea tendința de a se degrada foarte ușor, buna gestionare a stocurilor ar impune, în opinia Comisiei, creșterea criteriilor de calitate. Aceasta arată astfel că, pe de o parte, consolidarea criteriilor existente, și anume conținutul de umiditate, precum și procentajul de brizuri de boabe și de boabe încălzite, trebuie să permită evitarea unei deteriorări prea rapide a boabelor de porumb și să garanteze astfel o conservare mai lungă și, pe de altă parte, introducerea noului criteriu al greutății specifice minime trebuie să permită să se asigure o anumită calitate a boabelor achiziționate astfel încât, după o depozitare pe termen lung, să se dispună de o calitate „vandabilă”.

54      Comisia subliniază că, pentru a garanta un anumit preț de piață producătorilor de porumb, nu este necesară achiziționarea de către Comunitate, prin intermediul regimului de intervenție, a întregii producții a statelor membre și în special a cerealelor de calitate inferioară. Astfel, presupunând că o parte importantă din recolta maghiară nu îndeplinește criteriile de intervenție, agenția de intervenție și‑ar îndeplini totuși rolul de protecție a pieței, întrucât ar permite menținerea unui anumit nivel al prețului, singura schimbare fiind că boabele achiziționate la intervenție ar fi de o calitate mai bună.

55      În continuare, Comisia, recunoscând faptul că soiul boabelor poate influența greutatea specifică finală a recoltei, contestă totuși afirmația reclamantei potrivit căreia greutatea specifică ar depinde în principal de soiul de boabe semănat.

56      În această privință, Comisia susține că greutatea specifică permite măsurarea densității unui bob prin cântărirea volumului cunoscut al bobului și compararea acestuia cu un volum egal de apă. Criteriul greutății specifice minime ar reprezenta un factor de clasificare a boabelor potrivit căruia calitatea superioară a acestora corespunde unei greutăți specifice mari. Comisia susține că, în general, greutatea specifică depinde de conținutul de apă și de impurități, astfel încât greutatea specifică crește atunci când conținutul de umiditate al cerealei scade și invers. În consecință, în cazul în care randamentul unei recolte este ridicat ca urmare a unor condiții climaterice ideale din punctul de vedere al expunerii la soare și mai ales al aportului în apă, greutatea specifică ar avea tendința să fie scăzută și, dimpotrivă, să fie ridicată în perioada uscată. Potrivit Comisiei, din aceasta rezultă că greutatea specifică a porumbului recoltat ar fi un parametru deschis, care depinde de numeroși factori, dintre care factorul principal ar fi clima anului respectiv. Ceilalți factori care trebuie luați în considerare ar fi soiul seminței, calitatea solului și administrarea culturilor.

57      Comisia pretinde că soiul „dinte‑de‑cal”, care este în principal cultivat în Ungaria, produce un bob de porumb care poate atinge, în funcție de condițiile climaterice, greutăți specifice foarte variabile și că greutatea specifică minimă stabilită pentru achiziționarea la intervenție (71 kg/hl) este în mare măsură atinsă, în funcție de anul de comercializare. Însăși reclamanta ar preciza de altfel că acest soi produce un bob de porumb cu o greutate specifică variind între 68 și 74 kg/hl. Lipsa, în cataloagele de semințe de porumb, a unor specificații privind greutatea specifică a fiecăreia dintre semințele comercializate ar constitui un indiciu al faptului că acest criteriu nu ar fi în principal legat de soiul ales și că acesta ar evolua în proporții similare pentru toate soiurile. Variațiile constatate între anii de comercializare pentru porumbul recoltat în Ungaria între 2001 și 2006, astfel cum reies din tabelul ce figurează în anexa A.12 la cererea introductivă, ar demonstra că greutatea specifică medie a unei recolte depinde în principal de condițiile climaterice.

58      Întrucât greutatea specifică nu depinde în principal de soiul boabelor de porumb semănat, adoptarea dispozițiilor atacate nu ar reprezenta, potrivit Comisiei, măsuri ce au consecințe asupra investițiilor producătorilor.

59      Pe de altă parte, Comisia contestă analiza autorităților maghiare constând în a lua ca punct de plecare caracterul pretins normal al anului de comercializare 2005/2006 pentru a determina greutatea specifică medie a recoltei 2006/2007. Comisia arată în acest sens că anul de comercializare 2006/2007 a produs o recoltă normală, chiar bună din punctul de vedere al precipitațiilor și al expunerii la soare, care nu poate fi comparată cu recolta din anul de comercializare anterior, care a fost excepțional și care a produs o recoltă cu o greutate specifică medie cu puțin sub greutatea specifică minimă de 71 kg/hl. Comisia adaugă că, având în vedere condițiile climaterice favorabile până în luna noiembrie 2006, producătorii maghiari, avertizați cu privire la noile cerințe de calitate, au fost în măsură să lase recolta neculeasă, ceea ce trebuia să permită diminuarea conținutului de umiditate al acesteia. Prin urmare, Comisia consideră că reclamanta nu a prezentat elemente suficiente în susținerea afirmației sale potrivit căreia jumătate din recolta maghiară nu ar îndeplini criteriile de achiziționare la intervenție.

60      În final, potrivit celor subliniate de Comisie, consolidarea criteriilor de calitate pentru porumb, în vederea asigurării posibilității de revindere a stocurilor pentru a proteja interesele financiare ale Comunității, nu a împiedicat totuși ca majoritatea producției maghiare să poată fi oferită spre intervenție, deoarece, în urma discuțiilor în cadrul grupului de experți în domeniul cerealelor și pentru a ține cont de preocupările autorităților maghiare, aceasta a modificat parametrul greutății specifice minime, prin reducerea acestuia de la 73 kg/hl la 71 kg/hl.

61      În această privință, Comisia adaugă că situația actuală pe piața internă și pe piața internațională a cerealelor este complet diferită de situația anterioară. Astfel, prețul de piață ar fi actualmente foarte ridicat și în general mai mare decât prețul de intervenție. Ofertele făcute în luna noiembrie 2006 în cadrul procedurii de scoatere la licitație a porumbului deținut de agenția de intervenție maghiară pentru revinderea pe piața internă ar fi variat între 123 și 103 euro/tonă pentru achiziționarea de porumb la intervenție și vânzările ar fi fost efectuate la un preț cuprins între 112 și 123 de euro/tonă, pe baza unui preț minim stabilit în funcție de săptămâni la 112 sau la 113 euro/tonă. Pe de altă parte, Comisia arată că, datorită condițiilor de piață liberă mai favorabile producătorilor decât oferta la intervenție, și aceasta pe întreg teritoriul Comunității, ofertele de porumb la intervenție primite până în prezent se ridică la 8 355 tone (toate în Ungaria) și corespund unei cantități derizorii față de cantitățile oferite în aceeași perioadă în 2005 (1 755 825 de tone, din care 1 273 106 tone în Ungaria). În plus, Comisia arată că pe piața mondială s‑ar fi produs o diminuare considerabilă a stocurilor țărilor „exportatoare nete” de porumb și că producția mondială ar fi mai mică decât consumul.

–       Aprecierea Tribunalului

62      Reclamanta susține că, prin introducerea unui nou criteriu cu privire la greutatea specifică a porumbului cu 12 zile înainte ca Regulamentul să fie aplicabil, Comisia a încălcat încrederea legitimă a producătorilor maghiari.

63      Potrivit unei jurisprudențe constante, nu este justificat ca operatorii economici să aibă încredere legitimă în menținerea unei situații existente care poate fi modificată în cadrul puterii de apreciere a instituțiilor comunitare (Hotărârea Curții din 15 iulie 1982, Edeka, 245/81, Rec., p. 2745, punctul 27, și Hotărârea Curții Delacre și alții/Comisia, punctul 48 de mai sus, punctul 33). Acest lucru este în special valabil într‑un domeniu precum cel al organizărilor comune ale piețelor, al căror obiect implică o adaptare permanentă în funcție de fluctuațiile situației economice (Hotărârea Curții din 5 octombrie 1994, Crispoltoni și alții, C‑133/93, C‑300/93 și C‑362/93, Rec., p. I‑4863, denumită în continuare „Hotărârea Crispoltoni II”, punctul 57, și Hotărârea Curții din 14 octombrie 1999, Atlanta/Comunitatea Europeană, C‑104/97 P, Rec., p. I‑6983, punctul 52).

64      Pe de altă parte, după cum s‑a pronunțat Curtea în hotărârea Crispoltoni I, punctul 48 de mai sus (punctul 17), „trebuie să se arate că, potrivit unei jurisprudențe constante (a se vedea între altele Hotărârea din 25 ianuarie 1979, Racke, 98/78, Rec., p. 69, punctul 20, și Hotărârea Decker, 99/78, Rec., p. 101, punctul 8), dacă în general, principiul securității raporturilor juridice se opune stabilirii punctului de pornire a efectelor în timp ale unui act comunitar la o dată anterioară publicării sale, în mod excepțional situația poate fi diferită atunci când obiectivul ce trebuie atins o impune și atunci când încrederea legitimă a celor în cauză este respectată în mod corespunzător” și, „[a]ceastă jurisprudență este, de asemenea, aplicabilă în cazul în care retroactivitatea nu este prevăzută în mod expres de actul în sine, ci rezultă din conținutul acestuia”.

65      În această hotărâre, Curtea a statuat că, prin instituirea în cursul anului, după ce fuseseră luate deciziile ce implică investiții (suprafețe de cultivat, plantații etc.), a unui sistem de cantitate maximă garantată pentru tutun și prin faptul că a prevăzut o reducere proporțională a prețului și a primei de intervenție în caz de excedent, regulamentele în cauză au adus atingere încrederii legitime a operatorilor economici vizați. Într‑adevăr, potrivit Curții, „deși trebuiau să considere ca previzibile măsuri ce urmăresc să limiteze orice creștere a producției [de tutun] a Comunității și să descurajeze producerea unor soiuri care prezintă dificultăți la comercializare, aceștia puteau totuși să se aștepte ca eventuale măsuri ce au consecințe asupra investițiilor lor să le fie anunțate în timp util” (Hotărârea Crispoltoni I, punctul 49 de mai sus, punctul 21).

66      Situația în speță este perfect comparabilă cu cea în discuție în cauza în care s‑a pronunțat Hotărârea Crispoltoni I, punctul 49 de mai sus.

67      Într‑adevăr, Regulamentul a fost adoptat la 18 octombrie 2006, a fost publicat la 20 octombrie 2006 și se aplică de la 1 noiembrie 2006, și anume prima zi din perioada de intervenție respectivă, astfel încât noile criterii de calitate pe care le stabilește se aplică pentru porumbul plantat în primăvara anului 2006 și recoltat în toamna anului 2006.

68      Astfel, prin faptul că introduc un nou criteriu referitor la greutatea specifică a porumbului cu 12 zile înainte ca Regulamentul să fie aplicabil, mai precis într‑un moment în care producătorii procedaseră deja la însămânțare și nu mai puteau influența greutatea specifică a recoltei, dispozițiile atacate au consecințe asupra investițiilor producătorilor în cauză, în măsura în care acestea au schimbat fundamental condițiile de intervenție pentru porumb.

69      Pe de altă parte, trebuie să se constate că măsurile respective nu au fost anunțate agricultorilor vizați în timp util. În argumentele expuse cu privire la încălcarea încrederii legitime, Comisia nu a prezentat de altfel niciun element de natură să contrazică afirmația reclamantei potrivit căreia chiar producătorii responsabili și bine informați nu se puteau aștepta la adoptarea Regulamentului. Cel mult, Comisia s‑a limitat la menționarea, în partea introductivă a memoriului în apărare, a unei scrisori din 13 ianuarie 2006, adresate Comisiei din partea autorităților maghiare, prin care se comunicau dificultățile întâmpinate cu privire la depozitarea la intervenție pentru conservarea boabelor, a discuției din 9 martie 2006 în cadrul grupului de experți al Comitetului de gestionare a cerealelor cu privire la problema depozitării pe termen lung a porumbului, a unei scrisori din partea Comisiei adresate autorităților maghiare și a unor noi discuții desfășurate în iunie 2006. Se pare totuși că niciuna dintre aceste discuții sau scrisori nu menționa, în niciun fel, aspectul introducerii, chiar eventuale, a unui nou criteriu de greutate specifică.

70      Dimpotrivă, din înscrisurile de la dosar reiese că abia la 27 iulie 2006, și anume mult timp după ce deciziile de investiții fuseseră luate de către agricultorii vizați, Comisia a prezentat Comitetului de gestionare a cerealelor proiectul de regulament ce urmărea introducerea noului criteriu, în litigiu, al greutății specifice.

71      În plus, trebuie să se sublinieze, pe de o parte, că măsurile în litigiu nu au consolidat pur și simplu criterii preexistente, ci au introdus un nou criteriu și, pe de altă parte, că în comercializarea porumbului în cadrul Comunității, condiția greutății specifice este total inedită. Or, după cum este precizat în Hotărârea Curții din 26 martie 1998, Petridi (C‑324/96, Rec., p. I‑1333, punctele 43-45), Curtea, în Hotărârea Crispoltoni I, punctul 49 de mai sus, a considerat că regulamentele în discuție au adus atingere încrederii legitime a operatorilor economici vizați în măsura în care acestea au introdus un sistem al cantităților maxime garantate necunoscut operatorilor economici interesați atât în ceea ce privește tipul noilor măsuri de organizare a pieței tutunului în cadrul Comunității, cât și în ceea ce privește data intrării în vigoare a acestora.

72      Din cele de mai sus rezultă că, prin introducerea, fără ca producătorii vizați să fi fost informați în timp util, a unui nou criteriu de greutate specifică minimă sub care porumbul nu poate fi prezentat agenției de intervenție sau acestuia i se poate aplica o reducere de preț, dispozițiile atacate au încălcat încrederea legitimă a producătorilor respectivi. Prin urmare, primul aspect al primului motiv este întemeiat.

73      Niciun argument invocat de Comisie nu este de natură să infirme această concluzie.

74      În primul rând, argumentul potrivit căruia buna gestionare a stocurilor impunea creșterea criteriilor de calitate, iar greutatea specifică ar fi un factor de calitate, este irelevant în cadrul analizării prezentului motiv referitor la încălcarea încrederii legitime. Într‑adevăr, nu se pune problema de a ști dacă măsurile contestate sunt adecvate (aspect ce face obiectul motivelor referitoare la abuzul de putere și la eroarea vădită de apreciere), ci dacă, presupunând că acestea sunt adecvate, introducerea lor retroactivă nu a determinat o încălcare a încrederii legitime a producătorilor vizați.

75      În al doilea rând, argumentul potrivit căruia măsurile în litigiu nu reprezintă măsuri ce au consecințe asupra investițiilor pentru motivul că greutatea specifică nu depinde în principal de soiul semănat trebuie respins de asemenea.

76      Într‑adevăr, deciziile de investiții nu pot fi limitate doar la alegerea soiului de semințe, ci includ toate etapele, de la decizia în sine de cultivare a porumbului și determinarea întinderii plantațiilor, până la recoltă. Pentru a demonstra că măsurile contestate au adus atingere investițiilor producătorilor vizați, reclamanta a arătat, de altfel, că modificarea condițiilor de intervenție pentru porumb a fost efectuată de Comisie într‑un moment în care producătorii procedaseră deja la însămânțare. Deși reclamanta a afirmat, desigur, că tipul de semințe ales determină în mare măsură greutatea specifică a produsului recoltat, aceasta a definit totuși în mod mai larg investițiile și a menționat în această privință celelalte materiale și mijloace utilizate, pregătirea terenului, mașinile utilizate pentru însămânțare, adaptorul special pentru batoză și, într‑un mod mai general, tehnologia utilizată.

77      Pe de altă parte, în afara faptului că este irelevant, argumentul Comisiei potrivit căruia greutatea specifică nu depinde de soi nu este convingător. Se impune să se constate mai întâi că, în această privință, Comisia se limitează la o simplă afirmație nesusținută prin probe și că argumentul nu pare a fi așadar de natură să poată contrazice elementele și studiile invocate de reclamantă. Astfel, nu este întemeiată afirmația Comisiei potrivit căreia tabelul prezentat de reclamantă (anexa A.12 la cererea introductivă), care indică media greutății specifice a porumbului recoltat în Ungaria între 2001 și 2006, ar arată că greutatea specifică a unei recolte depinde în principal de condițiile climaterice, întrucât aceasta ar varia de la an la an, fără a fi existat o modificare semnificativă a soiurilor de porumb semănate. Într‑adevăr, potrivit acestui tabel, greutatea specifică medie a variat de la 70,90 la 73,22 kg/hl și din documentația prezentată de reclamantă (anexa A.6 la cererea introductivă) reiese că soiul cunoscut sub denumirea „dinte‑de‑cal”, cultivat în principal în Ungaria, produce un porumb cu o greutate specifică cuprinsă între 68 și 74 kg/hl, în timp ce alte soiuri ating o greutate specifică mai mare (74-82 kg pentru soiul Keményszemű și 72-79 kg pentru soiul Puhaszemű). În continuare, Comisia a admis, atât în înscrisurile sale, cât și în cursul ședinței, că soiul poate influența, într‑o anumită măsură, greutatea specifică finală a recoltei. În final, Comisia susține că greutatea specifică a porumbului este un parametru deschis care depinde de numeroși factori, dintre care cel principal este clima din anul respectiv, ceilalți factori fiind calitatea solului și mai ales administrarea culturilor (data semănatului, calitatea culturii, condițiile de irigare, data recoltei etc.). Or, cu excepția climei, toți ceilalți factori menționați ar fi putut fi luați în considerare de către producătorii vizați pentru a produce un porumb cu o greutate specifică mai mare, dacă aceștia ar fi fost informați în timp util cu privire la măsurile preconizate.

78      În al treilea rând, în ceea ce privește argumentul întemeiat pe faptul că reclamanta nu a demonstrat suficient de temeinic că mai mult de jumătate din recolta maghiară nu ar îndeplini criteriul greutății specifice, este suficient să se observe că, în hotărârea Crispoltoni I, punctul 49 de mai sus, Curtea nu a stabilit nicio condiție cu privire la importanța consecințelor asupra investițiilor pentru a constata o încălcare a încrederii legitime. Pe de altă parte, Comisia nu arată pe ce temei s‑ar baza o astfel de condiție, nici ce procentaj de afectare a recoltei ar fi necesar pentru a admite existența unei încălcări a încrederii legitime.

79      În plus, din tabelul (anexa A.12 la cererea introductivă) prezentat de reclamantă și necontestat de Comisie reiese că și în anii în cursul cărora greutatea specifică medie a recoltei era mai mare, 10 % din recoltă nu ar fi îndeplinit criteriul stabilit de dispozițiile atacate pentru a fi admisă pentru intervenție și aproape 40 % din producție ar fi fost afectată de o reducere a prețului.

80      Pe de altă parte, deși agricultorii produc în primul rând pentru piața liberă, nu este mai puțin adevărat că deciziile lor economice sunt influențate de condițiile de intervenție și că aceștia se pot aștepta în mod rezonabil, atunci când își efectuează investițiile (însămânțare, cultivare etc.), ca soiurile și tehnologia utilizate până atunci să continue să îndeplinească condițiile comunitare de calitate impuse pentru ca porumbul pe care îl produc să poată fi prezentat pentru intervenție. În fond, în hotărârea Crispoltoni I, punctul 49 de mai sus, Curtea a declarat lipsit de validitate regulamentul în litigiu, care prevedea pur și simplu reducerea cu 1 % a prețurilor de intervenție, precum și a primelor referitoare la diferitele soiuri de tutun pentru fiecare tranșă care depășea cu 1 % cantitatea maximă garantată, iar instanța de trimitere nu invocase decât afectarea unui singur producător.

81      Din cele de mai sus rezultă că dispozițiile atacate trebuie anulate.

82      Pe de altă parte, în cadrul motivului referitor la încălcarea obligației de motivare, reclamanta a mai arătat de asemenea că nu au fost indicate de către Comisie motivele specifice pentru care noile criterii, mai stricte, trebuiau să se aplice începând cu perioada de deschidere a ofertelor pentru intervenție, respectiv 1 noiembrie 2006, și anume la 12 zile după publicarea Regulamentului.

83      Potrivit unei jurisprudențe constante, motivarea impusă de articolul 253 CE are ca obiectiv să permită persoanelor interesate să cunoască justificările măsurii luate pentru a își apăra drepturile și să permită instanței comunitare să își exercite controlul. Drept urmare, aceasta trebuie să arate, în mod clar și neechivoc, raționamentul autorității comunitare, autoarea actului contestat. În această privință, trebuie amintit că, în Hotărârea din 1 aprilie 1993, Diversinte și Iberlacta (C‑260/91 și C‑261/91, Rec., p. I‑1885, punctul 10), Curtea a declarat lipsit de validitate regulamentul atacat în cauza în care s‑a pronunțat această hotărâre, considerând că motivarea acestuia nu permitea Curții să verifice, în special, dacă fusese respectată încrederea legitimă a operatorilor vizați.

84      Or, trebuie să se constate că Regulamentul nu indică deloc motivele pentru care noile măsuri atacate trebuie să se aplice imediat pentru recolta în curs, considerentul (9) menționând numai că „[e]ste necesar ca modificările prevăzute [în acest regulament] […] să se aplice ofertelor de cereale pentru intervenție de la 1 noiembrie 2006”, adăugând că „[p]rin urmare, este necesar ca prezentul regulament să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.

85      În memoriul în apărare, Comisia se limitează să arăte că stabilirea datei de 1 noiembrie 2006 ca dată de aplicare se justifica, după cum fusese arătat de la bun început de serviciile Comisiei, prin deschiderea la această dată a perioadei de intervenție pentru cele mai multe dintre statele membre. Pe de altă parte, aderarea la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a României și a Republicii Bulgaria, care împreună produc între 12 și 13 milioane de tone de porumb, ar fi justificat nevoia imediată de acțiune.

86      În afara faptului că lipsa completă a motivării, în cadrul Regulamentului, a datei intrării sale în vigoare nu ar putea fi remediată prin precizări prezentate în cursul procesului de elaborare a acestuia, faptul că deschiderea perioadei de intervenție este stabilită la 1 noiembrie 2006 nu reprezintă decât o constatare de natură generală, care nu ar putea fi considerată ca o motivare specifică ce arată efectul urmărit prin data intrării în vigoare a Regulamentului și ce permite instanței comunitare să verifice dacă a fost respectată încrederea legitimă a operatorilor vizați.

87      În ceea ce privește circumstanța privind importanța producției de porumb a României și a Bulgariei, a căror dată a aderării fusese stabilită la 1 ianuarie 2007, trebuie să se constate nu numai că nu se pretinde de către Comisie că aceasta a fost menționată în vreo etapă oarecare a procesului legislativ, ci, mai mult, că nu se poate susține în mod rezonabil că o astfel de circumstanță era imprevizibilă și nu putea fi luată în considerare de Comisie în timp util pentru a evita să se aducă atingere încrederii legitime a persoanelor interesate. La urma urmelor, o astfel de motivare ar urmări să confirme susținerea reclamantei potrivit căreia introducerea criteriului greutății specifice nu ar viza nici ameliorarea condițiilor de depozitare și nici armonizarea regimurilor de intervenție, ci ar urmări limitarea cantităților de porumb eligibile pentru intervenție.

88      Prin urmare, dispozițiile atacate trebuie de asemenea anulate, în măsura în care Regulamentul este viciat prin încălcarea obligației de motivare.

89      În cursul ședinței, Tribunalul a adresat întrebări părților cu privire la efectele în timp ale unei eventuale anulări rezultate din încălcarea încrederii legitime, acest aspect nefiind abordat în memoriile părților.

90      După cum a susținut Comisia în mod întemeiat, întrucât, în cadrul acestui aspect al motivului, nu este constată o încălcare a dreptului comunitar decât în măsura în care dispozițiile atacate stabilesc un nou criteriu de greutate specifică minimă aplicabil imediat în privința recoltei din toamna anului 2006, fără ca producătorii în cauză să fi fost informați în timp util, anularea pentru acest motiv nu ar putea să vizeze decât porumbul plantat și cultivat anterior adoptării dispozițiilor atacate.

91      Din cele de mai sus rezultă că, în temeiul prezentului aspect al primului motiv, dispozițiile atacate trebuie anulate, cel puțin în măsura în care acestea se aplică în privința recoltei de porumb 2006.

92      Prin urmare, se impune analizarea celorlalte motive și argumente ale reclamantei.

 Cu privire la al doilea aspect al motivului, referitor la încălcarea principiilor securității juridice și proporționalității

–       Argumentele părților

93      Reclamanta susține că au fost încălcate de către Comisie principiile securității juridice și proporționalității în măsura în care, prin publicarea Regulamentului cu numai 12 zile înainte de deschiderea perioadei de intervenție în Ungaria, noua reglementare comunitară ar fi fost complet imprevizibilă pentru producători. Reglementarea în cauză ar fi fost cu atât mai imprevizibilă cu cât obiectivul pe care îl urmărește nu este o adaptare rapidă la un nou context economic intervenit pe piață, ci standardizarea unor criterii de calitate a cerealelor eligibile pentru intervenție, care este a priori un obiectiv de natură tehnică și pe termen lung.

94      Potrivit reclamantei, Comisia ar fi trebuit să ia în considerare situația specifică a producătorilor maghiari și să adapteze aplicarea noilor criterii de achiziționare la intervenție, în conformitate cu principiile stabilite de Curte în Hotărârea din 29 aprilie 2004, Gemeente Leusden și Holin Groep (C‑487/01 și C‑7/02, Rec., p. I‑5337), și în Hotărârea din 7 iunie 2005, Vereniging voor Energie și alții (C‑17/03, Rec., p. I‑4983). Situația agricultorilor s‑ar caracteriza prin adaptarea activității agricole la ciclurile biologice și de producere a porumbului, care încep prin luări de decizii, urmate de operațiuni de punere în aplicare (achiziționarea semințelor, însămânțarea etc.) și se finalizează, câteva luni mai târziu, prin recoltă.

95      Reclamanta arată că, prin introducerea dispozițiilor atacate fără o perioadă de tranziție sau fără aplicarea progresivă a acestora, Comisia a încălcat principiul proporționalității, precum și principiul instituit la articolul 33 alineatul (2) litera (b) CE, care impune să se aibă în vedere necesitatea de a opera treptat modificările adecvate în sectorul agricol. Reclamanta subliniază importanța producției maghiare în cadrul Comunității (17-18 %) și a efectului unui nou criteriu de calitate exigent, care va determina ineligibilitatea pentru intervenție a unei jumătăți din producția maghiară. Reclamanta arată că, ținând cont de excelenta calitate a porumbului maghiar, acest nou criteriu va determina de asemenea ineligibilitatea unei părți importante din producția europeană. În plus, obiectivul de standardizare urmărit prin noua reglementare ar justifica cu atât mai puțin aplicarea imediată a noului criteriu al greutății specifice minime.

96      În final, reclamanta consideră că acest nou parametru, care nu este utilizat în practicile comerciale privind porumbul din Europa, nu va putea fi aplicat ca atare. Într‑adevăr, agricultorii nu ar fi în măsură să determine soiul care produce un bob ce îndeplinește acest nou criteriu de calitate, mai ales având în vedere cataloagele de semințe, care nu precizează greutatea specifică și având în vedere greutatea specifică a soiului de porumb „dinte‑de‑cal” cultivat în Ungaria, care variază între 68 și 74 kg/hl. Reclamanta consideră prin urmare că aproximativ jumătate din soiurile de semințe nu vor produce, independent de voința agricultorilor, un bob de porumb eligibil pentru intervenție. Pe de altă parte, introducerea unor noi soiuri de semințe care ar putea produce un bob ce îndeplinește criteriul greutății specifice minime ar solicita mult timp, și anume, aproximativ 10 ani, astfel încât este aproape imposibil pentru producătorii maghiari să se pregătească pentru a respecta Regulamentul.

97      Comisia amintește mai întâi că obiectivul urmărit prin consolidarea criteriilor de calitate pentru porumbul eligibil pentru intervenție nu ar putea fi considerată drept o simplă problemă de standardizare. Obiectivul real ar fi acela de a evita o degradare a stocurilor și de a permite utilizarea viitoare a acestora.

98      În continuare, Comisia contestă faptul că ar fi încălcat principiul securității juridice. Întrucât Regulamentul a fost publicat cu 12 zile înainte de deschiderea perioadei de intervenție pentru Ungaria, și anume la 1 noiembrie 2006, aplicarea acestuia ar fi fost previzibilă. În mod asemănător, Comisia consideră că nu a existat un efect retroactiv având în vedere conținutul Regulamentului (Hotărârea Crispoltoni I, punctul 49 de mai sus). Întrucât criteriul greutății specifice nu depinde în principal de soiul seminței de porumb, ci de condițiile climaterice din timpul anului de comercializare, nu s‑ar fi probat că respectarea acestui criteriu ar fi avut un impact asupra investițiilor efectuate de producători înainte de recoltă. Prin urmare, situația în speță, în ceea ce privește consecințele financiare pentru agricultori, s‑ar diferenția de cazurile vizate de jurisprudența în materie fiscală sau agricolă invocată de reclamantă.

99      Comisia subliniază că principiul securității juridice nu impune neadoptarea niciunei modificări legislative. Or, alegerea Comisiei de a consolida criteriile de calitate pentru achiziționarea la intervenție ar corespunde unei necesități precise, impuse de o gestionare a stocurilor cu diligența unui bun proprietar și s‑ar justifica prin considerații de natură tehnică ce urmăresc să asigure o anumită calitate a boabelor achiziționate astfel încât să mai poată fi vândute după o depozitare pe termen lung.

100    Comisia arată că problematica privind calitatea porumbului depozitat și efectul său asupra noii probleme a depozitării pe termen lung era previzibilă pentru părțile interesate, deoarece acest aspect fusese deja abordat în martie 2006 și urmat de discuții în cadrul grupului de experți în domeniul cerealelor, la 1 și la 29 iunie 2006, respectiv între o lună și o lună și jumătate după însămânțarea suprafețelor cultivate. Ulterior, proiectul referitor la consolidarea criteriilor de calitate ar fi fost discutat în mod oficial în mai multe rânduri în cursul unor reuniuni ale grupului de experți în domeniul cerealelor.

101    În fond, introducerea tardivă a dispozițiilor atacate ar fi cauzată în principal de faptul că nu a reieșit imediat, ca urmare a derogărilor acordate autorităților maghiare pentru achiziționarea la intervenție, că anul de comercializare 2005/2006 va fi excepțional și va determina o creștere suplimentară a stocurilor ce justifică nevoia imediată de acțiune. Discuțiile nu ar fi început decât după ce Comisia a fost avertizată de către statele membre cu privire la degradarea rapidă a stocului acestora.

102    Comisia susține în plus că a ținut cont de situația specifică a producătorilor de porumb din Europa Centrală, deoarece a redus greutatea specifică minimă impusă de la 73 kg/hl la 71 kg/hl. Comisia consideră că acest criteriu este relevant având în vedere obiectivul legitim urmărit și nu aduce prejudicii agricultorilor maghiari. Într‑adevăr, introducerea doar a criteriului greutății specifice minime nu ar fi avut impactul descris de reclamantă asupra recoltelor, deoarece scăderea conținutului maxim de umiditate prevăzut de Regulament, 13,5 % în loc de 14,5 %, și necontestată în cadrul acțiunii, ar implica o creștere a greutății specifice a porumbului oferit la intervenție de la 0,5 la 1 kg/hl. Introducerea acestui nou criteriu de calitate nu ar putea fi considerată, prin urmare, ca fiind disproporționată în raport cu obiectivul urmărit.

103    În final, în ceea ce privește pretinsa dificultate pentru agricultori de a aprecia greutatea specifică a recoltei de porumb, Comisia arată că există metode tradiționale în întreaga Comunitate și că alegerea Ungariei de a utiliza metoda ISO, care este folosită pentru secară, nu prezintă nicio dificultate actualmente pentru măsurarea greutății specifice. În orice caz, greutatea specifică a porumbului nu ar fi putut fi anticipată înainte de recoltă.

–       Aprecierea Tribunalului

104    Deși admite că producătorii trebuie să se adapteze unui anumit nivel de inconveniente economice rezultate din eventuale modificări legislative intervenite în cursul unui an, reclamanta susține totuși că, în speță, prin impunerea aplicabilității imediate a noului criteriu al greutății specifice și prin excluderea în mare parte a porumbului maghiar de la posibilitatea de achiziționare la intervenție, Comisia a încălcat principiile securității juridice și proporționalității.

105    În măsura în care prezentul argument pune sub semnul întrebării legalitatea dispozițiilor atacate întrucât acestea se aplică în privința recoltei în curs, nu mai este necesară analizarea acestuia, de vreme ce s‑a concluzionat deja în sensul anulării Regulamentului cu privire la acest aspect.

106    În măsura în care, deși invocă în cadrul acestui motiv, în esență, argumente referitoare la recolta 2006, reclamanta ar urmări totuși să conteste legalitatea dispozițiilor atacate pentru perioadele de intervenție din anii următori, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, principiului securității juridice constituie un principiu fundamental de drept comunitar care impune, în special, ca o reglementare să fie clară și exactă, pentru ca justițiabilii să își poată cunoaște fără ambiguitate drepturile și obligațiile și să ia hotărâri în consecință (Hotărârea Curții din 13 februarie 1996, Van Es Douane Agenten, C‑143/93, Rec., p. I‑431, punctul 27, și Hotărârea Curții din 14 aprilie 2005, Belgia/Comisia, C‑110/03, Rec., p. I‑2801, punctul 30) și că nu este justificat ca operatorii economici să aibă încredere legitimă în menținerea unei situații existente care poate fi modificată în cadrul puterii de apreciere a instituțiilor comunitare, și aceasta în special într‑un domeniu precum cel al organizărilor comune ale piețelor, al căror obiect implică o adaptare permanentă în funcție de fluctuațiile situației economice (Hotărârea Crispoltoni II, punctul 63 de mai sus, punctul 57).

107    Or, trebuie să se constate că reclamanta, pe de o parte, nu prezintă de ce dispozițiile atacate nu ar fi suficient de clare pentru a permite producătorilor vizați să determine fără ambiguitate condițiile impuse pentru a‑și putea oferi porumbul la intervenție, iar pe de altă parte, nu explică motivele pentru care acești producători nu ar putea să ia măsurile necesare pentru ca porumbul pe care îl vor produce să îndeplinească criteriul greutății specifice impus începând cu recolta următoare. În afara faptului că argumentul expus de reclamantă nu pare să vizeze decât recolta în curs, se impune să se observe că reclamanta susține de altfel că greutatea specifică depinde în principal de soiul de semințe utilizat și că, potrivit studiului prezentat în anexa A.6 la cererea introductivă, două soiuri de semințe produc porumb cu greutatea specifică mult mai mare decât minimul impus de dispozițiile atacate.

108    Pe de altă parte, în ceea ce privește argumentul potrivit căruia Regulamentul încalcă principiul proporționalității în măsura în care are ca efect excluderea de la intervenție a majorității producției maghiare, este suficient să se constate că această afirmație este contestată în mod oficial de Comisie și nu este însoțită de niciun element de probă. În plus, din datele furnizate de reclamantă reiese că o proporție importantă din producția maghiară atingea deja greutatea specifică minimă impusă de noile dispoziții chiar în anii anteriori. În final, după cum s‑a arătat mai sus, potrivit studiului furnizat de reclamantă, există soiuri de semințe care permit producerea unui porumb cu o greutate specifică mai mare decât minimul impus.

109    Din cele de mai sus rezultă că al doilea aspect al primului motiv trebuie respins.

 Cu privire la al doilea motiv, referitor la lipsa de competență a autorului Regulamentului

–       Argumentele părților

110    Reclamanta susține că, având în vedere articolul 5 din regulamentul OCP, Comisia nu avea competența de a adopta noul criteriu de calitate referitor la greutatea specifică minimă pentru porumb, pe motiv că acesta nu constituie un criteriu de calitate adecvat.

111    Într‑adevăr, în primul rând, reclamanta subliniază că a arătat în repetate rânduri în cursul elaborării Regulamentului că criteriul greutății specifice minime nu este relevant având în vedere obiectivul urmărit de acesta, de conservare pe termen lung a stocurilor.

112    În al doilea rând, reclamanta contestă faptul că greutatea specifică este un aspect de calitate. Din documentele furnizate de Comisie în susținerea propunerii sale de adoptare a unui nou criteriu (anexa A.3c la cererea introductivă, p. 5) ar reieși că greutatea specifică a porumbului nu ar avea niciun efect asupra valorii nutritive a cerealei, indiferent dacă este destinată consumului uman sau animal. Această analiză ar fi confirmată de o publicație ce figurează în anexa A.10 la cererea introductivă, potrivit căreia greutatea specifică și conținutul de umiditate nu ar influența calitatea porumbului pentru consumul animal, având în vedere calitatea substanței uscate prezente în această cereală.

113    În al treilea rând, reclamanta susține că în practicile comerciale din Europa privind porumbul nu se aplică criteriul greutății specifice și că nu există o reglementare referitoare la acest criteriu. Acest factor nu ar interveni, prin urmare, în determinarea prețului cerealei și nu ar putea fi considerat drept o condiție de calitate relevantă în sensul articolului 5 din regulamentul OCP.

114    În al patrulea rând, acest parametru ar fi utilizat în Statele Unite ale Americii și în Canada, însă doar datorită faptului că porumbul ar fi destinat în principal consumului uman. Or, în Europa, porumbul ar fi destinat cu precădere nutriției animalelor, după cum arată considerentul (2) al Regulamentului (CE) nr. 1068/2005 al Comisiei din 6 iulie 2005 de modificare a Regulamentului nr. 824/2000 (JO L 174, p. 65, Ediție specială, 03/vol. 64, p. 179).

115    Comisia arată că adoptarea pentru porumb, astfel cum a fost cazul și pentru celelalte cereale, a criteriului greutății specifice minime pentru a garanta o anumită calitate a acestei cereale intră în mod natural în competența care îi este delegată de Consiliu în conformitate cu regulamentul OCP.

116    În primul rând, Comisia consideră că acest nou factor al greutății specifice minime este relevant având în vedere obiectivul de îmbunătățire a calității porumbului în vederea unei conservări pe termen lung și a unei utilizări ulterioare a acestuia. Într‑adevăr, Comisia consideră că, în măsura în care conținutul de umiditate al bobului are un efect asupra greutății specifice a acestuia, precum și asupra conservării sale, criteriul greutății specifice va permite îmbunătățirea calității porumbului.

117    În al doilea rând, Comisia susține că greutatea specifică este criteriul utilizat în general pentru clasificarea tipurilor de boabe de porumb în funcție de calitatea acestora. Contrar susținerilor reclamantei, testul greutății specifice ar fi un element care permite să se distingă în Statele Unite ale Americii cele cinci calități americane de boabe. Pe de altă parte, potrivit Comisiei, criteriul greutății specifice minime stabilit de Regulament la 71 kg/hl este puțin mai mic decât cel al boabelor de calitatea întâi din Statele Unite ale Americii (71,4 kg/hl), în timp ce acestea din urmă sunt depozitate doar pe perioade foarte scurte, contrar situației existente în cadrul Comunității. În schimb, noul criteriu al greutății specifice ar fi sub standardul preconizat în Franța de către Institutul Tehnic pentru Cereale și Furaje, care ar fi de cel puțin 75 kg/hl pentru porumbul de bună calitate.

118    Comisia subliniază că nu a găsit niciunde confirmarea susținerii reclamantei potrivit căreia porumbul american de calitatea întâi ar fi destinat numai consumului uman. Totuși, presupunând că această susținere este corectă, Comisia consideră că existența unei corespondențe a criteriului greutății specifice stabilit cu criteriul de referință pentru consumul uman în Statele Unite ale Americii este o garanție a calității boabelor de porumb.

119    În al treilea rând, Comisia consideră în ceea ce privește calitatea nutritivă a boabelor de porumb că aceasta depinde de greutatea specifică. Într‑adevăr, o analiză a diferitelor loturi de porumb cu greutăți specifice diferite ar arăta o variație atât în compoziția chimică, cât și în valoarea nutritivă (energie și aminoacizi) a diferitelor tipuri de boabe. În această privință, Comisia precizează că analiza invocată de reclamantă și care figurează în anexa A.10 la cererea introductivă se referă la valoarea nutritivă „din punctul de vedere al substanței uscate” și prin urmare nu are decât o valoare relativă în măsura în care bobul complet, compus din substanță uscată și din apă, este cel care servește ca hrană pentru animale.

120    În final, ar fi irelevant faptul că în practicile comerciale din cadrul Uniunii Europene nu este utilizat criteriul greutății specifice, deoarece se pune problema determinării condițiilor de intervenție pentru a asigura o depozitare pe termen lung a unor boabe de bună calitate, și nu problema reglementării comerțului cu porumb în cadrul Comunității. Comisia adaugă că utilizarea ulterioară a cerealelor nu este cunoscută la momentul achiziționării acestora de către agenția de intervenție, astfel încât ar fi legitim să se asigure că dispune de boabe de bună calitate, indiferent că acestea sunt destinate consumului uman sau animal.

–       Aprecierea Tribunalului

121    Reclamanta susține că, având în vedere articolul 5 din regulamentul OCP, Comisia nu avea competența să adopte noul criteriu referitor la greutatea specifică minimă pentru porumb, pe motiv că acesta nu ar constitui un criteriu de calitate adecvat.

122    În această privință, trebuie amintit că, în cadrul politicii agricole comune, Consiliul poate considera necesar să confere Comisiei largi competențe de executare, aceasta din urmă fiind singura care poate urmări în mod constant și atent evoluția piețelor agricole și care poate acționa cu urgența impusă de situația respectivă (Hotărârea Curții din 30 octombrie 1975, Rey Soda, 23/75, Rec., p. 1279, punctul 11). Astfel, în cauza în care s‑a pronunțat Hotărârea din 29 februarie 1996, Franța și Irlanda/Comisia (C‑296/93 și C‑307/93, Rec., p. I‑795), Curtea a statuat că limitarea greutății carcaselor admise pentru intervenție face parte din măsurile de executare pe care Comisia este autorizată să le adopte, deși aceasta poate duce la o reorientare a producției de carne bovină, și că reclamantele arătaseră că dispoziția pe baza căreia fusese adoptată această limitare nu atribuia Comisiei competență decât pentru a determina categoriile – ceea ce ar viza sexul și vârsta animalului – și calitățile – care s‑ar defini prin conformația carcasei și stratul său de grăsime – cărnii, în timp ce Comisia modificase lista produselor admise pentru intervenție.

123    Conform articolului 6 litera (b) din regulamentul OCP, Comisia are competența de a stabili, potrivit procedurii comitetului de gestionare, „condițiile minimale referitoare în special la calitatea și cantitatea exigibile de la fiecare cereală pentru ca aceasta să fie eligibilă pentru intervenție”.

124    Reclamanta nu contestă că, potrivit considerentelor (2) și (3) ale Regulamentului, criteriul greutății specifice a fost introdus pentru a consolida calitatea porumbului sau, cel puțin, din motive de coerență cu condițiile de calitate stabilite pentru celelalte cereale, ci se limitează să susțină că această competență nu îi revenea Comisiei, pentru motivul că greutatea specifică nu ar constitui un criteriu de calitate adecvat și ar viza de fapt să limiteze cantitățile admise pentru intervenție. Or, această circumstanță, presupunând că este confirmată, ar duce la constatarea comiterii unei erori vădite de apreciere sau a unui abuz de putere de către Comisie, însă nu ar putea determina anularea pentru lipsă de competență. Prin definiție, abuzul de putere presupune că instituția care a săvârșit acest abuz dispunea de competența de a adopta un act, însă a utilizat această competență în vederea atingerii altor rezultate decât cele invocate. Argumentele susținute de reclamantă privesc, prin urmare, motivele referitoare la abuzul de putere și eroarea vădită de apreciere și vor fi examinate în acest cadru.

125    În consecință, motivul referitor la lipsa de competență trebuie respins.

126    În ceea ce privește al treilea și al patrulea motiv, referitoare la abuzul de putere și, respectiv, la eroarea vădită de apreciere, întrucât acestea sunt în strânsă legătură, Tribunalul consideră necesar să le analizeze împreună.

 Cu privire la al treilea și la al patrulea motiv, referitoare la abuzul de putere și la eroarea vădită de apreciere

–       Argumentele părților

127    Reclamanta susține că, în măsura în care, invocând consolidarea criteriilor de calitate pentru achiziționarea de porumb la intervenție, practic Comisia ar fi schimbat chiar substanța regimului de intervenție pentru această cereală, Comisia a abuzat de competența de executare conferită de Consiliu în conformitate cu regulamentul OCP.

128    Reclamanta pune sub semnul întrebării credibilitatea faptului că, prin adoptarea criteriului greutății specifice minime, s‑a urmărit un obiectiv de standardizare. Adoptarea acestui nou parametru de calitate pentru porumb ar fi în mod vădit inadecvată pentru îndeplinirea obiectivului de standardizare în măsura în care acesta nu reprezintă nici în prezent un criteriu de eligibilitate pentru intervenție pentru sorg.

129    Chiar presupunând că introducerea condiției greutății specifice a fost necesară în vederea armonizării și în măsura în care acest obiectiv lasă o largă marjă de apreciere, situația Ungariei, precum și cea a altor state membre, ar fi trebuit să determine Comisia să stabilească condiția greutății specifice la un nivel mai scăzut și să aplice o reducere mai mare decât cea de două puncte prevăzută în final.

130    Reclamanta pretinde că dispozițiile atacate nu vizează obținerea unei standardizări, ci excluderea de la intervenție a unei părți considerabile din producția de porumb maghiară și din Europa Centrală, ca urmare a problemei gestionării stocurilor. Acest lucru ar fi confirmat prin faptul că aproximativ jumătate din soiurile cunoscute sub denumirea „dinte‑de‑cal”, cultivate de producătorii maghiari, nu ar îndeplini criteriul greutății specifice stabilit de Comisie.

131    În această privință, reclamanta se referă la discursul membrului Comisiei, doamna Fischer Boel, pronunțat la 11 mai 2006 la Budapesta, în care aceasta a subliniat că sectorul cerealelor se confruntă cu o gravă problemă a creșterii stocurilor, care nu ar fi decât în parte consecința recoltelor abundente din ultimii doi ani, întrucât în realitate ar rezulta din disfuncții ale pieței interne, și anume din dificultatea de a exporta surplusul de stocuri ale regiunilor în care prețul este mai mic decât prețul de intervenție către regiunile în care prețurile sunt mai mari. Cu ocazia acestei conferințe, Comisia ar fi menționat dorința sa de a găsi o soluție pe termen lung acestei noi probleme.

132    În plus, reclamanta susține că, deși obiectivul efectiv urmărit era transformarea regimului de intervenție, prin consolidarea criteriilor de calitate menționate de Regulamentul nr. 824/2000, Comisia și‑ar fi depășit competențele de executare și ar fi încălcat competența Consiliului, căruia îi revenea sarcina de a modifica regulamentul OCP.

133    Reclamanta susține că a fost comisă o eroare vădită de apreciere de către Comisie, în măsura în care, prin stabilirea greutății specifice pentru porumb la un nivel atât de ridicat, aceasta nu a ținut cont de utilizarea principală a porumbului ca hrană pentru animale și nici de calitatea medie a cerealelor recoltate în cadrul Comunității, după cum precizează considerentul (1) al Regulamentului nr. 824/2000.

134    Reclamanta consideră că utilizarea porumbului ca hrană pentru oameni sau pentru animale influențează într‑o mare măsură nivelul criteriilor care definesc calitatea medie a acestei cereale, astfel încât, în cazul în care porumbul este destinat consumului uman, se justifică un nivel ridicat al criteriilor de calitate.

135    Reclamanta arată că, în cadrul Comunității, porumbul este destinat în principal pentru hrana animalelor și că, până la intrarea în vigoare a Regulamentului, criteriul greutății specifice nu era utilizat pentru această cereală. Valorile standard stabilite în Statele Unite ale Americii și în Canada ar fi justificate, întrucât, spre deosebire de porumbul cultivat în Europa, porumbul nord‑american ar fi destinat consumului uman. Criteriul greutății specifice de 71 kg/hl adoptat de Comisie ar corespunde, potrivit acestor standarde, unui porumb de calitate superioară destinat consumului uman, în timp ce, în aceste țări, porumbul utilizat ca furaj pentru animale ar corespunde unei calități inferioare celei a porumbului destinat pentru consumul uman și ar avea o greutate specifică de 64,8 kg/hl pentru Canada și de 67,2 kg/hl pentru Statele Unite ale Americii.

136    Prin urmare, reclamanta consideră că nivelul greutății specifice astfel cum a fost stabilit de Comisie la 71 kg/hl este nejustificat pentru porumbul destinat în principal consumului animal și ar fi trebuit să fie adaptat la calitatea medie a porumbului utilizat în acest scop și să aibă o valoare cuprinsă între 64,8 și 67,2 kg/hl sau chiar mai puțin.

137    În final, reclamanta arată că greutățile specifice adoptate de Comisie pentru celelalte tipuri de cereale corespund valorilor americane.

138    Comisia contestă faptul că ar fi vrut, invocând consolidarea criteriilor de calitate pentru porumb, să modifice fundamental regimul de intervenție. Aceasta consideră că reclamanta nu prezintă niciun grup de indicii în susținerea acestei teze, care s‑ar baza numai pe discursul pronunțat de membrul Comisiei, doamna Fischer Boel, în mai 2006. Comisia susține că, deși cu ocazia acestui discurs, membrul Comisiei a comunicat în mod efectiv necesitatea de a stabili soluții pe termen lung pentru a regla noua problemă care afectează regimul de intervenție, aceasta avea în vedere o propunere de regulament de modificare a organizării comune a pieței de cereale vizată prin regulamentul OCP în vederea eliminării porumbului din cadrul regimului de intervenție. În această privință, Comisia arată că a adoptat o propunere de regulament în acest sens la 15 decembrie 2006.

139    Deși recunoaște că introducerea dispozițiilor atacate este legată de problema creșterii stocurilor de intervenție rezultate în special din anii de comercializare excepționali 2004/2005 și 2005/2006, Comisia arată că, din expunerea motivelor Regulamentului, reiese că obiectivul urmărit este de a asigura că stocurile de intervenție actuale sunt constituite din cereale de bună calitate, care permit conservarea acestora și garantarea unei utilizări ulterioare. Comisia contestă faptul că Regulamentul se limitează la a răspunde unei simple preocupări de standardizare, deoarece niciun criteriu al greutății specifice nu a fost stabilit pentru sorg în măsura în care agențiile de intervenție nu fac față problemei depozitării pe termen lung pentru această cereală.

140    Comisia contestă de asemenea că ar fi comis o eroare vădită de apreciere prin consolidarea criteriilor de calitate pentru porumb.

141    Comisia arată că lipsa criteriului greutății specifice pentru porumb justifica până la acel moment cuprinsul considerentului (1) al Regulamentului nr. 824/2000, care se referă la criterii de calitate „ce corespund, în măsura posibilă, calității medii” a cerealelor recoltate în Comunitate. Cu toate acestea, Comisia consideră necesară, astfel cum a fost cazul pentru celelalte cereale eligibile pentru intervenție, creșterea calității porumbului prezentat pentru intervenție pentru a evita o degradare prea rapidă a stocurilor și pentru a asigura o calitate „vandabilă” a acestuia ulterior. Prin urmare, Comisia consideră că modificările actuale sunt impuse de obiectivul urmărit de Regulament și că nu este ținută de considerentul (1) al Regulamentului nr. 824/2000.

142    Comisia susține că alegerea greutății specifice minime stabilite la 71 kg/hl corespunde standardului american și permite celei mai mari părți din producția europeană să îndeplinească acest criteriu, ținând cont de condițiile climaterice din cursul anului de comercializare 2006/2007.

143    Comisia subliniază că reclamanta nu demonstrează că porumbul american de calitate superioară este destinat numai consumului uman. Aceasta arată că porumbul destinat consumului uman este constituit din soiuri foarte specifice, care nu sunt vizate de dispozițiile atacate (porumbul „sticlos”, porumbul dulce). În plus, situația americană și cea europeană nu ar fi comparabile, de vreme ce depozitarea în Statele Unite ale Americi este de scurtă durată și comercializarea porumbului se realizează în general imediat.

–       Aprecierea Tribunalului

144    Cu titlu principal, reclamanta susține în esență că greutatea specifică nu este un factor de calitate, cel puțin atunci când, precum în cadrul Comunității, porumbul este destinat în principal consumului animal. În subsidiar, aceasta arată că, în orice caz, dispozițiile atacate au stabilit greutatea specifică minimă la un nivel prea ridicat.

145    Potrivit unei prime explicații, prezentate în subsidiar de Comisie, greutatea specifică ar constitui un criteriu relevant pentru porumb, pentru motivul că ar exista o legătură între conținutul de umiditate și greutatea specifică a acestuia.

146    Această argumentare trebuie respinsă de la bun început. Într‑adevăr, pe de o parte, nu numai că această justificare nu are niciun temei în textul Regulamentului, ci și, în plus, Comisia a susținut în mod expres că, prin consolidarea criteriilor referitoare la conținutul de umiditate, precum și la procentajul de brizuri de boabe și de boabe încălzite, se urmărea evitarea unei deteriorări prea rapide a boabelor de porumb, în timp ce criteriul greutății specifice privea calitatea intrinsecă a porumbului. Pe de altă parte, Comisia nu ar putea justifica relevanța criteriului greutății specifice bazându‑se pe eventualul efect indirect al greutății specifice asupra conținutului de umiditate, din moment ce Regulamentul prevede deja un criteriu ce stabilește în mod direct și expres nivelul maxim de umiditate în vederea admisibilității porumbului la intervenție.

147    La un nivel mai profund, Comisia susține că greutatea specifică are o influență asupra calității boabelor și că nivelul reținut este adecvat. Aceasta precizează că, în timp ce cei trei factori preexistenți, umiditate, procentaj de brizuri de boabe și procentaj de boabe încălzite, permit evitarea unei deteriorări prea rapide, criteriul greutății specifice permite să se asigure o calitate intrinsecă a porumbului.

148    Trebuie să se arate că, după cum prevede considerentul (2) al Regulamentului, este necesar ca cerealele de o calitate necorespunzătoare pentru utilizare sau depozitare să nu fie acceptate pentru intervenție și, în acest scop, să se țină cont de noua situație legată în special de depozitarea pe termen lung și de efectele acesteia asupra calității cerealelor. Considerentul (3) prevede în continuare:

„În consecință, este necesar, pentru a proteja produsele de intervenție de degradare și pentru a menține utilizarea lor ulterioară, să se consolideze criteriile de calitate pentru porumb prevăzute în anexa I la Regulamentul […] nr. 824/2000. În acest scop, este necesar să fie reduse conținutul maxim de umiditate, precum și procentajul maxim de brizuri de boabe și de boabe încălzite în timpul uscării […] În plus, din motive de coerență cu celelalte cereale eligibile pentru regimul de intervenție, este necesar să fie introdus un nou criteriu de greutate specifică pentru porumb.”

149    Astfel, deși trebuie să se constate că, în mod oficial, introducerea unui nou criteriu de greutate specifică pentru porumb figurează, în cadrul aceluiași considerent, printre măsurile introduse pentru a răspunde obiectivului general de depozitare a cerealelor menționat la considerentul (2), nu este mai puțin adevărat că din formularea considerentului (3) reiese că introducerea criteriului menționat nu este justificată în mod explicit prin necesitatea de a proteja produsele de intervenție de degradare și de a menține utilizarea lor ulterioară – în această privință fiind vizată numai consolidarea criteriilor de calitate pe care le reprezintă conținutul maxim de umiditate și procentajul maxim de brizuri de boabe și de boabe încălzite în timpul uscării – , ci face obiectul unui motiv specific, și anume necesitatea de a asigura coerența cu regimurile aplicabile celorlalte cereale eligibile pentru regimul de intervenție.

150    Prin urmare, se impune să se constate că Regulamentul nu precizează în mod clar și explicit că introducerea criteriului greutății specifice pentru porumb vizează, în afară de necesitatea de a asigura coerența cu regimurile aplicabile celorlalte cereale, și consolidarea criteriilor de calitate pentru porumb.

151    Astfel, Regulamentul nu menționează faptul că greutatea specifică reprezintă un criteriu de calitate pentru porumb și, a fortiori, nu arată de ce acest factor poate fi considerat relevant pentru a aprecia calitatea porumbului.

152    Reiese astfel că explicațiile furnizate de Comisie în cursul procedurii potrivit cărora greutatea specifică reprezintă un criteriu de calitate relevant nu corespund motivării introducerii acestui criteriu, astfel cum reiese aceasta dintr‑o interpretare strictă a Regulamentului. Presupunând totuși că explicațiile menționate, deși foarte diferite de motivele expuse în Regulament, pot fi considerate ca fiind complementare și necontradictorii cu motivele amintite, Tribunalul va analiza dacă s‑a considerat de către Comisie, fără a comite o eroare vădită de apreciere, că greutatea specifică reprezintă un criteriu de calitate relevant pentru porumb, ceea ce contestă reclamanta.

153    În această privință, în susținerea criticii sale, reclamanta a prezentat două studii (anexa A.3c și anexa A.10 la cererea introductivă), potrivit cărora greutatea specifică a porumbului nu are efect asupra valorii nutritive a produsului pentru consumul uman sau animal.

154    Ca răspuns la aceste argumente susținute în mod întemeiat, Comisia s‑a limitat să afirme din nou că greutatea specifică are o influență asupra calității bobului de porumb. Cu excepția unui singur pasaj din memoriul în apărare, aceasta nu a indicat de ce acest criteriu ar fi relevant pentru a aprecia calitatea intrinsecă a porumbului și nici nu a furnizat nici cel mai mic studiu sau document în sprijinul acestei susțineri. În mod asemănător, în cursul ședinței, în pofida întrebărilor repetate din partea Tribunalului, Comisia nu a fost în măsură să furnizeze explicații precise în această privință.

155    În ceea ce privește singura precizare, ce figurează în memoriul în apărare (punctul 90), care urmărește să explice de ce greutatea specifică ar fi relevantă pentru aprecierea calității porumbului, trebuie să se arate că, potrivit acesteia, greutatea specifică are un efect asupra valorii nutritive a porumbului.

156    Or, după cum arată reclamanta, trebuie să se constate că această afirmație este în mod expres contrazisă de singurul studiu furnizat în această privință chiar de către Comisie. Într‑adevăr, potrivit formulării univoce a documentului ce figurează în anexa B.20 la memoriul în apărare, intitulat „Ghid practic – Depozitarea și conservarea boabelor la fermă – Principii generale”, „[n]u există totuși nicio legătură între valoarea nutritivă pentru consumul animal și uman și greutatea specifică a unui bob”. Acest document explică, pe de altă parte, că, în trecut, cunoașterea greutății specifice a unui lot de porumb era indispensabilă deoarece, până la mijlocul secolului 20, cerealele fiind încă adeseori comercializate la volum, pentru a cunoaște exact cantitățile livrate, trebuia să se măsoare greutatea specifică acestora. Greutatea specifică nu ar mai fi utilă actualmente, ca urmare a generalizării podului‑basculă.

157    Întrebată de Tribunal în cursul ședinței cu privire la această contradicție vădită între afirmațiile sale și înscrisurile menite să le susțină, Comisia s‑a mulțumit să observe că același document arată că greutatea specifică reflectă o anumită calitate fizică. Or, în afara faptului că o astfel de precizare nu se raportează la aspectul legăturii între greutatea specifică și valoarea nutritivă a porumbului, o lectură atentă a documentului respectiv arată că, deși greutatea specifică a fost desigur conservată, aceasta nu este utilizată decât „în tranzacțiile comerciale cu cereale păioase” și în măsura în care aceasta „reflectă cel mult o anumită calitate fizică a boabelor”.

158    Prin urmare, Comisia nu a fost în măsură să înlăture contradicția constatată, astfel încât afirmația acesteia potrivit căreia greutatea specifică reflectă valoarea nutritivă a porumbului nu numai că nu este susținută de niciun element de probă, ci reprezintă, în plus, o eroare vădită de apreciere având în vedere singurele elemente de care dispune Tribunalul în cadrul prezentei acțiuni.

159    În aceste condiții și ținând cont de faptul că nu îi revine Tribunalului competența de a se substitui părților în administrarea probelor, Tribunalul nu poate decât să constate că Regulamentul este viciat printr‑o eroare vădită de apreciere.

160    Argumentele invocate de Comisie în cursul ședinței, întemeiate pe trei extrase din publicații cuprinse în anexele A.3b, A.3d și A.11 la cererea introductivă, nu pot pune sub semnul întrebării această concluzie.

161    În ceea ce privește documentul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură intitulat „După recoltarea boabelor – organizare și tehnici” (care figurează în anexa A.3b la cererea introductivă), este suficient să se constate că acesta nu abordează deloc aspectul greutății specifice pentru porumb.

162    În ceea ce privește studiul universității din Minnesota intitulat „Drying, Handling, and Storing Wet, Immature, and Frost‑Damaged Corn” („Uscarea, manipularea și depozitarea porumbului umed, imatur și afectat de frig”) (cuprins în anexa A.3d la cererea introductivă), deși, astfel cum a subliniat Comisia, în acest studiu se arată că un bob de calitate inferioară se conservă mai puțin bine decât un bob de calitate superioară, nu se stabilește totuși nicio legătură între calitatea bobului și greutatea specifică a acestuia, care de altfel nici nu este menționată.

163    În ceea ce privește documentul Comisiei canadiene a cerealelor cuprins în anexa A.11 la cererea introductivă, se impune să se arate că este vorba de o pagină internet tipărită pe hârtie, intitulată „Tabel de conversie a greutății specifice”, care cuprinde legături către site‑urile de conversie a unităților de măsură, anglo‑saxone și europene, pentru greutatea specifică a diferitor cereale și că, astfel, acesta este complet irelevant în speță.

164    În final, ca răspuns la întrebările adresate de Tribunal, Comisia s‑a referit la un studiu cu privire la care a recunoscut că nu figura în dosarul cauzei, dar care ar fi anexat la rândul al doilea de observații depuse în cadrul procedurii privind măsurile provizorii. Or, întrucât acest document nu figurează la dosarul cauzei în cadrul prezentei acțiuni, Tribunalul nu poate aprecia relevanța acestuia. Pe de altă parte, trebuie să se constate că nu a fost formulată de către Comisie în mod expres o cerere prin care să se solicite ca documentul să fie depus în această procedură. Presupunând chiar că răspunsul Comisiei ar trebui interpretat ca o astfel de cerere, trebuie amintit că, în temeiul articolului 46 din Regulamentul de procedură, argumentele de fapt și de drept invocate, precum și probele propuse, în principiu, trebuie formulate în memoriul în apărare. Potrivit articolului 48 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, părțile mai pot propune probe în cadrul replicii și al duplicii, cu condiția să motiveze întârzierea cu care s‑au propus probele, sub sancțiunea respingerii acestora (Hotărârea Tribunalului din 28 septembrie 1993, Nielsen și Møller/CES, T‑84/92, Rec., p. II‑949, punctul 39, Hotărârea Tribunalului din 14 iulie 1994, Herlitz/Comisia, T‑66/92, Rec., p. II‑531, punctul 41, și Hotărârea Tribunalului din 6 martie 2001, Campoli/Comisia, T‑100/00, RecFP, p. I‑A-71 și II‑347, punctul 19). În plus, trebuie subliniat că relevanța greutății specifice drept criteriu de calitate a porumbului reprezenta aspectul principal pe care l‑a ridicat reclamanta încă din etapa cererii introductive și care fusese deja invocat de reclamantă și de alte state membre în cursul elaborării proiectului de regulament. Prin urmare, în lipsa oricărei motivări cu privire la întârzierea cu care s‑au propus probele, acest studiu este în orice caz inadmisibil.

165    Din toate cele de mai sus rezultă că dispozițiile Regulamentului referitoare la criteriul greutății specifice pentru porumb trebuie anulate conform concluziilor reclamantei.

166    De altfel, trebuie să se observe că propunerea de regulament din 15 decembrie 2006, ce urmărea înlăturarea porumbului din cadrul regimului de intervenție începând cu anul de comercializare 2007/2008 nu menționează, printre criteriile de calitate consolidate de Regulament, decât nivelul de umiditate, precum și nivelurile de brizuri de boabe și de boabe încălzite, fără ca măcar să evoce criteriul greutății specifice.

167    În aceste împrejurări, nu este necesar să se examineze dacă grupul de indicii invocate de reclamantă este de natură să stabilească un abuz de putere din partea Comisiei și nici celelalte motive referitoare la încălcarea obligației de motivare și la încălcarea Regulamentului de procedură al Comitetului de gestionare a cerealelor.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

168    Potrivit articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât Comisia a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor reclamantei, inclusiv a cheltuielilor de judecată aferente procedurii privind măsurile provizorii.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a treia extinsă)

declară și hotărăște:

1)      Anulează dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1572/2006 al Comisiei din 18 octombrie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 824/2000 prin care se stabilesc procedurile de preluare a cerealelor de către agențiile de intervenție și metodele de analiză pentru determinarea calității cerealelor, respectiv:

–        la articolul 1 punctul 1, cuvintele „și, în cazul porumbului, cu metodele tradiționale aplicate”;

–        la articolul 1 punctul 3 litera (b), cuvintele „73 kg/hl pentru porumb”;

–        la linia „E. Greutate specifică minimă (kg/hl)” din tabelul de la punctul 1 din anexă, valoarea „71”, referitoare la porumb;

–        în tabelul III de la punctul 2 din anexă, valorile de reducere a prețului de intervenție cu privire la porumb.

2)      Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de reclamantă, inclusiv cele aferente procedurii privind măsurile provizorii.

Jaeger Tiili Azizi

Cremona        Czúcz

Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 15 noiembrie 2007.

Grefier        Președinte

E. Coulon        M. Jaeger

* Limba de procedură: maghiara.