Language of document : ECLI:EU:T:2013:487

ORDONANȚA TRIBUNALULUI (Camera de recursuri)

10 septembrie 2013

Cauza T‑199/11 P‑REV

Guido Strack

împotriva

Comisiei Europene

„Procedură – Cerere de revizuire – Inexistența unui fapt nou – Inadmisibilitate”

Obiectul:      Cerere de revizuire a Hotărârii Tribunalului din 13 decembrie 2012, Strack/Comisia (T‑199/11 P)

Decizia:      Respinge cererea de revizuire ca vădit inadmisibilă. Îl obligă pe domnul Guido Strack la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a cheltuielilor de judecată efectuate de Comisia Europeană.

Sumarul ordonanței

1.      Procedură jurisdicțională – Revizuirea unei hotărâri – Condiții de admisibilitate a cererii – Fapt nou – Noțiune – Fapt cunoscut înainte de pronunțarea hotărârii – Excludere – Inadmisibilitate

(Statutul Curții de Justiție, art. 44 primul paragraf și art. 53 primul paragraf)

2.      Procedură jurisdicțională – Cheltuieli de judecată – Cheltuieli nejustificate sau șicanatoare impuse unei instituții prin cererea de revizuire inadmisibilă a unui fost funcționar

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 87 alin. (3) al doilea paragraf]

1.      Potrivit articolului 44 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție, aplicabil procedurii în fața Tribunalului în temeiul articolului 53 primul paragraf din statutul amintit, revizuirea unei hotărâri poate fi cerută numai în urma descoperirii unui fapt de natură să aibă o influență decisivă și care, înainte de pronunțarea hotărârii, era necunoscut instanței sesizate și părții care solicită revizuirea. Conform celui de al doilea paragraf al acestui articol, procedura de revizuire este deschisă numai dacă instanța constată în mod expres existența unui fapt nou, recunoaște că acesta este de natură să conducă la deschiderea revizuirii și declară cererea ca fiind admisibilă din acest motiv și că poate examina cauza pe fond.

Astfel, revizuirea nu constituie o formă de apel, ci o cale de atac extraordinară care permite să fie pusă în discuție autoritatea de lucru judecat pe care o are o hotărâre rămasă definitivă în urma constatărilor de fapt pe care instanța s‑a întemeiat. Revizuirea presupune descoperirea de elemente de fapt anterioare pronunțării hotărârii, necunoscute până atunci de instanța care a pronunțat hotărârea și nici de reclamantul din procedura de revizuire și care, dacă ar fi putut fi apreciate de instanță, ar fi putut conduce la adoptarea altei soluții a litigiului în raport cu cea pronunțată. În plus, având în vedere caracterul extraordinar al procedurii de revizuire, condițiile de admisibilitate ale unei cereri de revizuire a unei hotărâri sunt de strictă interpretare.

Prin urmare, este vădit inadmisibilă o cerere de revizuire în susținerea căreia se invocă un fapt nou cunoscut de reclamant înainte de pronunțarea hotărârii.

(a se vedea punctele 11, 12 și 22)

Trimitere la:

Tribunal 16 aprilie 2012, de Brito Sequeira Carvalho/Comisia, T‑40/07 P‑REV și T‑62/07 P‑REV, punctul 12 și jurisprudența citată

2.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 23 și 24)