Ordonanța Curții (Camera a opta) din 6 septembrie 2018 – Gmalieva și alții
(Cauza C‑79/17)(1)
„Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Libertatea de a presta servicii – Jocuri de noroc – Monopol al jocurilor de noroc într‑un stat membru – Reglementare națională care interzice exploatarea aparatelor de jocuri în lipsa unei autorizații prealabile a autorităților administrative”
Libera prestare a serviciilor – Restricții – Jocuri de noroc – Reglementare națională care interzice exploatarea aparatelor de jocuri în lipsa unei autorizații prealabile a autorităților administrative – Justificare – Limitarea ofertei de jocuri de noroc și lupta împotriva criminalității – Obligația de a îndeplini condițiile privind proporționalitatea și nediscriminarea – Condiții – Urmărire reală a acestor obiective în mod coerent și sistematic – Apreciere de către instanța națională
(art. 56 TFUE)
(a se vedea punctele 22-31 și dispozitivul)
Dispozitivul
Revine instanței de trimitere sarcina de a determina, în lumina indicațiilor date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în special în Hotărârea din 30 aprilie 2014, Pfleger și alții (C‑390/12, EU:C:2014:281), dacă un regim legal național de monopol asupra jocurilor de noroc, precum cel în discuție în litigiul principal, trebuie calificat ca fiind coerent din perspectiva articolelor 56 și următoarele TFUE, atunci când o procedură judiciară națională a stabilit că:
– dependența de joc nu reprezintă o problemă a societății care să justifice o intervenție a statului;
– jocurile de noroc interzise intră în sfera încălcărilor administrative, iar nu a celor penale;
– veniturile anuale la bugetul de stat care provin din jocuri de noroc reprezintă mai mult de 500 de milioane de euro, respectiv 0,4 % din bugetul anual; și
– promoțiile oferite de titularii de licențe vizează în principal încurajarea nejucătorilor să joace.