Acțiune introdusă la 13 februarie 2012 - Oil Turbo Compressor/Consiliul
(Cauza T-63/12)
Limba de procedură: germana
Părțile
Reclamantă: Oil Turbo Compressor Co. (Private Joint Stock) (Teheran, Iran) (reprezentant: K. Kleinschmidt, avocat)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
Anularea Deciziei 2011/783/PESC a Consiliului din 1 decembrie 2011 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 319, p. 71), în măsura în care o privește pe reclamantă;
adoptarea unei măsuri de organizare a procedurii în conformitate cu articolul 64 din Regulament de procedură al Tribunalului în vederea obligării pârâtului la comunicarea tuturor documentelor care au un raport cu decizia atacată, în măsura în care o privesc pe reclamantă, și
obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă, în esență, patru motive.
Primul motiv: aprecierea vădit eronată a faptelor pe care se întemeiază decizia
În cadrul acestui motiv, reclamanta susține că decizia atacată se întemeiază pe elemente de fapt eronate. Această afirmație este valabilă în special în ceea ce privește presupunerea pârâtului potrivit căreia reclamanta ar fi o sucursală a Sakhte Turbopomp va Kompressor (SATAK) (alias Turbo Compressor Manufacturer, TCMFG), societate desemnată de UE (punctul 48 al anexei deciziei atacate). Reclamanta nu participă nici direct și nici indirect (prin intermediul unei întreprinderi în care ar deține un pachet de acțiuni) la activități nucleare care implică un risc de proliferare și/sau la perfecționarea unor vectori de transport ai armelor nucleare ori a altor sisteme de armament. Niciun fapt nu justifică așadar decizia pârâtului și nici atingerea adusă de acesta drepturilor fundamentale ale reclamantei, garantate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare "Carta drepturilor fundamentale").
În acest context, reclamanta susține că pârâtul a adus atingere libertății sale de a desfășura o activitate comercială, garantată la articolul 16 din Carta drepturilor fundamentale, dreptului de a deține în proprietate și de a dispune, în Uniunea Europeană, de bunurile pe care le-a dobândit în mod legal (articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale), precum și principiilor egalității de tratament și nediscriminării, prevăzute la articolele 20 și 21 din cartă.
Al doilea motiv: încălcarea dreptului reclamantei la un proces echitabil și la o protecție jurisdicțională efectivă
În cadrul acestui motiv, reclamanta susține că motivul menționat la punctul 48 din anexa I la decizia atacată este prea general și nu poate justifica, în sine, o atingere atât de masivă adusă drepturilor sale fundamentale. Potrivit reclamantei, pârâtul nu prezintă elementele de fapt și de probă pe care pretinde că le deține. Reclamanta nu are cunoștință, în ceea ce o privește, de niciun element de fapt sau de probă de natură a justifica decizia atacată.
Al treilea motiv: încălcarea principiului proporționalității
Reclamanta susține de asemenea că decizia atacată încalcă principiul proporționalității, având în vedere că includerea sa în anexa II la decizia 2010/413/PESC nu este în mod rezonabil proporțională cu obiectivul deciziei, care constă în a împiedica orice activitate nucleară care implică un risc de proliferare, precum și comercializarea și/sau perfecționarea unor vectori de transport ai armelor nucleare ori a altor sisteme de armament în Republica Islamică Iran. Pe de altă parte, pârâtul nu arată că excluderea reclamantei de la schimburile economice cu Uniunea Europeană este adecvată pentru atingerea obiectivului urmărit. Reclamanta consideră prin urmare că pârâtul s-a abținut în mod vădit să aprecieze atingerea masivă adusă drepturilor sale fundamentale în raport cu scopul pe care pretinde că l-a urmărit.
Al patrulea motiv: încălcarea dreptului de a fi ascultat.
În cadrul acestui motiv, reclamanta susține că pârâtul nu a precizat în suficientă măsură motivele care justifică includerea acesteia pe lista din anexa II la Decizia 2010/413/PESC. Pârâtul a încălcat astfel obligația care îi revine, aceea de a expune reclamantei motivele reale și detaliate care justifică decizia atacată. Reclamanta consideră că decizia atacată nu i-a fost notificată și că nu a fost ascultată. Ea adaugă că pârâtul nu a încuviințat întotdeauna cererea sa de a avea acces la dosar.
____________1 - Decizia 2011/783/PESC a Consiliului din 1 decembrie 2011 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 319, p. 71).