HOTĂRÂREA CURȚII (Marea Cameră)

8 decembrie 2022(*)

„Trimitere preliminară – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal – Directiva 95/46/CE – Articolul 12 litera (b) – Articolul 14 primul paragraf litera (a) – Regulamentul (UE) 2016/679 – Articolul 17 alineatul (3) litera (a) – Operatorul unui motor de căutare pe internet – Căutare efectuată după numele unei persoane – Afișarea unui link care conduce la articole ce conțin informații pretins inexacte în lista rezultatelor căutării – Afișare sub formă de imagini de previzualizare (thumbnails) a fotografiilor care ilustrează aceste articole în lista rezultatelor unei căutări de imagini – Cerere de dezindexare adresată operatorului motorului de căutare – Evaluare comparativă a drepturilor fundamentale – Articolele 7, 8, 11 și 16 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Obligații și responsabilități care incumbă operatorului motorului de căutare la prelucrarea unei cereri de dezindexare – Sarcina probei care revine solicitantului dezindexării”

În cauza C‑460/20,

având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție, Germania), prin decizia din 27 iulie 2020, primită de Curte la 24 septembrie 2020, în procedura

TU,

RE

împotriva

Google LLC,

CURTEA (Marea Cameră),

compusă din domnul K. Lenaerts, președinte, domnul L. Bay Larsen, vicepreședinte, doamnele A. Prechal și K. Jürimäe, domnii C. Lycourgos și P. G. Xuereb, doamna L. S. Rossi și domnul D. Gratsias, președinți de cameră, domnii M. Ilešič (raportor), F. Biltgen, N. Piçarra, N. Jääskinen și N. Wahl, doamna I. Ziemele și domnul J. Passer, judecători,

avocat general: domnul G. Pitruzzella,

grefier: domnul D. Dittert, șef de unitate,

având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 24 ianuarie 2022,

luând în considerare observațiile prezentate:

–        pentru TU și RE, de M. Siegmann și T. Stöber, Rechtsanwälte;

–        pentru Google LLC, de B. Heymann, J. Spiegel și J. Wimmers, Rechtsanwälte;

–        pentru guvernul elen, de S. Charitaki, A. Magrippi și M. Tassopoulou, în calitate de agenți;

–        pentru guvernul austriac, de G. Kunnert, A. Posch și J. Schmoll, în calitate de agenți;

–        pentru guvernul român, de E. Gane și L. Lițu, în calitate de agenți;

–        pentru Comisia Europeană, de A. Bouchagiar, F. Erlbacher, H. Kranenborg și D. Nardi, în calitate de agenți,

după ascultarea concluziilor avocatului general în ședința din 7 aprilie 2022,

pronunță prezenta

Hotărâre

1        Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 17 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO 2016, L 119, p. 1, denumit în continuare „RGPD”), precum și a articolului 12 litera (b) și a articolului 14 primul paragraf litera (a) din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO 1995, L 281, p. 31, Ediție specială, 13/vol. 17, p. 10), citite în lumina articolelor 7, 8, 11 și 16 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”).

2        Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între TU și RE, pe de o parte, și Google LLC, pe de altă parte, în legătură cu o cerere prin care se solicită, în primul rând, ca articolele în care aceștia sunt identificați să fie dezindexate din rezultatele furnizate în urma unei căutări efectuate după numele lor și, în al doilea rând, ca fotografiile care îi reprezintă, afișate sub formă de imagini de previzualizare („thumbnails”), să fie eliminate din rezultatele unei căutări de imagini.

 Cadrul juridic

 Directiva 95/46

3        Articolul 1 din Directiva 95/46, intitulat „Obiectul directivei”, prevedea la alineatul (1):

„Statele membre asigură, în conformitate cu prezenta directivă, protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei și în special a dreptului la viața privată în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.”

4        Articolul 2 din această directivă, intitulat „Definiții”, prevedea:

„În sensul prezentei directive:

(a)      «date cu caracter personal» înseamnă orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (persoana vizată); […]

(b)      «prelucrarea datelor cu caracter personal» (prelucrare) înseamnă orice operațiune sau serie de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, […]

[…]

(d)      «operator» înseamnă persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau orice alt organism care, singur sau împreună cu altele, stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; […]

[…]”

5        Inclus în secțiunea I din capitolul II din directiva menționată, intitulată „Principii referitoare la calitatea datelor”, articolul 6 din aceasta avea următorul cuprins:

„(1)      Statele membre stabilesc că datele cu caracter personal trebuie să fie:

[…]

(d)      exacte și, dacă este necesar, actualizate; trebuie luate toate măsurile necesare pentru ca datele inexacte sau incomplete din punct[ul] de vedere al scopului pentru care sunt colectate sau pentru care vor fi prelucrate ulterior să fie șterse sau rectificate;

[…]”

6        Inclus în secțiunea V din capitolul II din aceeași directivă, intitulată „Dreptul de acces la date al persoanei vizate”, articolul 12 din aceasta, intitulat „Dreptul de acces”, prevedea:

„Statele membre garantează oricărei persoane vizate dreptul de a obține de la operator:

[…]

(b)      după caz, rectificarea, ștergerea sau blocarea datelor a căror prelucrare nu respectă dispozițiile prezentei directive, în special datorită caracterului incomplet sau inexact al datelor;

[…]”

7        Inclus în secțiunea VII din capitolul II din Directiva 95/46, intitulată „Dreptul de opoziție al persoanei vizate”, articolul 14 primul paragraf din aceasta prevedea:

„Statele membre acordă persoanei vizate dreptul:

(a)      cel puțin în cazurile prevăzute în articolul 7 literele (e) și (f), să se opună în orice moment, din considerente întemeiate și legitime legate de situația sa particulară, prelucrării datelor în cauză, exceptând cazul când dreptul intern prevede altfel. Dacă opoziția este justificată, prelucrarea efectuată de operator nu se mai aplică acestor date;

[…]”

 RGPD

8        În conformitate cu articolul 94 alineatul (1), RGDP a abrogat Directiva 95/46 cu efect de la 25 mai 2018. În temeiul articolului 99 alineatul (2) din regulament, acesta se aplică de la aceeași dată.

9        Considerentele (4), (39) și (65) ale acestui regulament au următorul cuprins:

„(4)      Prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui să fie în serviciul cetățenilor. Dreptul la protecția datelor cu caracter personal nu este un drept absolut; acesta trebuie luat în considerare în raport cu funcția pe care o îndeplinește în societate și echilibrat cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporționalității. Prezentul regulament respectă toate drepturile fundamentale și libertățile și principiile recunoscute în cartă astfel cum sunt consacrate în tratate, în special respectarea vieții private și de familie, a reședinței și a comunicațiilor, a protecției datelor cu caracter personal, a libertății de gândire, de conștiință și de religie, a libertății de exprimare și de informare, a libertății de a desfășura o activitate comercială, dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, precum și diversitatea culturală, religioasă și lingvistică.

[…]

(39)      […] Ar trebui să fie luate toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că datele cu caracter personal care sunt inexacte sunt rectificate sau șterse. […]

[…]

(65)      O persoană vizată ar trebui să aibă dreptul la rectificarea datelor cu caracter personal care o privesc și «dreptul de a fi uitată», în cazul în care păstrarea acestor date încalcă prezentul regulament sau dreptul Uniunii sau dreptul intern sub incidența căruia intră operatorul. […] Cu toate acestea, păstrarea în continuare a datelor cu caracter personal ar trebui să fie legală în cazul în care este necesară pentru exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și de informare […]”

10      Inclus în capitolul I din regulamentul menționat, intitulat „Dispoziții generale”, articolul 4 din acesta, intitulat la rândul său „Definiții”, are următorul cuprins:

„În sensul prezentului regulament:

1.      «date cu caracter personal» înseamnă orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă («persoana vizată»); […]

2.      «prelucrare» înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate […]

[…]

7.      «operator» înseamnă persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau alt organism care, singur sau împreună cu altele, stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; […]

[…]”

11      Inclus în capitolul II din același regulament, intitulat „Principii”, articolul 5 din acesta, intitulat la rândul său „Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, prevede:

„(1)      Datele cu caracter personal sunt:

[…]

(d)      exacte și, în cazul în care este necesar, să fie actualizate; trebuie să se ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că datele cu caracter personal care sunt inexacte, având în vedere scopurile pentru care sunt prelucrate, sunt șterse sau rectificate fără întârziere («exactitate»);

[…]

(2)      Operatorul este responsabil de respectarea alineatului (1) și poate demonstra această respectare («responsabilitate»).”

12      Secțiunea 3 din capitolul III din RGPD, intitulată „Rectificare și ștergere”, cuprinde printre altele articolele 16 și 17 din acesta.

13      Articolul 16 din acest regulament, intitulat „Dreptul la rectificare”, prevede:

„Persoana vizată are dreptul de a obține de la operator, fără întârzieri nejustificate, rectificarea datelor cu caracter personal inexacte care o privesc. Ținându‑se seama de scopurile în care au fost prelucrate datele, persoana vizată are dreptul de a obține completarea datelor cu caracter personal care sunt incomplete, inclusiv prin furnizarea unei declarații suplimentare.”

14      Articolul 17 din regulamentul menționat, intitulat „Dreptul la ștergerea datelor («dreptul de a fi uitat»)”, are următorul cuprins:

„(1)      Persoana vizată are dreptul de a obține din partea operatorului ștergerea datelor cu caracter personal care o privesc, fără întârzieri nejustificate, iar operatorul are obligația de a șterge datele cu caracter personal fără întârzieri nejustificate în cazul în care se aplică unul dintre următoarele motive:

(a)      datele cu caracter personal nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate sau prelucrate;

(b)      persoana vizată își retrage consimțământul pe baza căruia are loc prelucrarea, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (a) sau cu articolul 9 alineatul (2) litera (a), și nu există niciun alt temei juridic pentru prelucrare;

(c)      persoana vizată se opune prelucrării în temeiul articolului 21 alineatul (1) și nu există motive legitime care să prevaleze în ceea ce privește prelucrarea sau persoana vizată se opune prelucrării în temeiul articolului 21 alineatul (2);

(d)      datele cu caracter personal au fost prelucrate ilegal;

(e)      datele cu caracter personal trebuie șterse pentru respectarea unei obligații legale care revine operatorului în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern sub incidența căruia se află operatorul;

(f)      datele cu caracter personal au fost colectate în legătură cu oferirea de servicii ale societății informaționale menționate la articolul 8 alineatul (1).

(2)      În cazul în care operatorul a făcut publice datele cu caracter personal și este obligat, în temeiul alineatului (1), să le șteargă, operatorul, ținând seama de tehnologia disponibilă și de costul implementării, ia măsuri rezonabile, inclusiv măsuri tehnice, pentru a informa operatorii care prelucrează datele cu caracter personal că persoana vizată a solicitat ștergerea de către acești operatori a oricăror linkuri către datele respective sau a oricăror copii sau reproduceri ale acestor date cu caracter personal.

(3)      Alineatele (1) și [(2)] nu se aplică în măsura în care prelucrarea este necesară:

(a)      pentru exercitarea dreptului la liberă exprimare și la informare;

[…]”

 Litigiul principal și întrebările preliminare

15      TU este membru al consiliului de administrație și acționar unic al unei societăți de investiții, precum și președintele unei filiale a acesteia, ele constituind, împreună și alături de alte societăți, un grup de societăți. TU este de asemenea asociatul unic al unei a treia societăți, care este asociata unică a unei a patra societăți, aceasta din urmă deținând, la rândul său, 60 % din părțile sociale ale unei a cincea societăți.

16      RE era partenera lui TU și, până în luna mai 2015, mandatara acestei a patra societăți.

17      La 27 aprilie, la 4 iunie și la 16 iunie 2015, trei articole care prezentau în mod critic modelul de investiții pus în aplicare de cea de a cincea societate și de grupul de societăți, menționate la punctul 15 din prezenta hotărâre, au fost publicate pe site‑ul internet www.g…net (denumit în continuare „site‑ul g‑net”). Articolul din 4 iunie 2015 era în plus ilustrat cu trei fotografii reprezentându‑l pe TU, aflat la volanul unui automobil de lux, într‑o cabină de elicopter și, respectiv, în fața unui avion, precum și cu o fotografie cu RE într‑o mașină decapotabilă.

18      Operatorul site‑ului g‑net este, potrivit mențiunilor legale („Impressum”), G‑LLC, cu sediul în New York (Statele Unite). Obiectul de activitate al G‑LLC este, conform propriilor indicații, „de a contribui în mod durabil, printr‑o difuzare activă a informației și prin transparență în orice moment, la prevenirea fraudei în cadrul economiei și al societății”. Diferite publicații au relatat în mod critic modelul de afaceri al societății G‑LLC, reproșându‑i printre altele că exercită un „șantaj” asupra întreprinderilor, publicând mai întâi rapoarte negative cu privire la acestea și propunând apoi, în schimbul unei sume de bani, să șteargă aceste rapoarte sau să împiedice publicarea lor.

19      Google afișa în lista de rezultate articolele din 4 iunie 2015 și din 16 iunie 2015 la căutarea cu ajutorul motorului său de căutare a numelor și prenumelor reclamanților din litigiul principal, atât separat, cât și în combinație cu anumite denumiri de societăți, precum și articolul din 27 aprilie 2015, la căutarea anumitor denumiri de societăți, trimițând la aceste articole prin intermediul unui link. De asemenea, la căutarea de imagini cu acest motor, Google afișa în lista de rezultate, sub formă de imagini de previzualizare, fotografiile reclamanților din litigiul principal cuprinse în articolul din 4 iunie 2015. Afișarea acestor fotografii a încetat cel târziu în luna septembrie 2017. În ceea ce privește articolele, acestea nu ar mai fi accesibile pe site‑ul g‑net de la 28 iunie 2018 cel târziu.

20      Reclamanții din litigiul principal au solicitat Google, în calitate de operator al prelucrării datelor cu caracter personal efectuate cu motorul său de căutare, pe de o parte, să elimine din lista rezultatelor căutării linkurile către articolele în discuție în litigiul principal, pentru motivul că acestea ar conține afirmații inexacte și opinii defăimătoare, și, pe de altă parte, să retragă imaginile de previzualizare din lista rezultatelor căutării. Aceștia au pretins că au suferit și ei un „șantaj” din partea G‑LLC.

21      Google a refuzat să dea curs acestei cereri, făcând trimitere la contextul profesional în care se înscriau articolele și fotografiile în discuție în litigiul principal și invocând faptul că nu avea cunoștință despre pretinsa inexactitate a informațiilor cuprinse în aceste articole.

22      În cursul anului 2015, reclamanții din litigiul principal au sesizat Landgericht Köln (Tribunalul Regional din Köln, Germania) cu o acțiune având ca obiect obligarea Google la eliminarea din listele rezultatelor căutării cu ajutorul acestui motor a linkurilor către articolele în discuție în litigiul principal și la încetarea afișării sub formă de imagini de previzualizare a fotografiilor care îi reprezentau. Prin hotărârea din 22 noiembrie 2017, instanța menționată a respins acțiunea.

23      Reclamanții din litigiul principal au declarat apel împotriva acestei hotărâri la Oberlandesgericht Köln (Tribunalul Regional Superior din Köln, Germania), care a respins apelul prin hotărârea din 8 noiembrie 2018. Această instanță a subliniat că modul de funcționare specific al unui motor de căutare și importanța deosebită pe care acesta o are pentru funcționarea internetului trebuie să cântărească în mod semnificativ în cadrul evaluării comparative a drepturilor și intereselor concurente care se impune a fi efectuată. Dat fiind că operatorul motorului de căutare nu are în general nicio legătură juridică cu furnizorii conținuturilor indexate și că îi este imposibil să investigheze faptele și să le evalueze ținând seama și de opinia acestor furnizori, el nu ar fi supus unor obligații de comportament specifice decât atunci când ia cunoștință, în urma indicării concrete a persoanei în cauză, de o încălcare a dreptului flagrantă și identificabilă în mod clar la o primă vedere. Aceste principii ar fi valabile și în cazul în care motorul de căutare este utilizat numai pentru a căuta imagini, dat fiind că interesele relevante prezente în cauză ar fi comparabile.

24      Instanța de apel a adăugat că, în măsura în care este necesar să se țină seama în mod determinant de exactitatea faptei invocate, sarcina probei în această privință revine solicitantului dezindexării. Or, în speță, dat fiind că reclamanții din litigiul principal nu au dovedit caracterul inexact al faptelor relatate în privința lor, Google s‑ar afla în imposibilitatea de a efectua o evaluare concludentă a articolelor în discuție în litigiul principal și, prin urmare, nu ar fi obligată să procedeze la dezindexarea lor. În ceea ce privește fotografiile afișate sub formă de imagini de previzualizare, acestea ar putea fi privite, în măsura în care însoțesc unul dintre aceste articole, ca fiind imagini de actualități.

25      Reclamanții din litigiul principal au formulat recurs la Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție, Germania), instanța de trimitere.

26      Această instanță arată că soluționarea acestei căi de atac depinde de interpretarea dreptului Uniunii, în special a articolului 17 alineatul (3) litera (a) din RGPD, precum și a articolului 12 litera (b) și a articolului 14 primul paragraf litera (a) din Directiva 95/46.

27      Cu titlu introductiv, instanța de trimitere subliniază că, din punctul său de vedere, cererea prin care se solicită ca Google să fie obligată la eliminarea din lista rezultatelor căutării a linkurilor către articolele în discuție în litigiul principal intră, ratione temporis, în domeniul de aplicare al RGPD, în timp ce cererea prin care se solicită ca Google să fie obligată să elimine imaginile de previzualizare din lista rezultatelor căutării de imagini intră ratione temporis în domeniul de aplicare al Directivei 95/46, dat fiind că acestea nu mai erau afișate de motorul de căutare operat de Google la data intrării în vigoare a RGPD. Totuși, în ceea ce privește această din urmă cerere, instanța menționată solicită Curții să furnizeze un răspuns în acest sens ținând seama și de acest regulament.

28      Instanța de trimitere arată apoi că împrejurarea că articolele în discuție în litigiul principal nu mai sunt disponibile pe site‑ul g‑net și că Google nu mai afișează imaginile de previzualizare nu a făcut să dispară interesul reclamanților din litigiul principal de a continua să solicite dezindexarea, dat fiind că site‑ul g‑net s‑ar limita la a indica faptul că, din diferite motive, aceste articole sunt „pentru moment” indisponibile. În aceste condiții, nu se poate exclude ca articolele respective să fie publicate din nou pe internet în viitor și să fie indexate din nou de motorul de căutare al Google, precizându‑se de altfel că această societate consideră în continuare că respectiva cerere de dezindexare este nejustificată și că își menține refuzul de a‑i da curs.

29      Pe fond, în ceea ce privește, în primul rând, cererea de dezindexare din lista rezultatelor căutării a linkurilor către articolele în discuție în litigiul principal, instanța de trimitere arată că reclamanții din litigiul principal o justifică invocând printre altele inexactitatea anumitor afirmații care figurează în aceste articole. Prin urmare, s‑ar pune întrebarea dacă le revenea lor sarcina de a dovedi pretinsa inexactitate a acestor afirmații sau, cel puțin, de a dovedi un anumit grad de certitudine a acestei inexactități sau dacă, dimpotrivă, Google ar fi trebuit fie să prezume exactitatea afirmațiilor reclamanților din litigiul principal, fie să încerce să clarifice ea însăși faptele.

30      Potrivit instanței de trimitere, cerința de a evalua comparativ, pe picior de egalitate, drepturile fundamentale concurente care decurg din articolele 7 și 8 din cartă, pe de o parte, și din articolele 11 și 16 din cartă, pe de altă parte, nu este îndeplinită dacă, într‑o situație precum cea în discuție în cauza principală, sarcina probei revine exclusiv uneia sau celeilalte părți.

31      Prin urmare, această instanță propune să se rețină o soluție prin care să se impună persoanei vizate să soluționeze cel puțin provizoriu problema exactității conținutului indexat valorificându‑și în justiție dreptul împotriva furnizorului de conținut, cu condiția ca obținerea protecției jurisdicționale cel puțin provizorii să fie o opțiune rezonabilă pentru ea ținând seama de împrejurările speței. Desigur, în măsura în care persoana în cauză nu are o legătură cu furnizorul de conținut, ea ar putea întâmpina aceleași dificultăți ca operatorul motorului de căutare de a intra în contact cu acest furnizor. Totuși, această persoană ar cunoaște caracterul exact sau inexact al conținutului indexat. Aspectul dacă persoanei respective i se poate impune în mod rezonabil să își valorifice în justiție dreptul împotriva furnizorului de conținut ar putea depinde, de exemplu, de aspectul dacă acesta poate sau nu poate fi chemat în judecată fără o dificultate deosebită în cadrul Uniunii Europene.

32      Din această perspectivă, instanța de trimitere tinde să considere că, în general, persoanei în cauză i se poate impune în mod rezonabil să formuleze o cerere de măsuri provizorii împotriva unui furnizor de conținut al cărui nume este cunoscut, dar nu împotriva unui furnizor anonim sau a unui furnizor căruia este imposibil să i se adreseze notificări. În schimb, ar fi lipsită de relevanță în raport cu drepturile deținute față de operatorul motorului de căutare posibilitatea efectivă de a obține executarea unei eventuale somații de ștergere împotriva furnizorului de conținut.

33      În al doilea rând, în ceea ce privește cererea prin care se solicită obligarea Google să înceteze afișarea sub formă de imagini de previzualizare a fotografiilor reclamanților din litigiul principal cuprinse în articolul din 4 iunie 2015, instanța de trimitere arată, mai întâi, că aceste imagini de previzualizare conțin, desigur, un link care permite accesul la pagina de internet a terțului pe care s‑a publicat fotografia corespunzătoare și astfel să se ia cunoștință de contextul în care se înscrie publicarea respectivă. Cu toate acestea, în măsura în care lista rezultatelor unei căutări de imagini afișează numai imaginile de previzualizare, fără a prelua elementele din contextul respectivei publicări de pe pagina de internet a terțului, această listă în sine ar fi neutră și nu ar permite să se cunoască contextul publicării inițiale.

34      Așadar, s‑ar ridica problema dacă, pentru evaluarea comparativă care trebuie efectuată în cadrul articolului 12 litera (b) și al articolului 14 primul paragraf litera (a) din Directiva 95/46 sau al articolului 17 alineatul (3) litera (a) din RGPD, trebuie să se țină seama numai de imaginea de previzualizare ca atare în contextul neutru al listei de rezultate sau și de contextul inițial al publicării imaginii corespunzătoare.

35      În această privință, instanța de trimitere constată că în cauza principală, care privește persoane ce nu sunt cunoscute de publicul larg, fotografiile în discuție nu aduc în sine nicio contribuție la dezbaterea publică și nu răspund unei nevoi de informare preponderente în sensul dispozițiilor menționate la punctul precedent. Cu toate acestea, în legătură cu articolul din 4 iunie 2015 publicat pe site‑ul g‑net, acestea ar avea un rol important în susținerea mesajului cuprins în acest articol, potrivit căruia reclamanții din litigiul principal, datorită calității lor de fondatori și de administratori ai celei de a patra societăți și ai grupului de societăți amintite la punctul 15 din prezenta hotărâre, s‑ar bucura de un nivel de trai ridicat și ar dispune de bunuri de lux, în timp ce salariații, distribuitorii și clienții acestor societăți și‑ar pune întrebări cu privire la siguranța investițiilor efectuate. Prin urmare, în ipoteza în care ar trebui să se țină seama de contextul în care au fost publicate inițial aceste fotografii, publicarea lor ca imagini de previzualizare în lista de rezultate ar trebui considerată justificată, cu condiția ca textul pe care îl însoțesc să fie el însuși legal.

36      Potrivit instanței de trimitere, un element care pledează în favoarea luării în considerare a contextului publicării inițiale constă în faptul că, din punct de vedere tehnic, imaginile de previzualizare constituie linkuri care trimit la pagina de internet a terțului. De asemenea, ar fi notoriu faptul că utilizatorul mediu avizat al unui motor de căutare de imagini are cunoștință despre faptul că imaginile de previzualizare colectate de motorul de căutare într‑o listă de rezultate sunt extrase din publicații ale unor terți și că fotografiile corespunzătoare acestor imagini de previzualizare sunt prezentate în aceste publicații într‑un anumit context.

37      Cu toate acestea, ar trebui să se țină seama de faptul că contextul inițial al publicării imaginilor nu este nici indicat, nici vizibil în alt mod cu ocazia afișării imaginii de previzualizare, spre deosebire de situația celorlalte rezultate indexate. Or, un utilizator pe care, încă de la început, nu îl interesează decât afișarea imaginii nu are, în general, niciun motiv să caute originea și contextul inițial al publicării.

38      În consecință, potrivit instanței de trimitere, pare logic, în vederea aprecierii legalității prelucrării datelor de către operatorul motorului de căutare în cauză, să nu se includă în evaluarea comparativă prevăzută la articolul 14 primul paragraf litera (a) din Directiva 95/46 sau la articolul 17 alineatul (3) din RGPD decât drepturi și interese, astfel cum reies din imaginea de previzualizare însăși.

39      În aceste condiții, Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1)      La evaluarea comparativă a drepturilor și intereselor concurente care decurg din articolele 7, 8, 11 și 16 din [cartă], care trebuie efectuată, în temeiul articolului 17 alineatul (3) litera (a) din [RGPD], în cadrul examinării unei cereri de eliminare din lista de rezultate formulate împotriva responsabilului unui serviciu de căutare pe internet atunci când linkul a cărui dezindexare se cere conduce la un conținut care cuprinde expunerea unor fapte și judecăți de valoare bazate pe susțineri factuale al căror adevăr este contestat de persoana vizată și a cărui legitimitate există sau nu în funcție de caracterul veridic sau fals al susținerilor factuale din cuprinsul acestuia, este compatibil cu dreptul persoanei vizate la respectarea vieții sale private (articolul 7 din [cartă]) și la protecția datelor cu caracter personal care o privesc (articolul 8 din [cartă]) faptul de a se ține seama în mod decisiv deopotrivă de aspectul dacă persoana vizată ar putea în mod rezonabil – de exemplu printr‑o ordonanță de măsuri provizorii – să obțină protecție juridică împotriva furnizorului de conținut și astfel ar putea clarifica, cel puțin provizoriu, problema adevărului conținutului afișat de responsabilul motorului de căutare?

2)      În cadrul evaluării comparative a drepturilor și intereselor concurente care decurg din articolele 7, 8, 11 și 16 din cartă, care trebuie efectuată în conformitate cu articolul 12 litera (b) și cu articolul 14 primul paragraf litera (a) din Directiva [95/46] sau cu articolul 17 alineatul (3) litera (a) din [RGPD], în cazul unei cereri de dezindexare formulate împotriva responsabilului unui motor de căutare, care, la introducerea unui nume, caută fotografii cu persoane fizice inserate pe internet de terți în legătură cu numele persoanei și afișează fotografiile găsite de el în lista sa de rezultate ca imagini de previzualizare («thumbnails»), trebuie să se țină seama în mod decisiv de contextul publicării inițiale a terțului și atunci când pagina de internet a terțului, la afișarea imaginilor de previzualizare de către motorul de căutare, deși accesibilă prin intermediul unui link, nu este identificată în mod concret, iar contextul astfel rezultat nu este afișat concomitent de serviciul de căutare pe internet?”

 Cu privire la întrebările preliminare

 Cu privire la prima întrebare

 Cu privire la admisibilitate

40      Google exprimă îndoieli cu privire la admisibilitatea primei întrebări pentru motivul că problema ridicată prin aceasta ar fi de natură ipotetică. Mai precis, soluția sugerată de instanța de trimitere s‑ar prezenta sub forma unei scheme abstracte și separate de faptele în discuție în cauza principală. De altfel, Curtea nu ar dispune de elementele necesare pentru a da un răspuns util la această întrebare.

41      În această privință trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, în cadrul cooperării dintre Curte și instanțele naționale instituite prin articolul 267 TFUE, numai instanța națională care este sesizată cu soluționarea litigiului și care trebuie să își asume răspunderea pentru hotărârea judecătorească ce urmează a fi pronunțată are competența să aprecieze, luând în considerare particularitățile cauzei, atât necesitatea unei decizii preliminare pentru a fi în măsură să pronunțe propria hotărâre, cât și pertinența întrebărilor pe care le adresează Curții. În consecință, în cazul în care întrebările adresate privesc interpretarea dreptului Uniunii, Curtea este în principiu obligată să se pronunțe (Hotărârea din 15 iulie 2021, The Department for Communities in Northern Ireland, C‑709/20, EU:C:2021:602, punctul 54 și jurisprudența citată).

42      Curtea poate refuza să se pronunțe asupra unei întrebări preliminare adresate de o instanță națională numai dacă este evident că interpretarea solicitată a dreptului Uniunii nu are nicio legătură cu realitatea sau cu obiectul litigiului principal, atunci când problema este de natură ipotetică sau atunci când Curtea nu dispune de elementele de fapt și de drept necesare pentru a răspunde în mod util la întrebările care i‑au fost adresate (Hotărârea din 15 iulie 2021, The Department for Communities in Northern Ireland, C‑709/20, EU:C:2021:602, punctul 55 și jurisprudența citată).

43      În speță, astfel cum a arătat domnul avocat general la punctul 22 din concluzii, instanța de trimitere a furnizat un cadru suficient de precis și complet al contextului factual și juridic aflat la originea litigiului principal și a justificat în mod suficient necesitatea de a obține în acest context un răspuns la întrebarea adresată.

44      În această privință trebuie amintit că prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în cadrul activității unui motor de căutare este diferită de și se adaugă la cea efectuată de editorii de site‑uri internet, care constă în a încărca aceste date pe o pagină de internet (Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctul 35). Atunci când persoana vizată formulează o acțiune împotriva operatorului motorului de căutare, drepturile, interesele și restricțiile prezente în cauză nu sunt, așadar, neapărat aceleași ca în cadrul unei acțiuni inițiate împotriva unui furnizor de conținut, astfel încât este necesară o evaluare comparativă specifică în vederea examinării unei cereri de dezindexare în temeiul articolului 17 din RGPD.

45      Or, din motivele expuse de instanța de trimitere reiese că răspunsul Curții la întrebarea referitoare, pe de o parte, la întinderea obligațiilor și a responsabilităților care incumbă operatorului unui motor de căutare în prelucrarea unei cereri de dezindexare întemeiate pe pretinsa inexactitate a informațiilor care figurează în conținutul indexat și, pe de altă parte, la sarcina probei impuse persoanei vizate în ceea ce privește această inexactitate poate avea o incidență directă asupra aprecierii de către instanța de trimitere a acțiunii principale, iar aceasta indiferent dacă reclamanții din litigiul principal ar fi în măsură să obțină protecție jurisdicțională efectivă împotriva furnizorului de conținut în ceea ce privește publicarea pe internet a conținutului pretins inexact.

46      Așa cum a arătat domnul avocat general la punctul 22 din concluzii, faptul că nelămuririle instanței de trimitere cu privire la metodologia pe care o consideră aplicabilă într‑o situație precum cea în discuție în cauza principală sunt exprimate în mod general și abstract nu înseamnă că întrebarea adresată Curții în această privință are un caracter ipotetic.

47      În consecință, prima întrebare este admisibilă.

 Cu privire la fond

48      Prin intermediul primei întrebări formulate, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 17 alineatul (3) litera (a) din RGPD trebuie interpretat în sensul că, în cadrul evaluării comparative care trebuie efectuată între drepturile prevăzute la articolele 7 și 8 din cartă, pe de o parte, și cele prevăzute la articolele 11 și 16 din cartă, pe de altă parte, în vederea examinării unei cereri de dezindexare adresate operatorului unui motor de căutare și având ca obiect eliminarea din lista de rezultate ale unei căutări linkul care conduce la un conținut ce cuprinde afirmații pe care persoana care a introdus cererea le consideră inexacte, această dezindexare este supusă condiției ca problema exactității conținutului indexat să fi fost soluționată, cel puțin cu titlu provizoriu, în cadrul unei acțiuni intentate de persoana respectivă împotriva furnizorului acestui conținut, atunci când există o posibilitate rezonabilă de a obține o asemenea protecție jurisdicțională.

49      Cu titlu introductiv, trebuie amintit, pe de o parte, că activitatea unui motor de căutare care constă în a găsi informații publicate sau postate pe internet de terți, în a le indexa în mod automat, în a le stoca temporar și, în sfârșit, în a le pune la dispoziția utilizatorilor de internet într‑o anumită ordine de preferință trebuie calificată drept „prelucrare a datelor cu caracter personal”, în sensul articolului 2 litera (b) din Directiva 95/46 și al articolului 4 punctele 1 și 2 din RGDP, atunci când aceste informații conțin date cu caracter personal și, pe de altă parte, că operatorul acestui motor de căutare trebuie considerat „operator” al prelucrării menționate, în sensul articolului 2 litera (d) din această directivă și al articolului 4 punctul 7 din acest regulament [a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctul 41, precum și Hotărârea din 24 septembrie 2019, GC și alții (Dezindexarea unor date sensibile), C‑136/17, EU:C:2019:773, punctul 35].

50      Astfel, după cum s‑a amintit la punctul 44 din prezenta hotărâre, prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în cadrul activității unui motor de căutare este diferită de și se adaugă la cea efectuată de editorii de site‑uri internet, care constă în a încărca aceste date pe o pagină de internet. De asemenea, această activitate joacă un rol decisiv în difuzarea globală a datelor menționate prin faptul că le face accesibile oricărui utilizator de internet care efectuează o căutare după numele persoanei vizate, inclusiv utilizatorilor de internet care altfel nu ar fi găsit pagina de internet pe care sunt publicate datele respective. În plus, organizarea și agregarea informațiilor publicate pe internet efectuate de motoarele de căutare în scopul de a facilita accesul utilizatorilor lor la aceste informații pot conduce, în cazul în care căutarea informațiilor respective este efectuată după numele unei persoane fizice, la faptul că, prin intermediul listei de rezultate, aceștia obțin o imagine de ansamblu structurată cu privire la informațiile referitoare la această persoană care pot fi găsite pe internet, ce le permite să stabilească un profil mai mult sau mai puțin detaliat al persoanei vizate [a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctele 36 și 37, precum și Hotărârea din 24 septembrie 2019, GC și alții (Dezindexarea unor date sensibile), C‑136/17, EU:C:2019:773, punctul 36].

51      În consecință, în măsura în care activitatea unui motor de căutare este susceptibilă să afecteze semnificativ și în mod adițional în raport cu cea a editorilor de site‑uri internet drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, operatorul acestui motor, în calitate de persoană care stabilește scopurile și mijloacele acestei activități, trebuie să asigure, în cadrul responsabilităților, al competențelor și al posibilităților sale, că această activitate îndeplinește cerințele Directivei 95/46 și ale RGDP pentru ca garanțiile prevăzute de această directivă și de acest regulament să își producă efectul deplin și pentru ca o protecție eficientă și completă a persoanelor în cauză, în special a dreptului lor la respectarea vieții private, să poată să fie realizată efectiv [a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctul 38, precum și Hotărârea din 24 septembrie 2019, GC și alții (Dezindexarea unor date sensibile), C‑136/17, EU:C:2019:773, punctul 37].

52      În ceea ce privește întinderea răspunderii și a obligațiilor concrete ale operatorului unui motor de căutare, Curtea a precizat deja că acest operator nu este răspunzător pentru faptul că datele cu caracter personal figurează pe o pagină de internet publicată de un terț, ci pentru indexarea acestei pagini și în special pentru afișarea linkului către aceasta pe lista rezultatelor prezentate utilizatorilor de internet în urma unei căutări efectuate după numele unei persoane fizice, o asemenea afișare a linkului într‑o astfel de listă putând afecta în mod semnificativ drepturile fundamentale ale persoanei vizate la respectarea vieții sale private și la protecția datelor cu caracter personal care o privesc [a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctul 80, precum și Hotărârea din 24 septembrie 2019, GC și alții (Dezindexarea unor date sensibile), C‑136/17, EU:C:2019:773, punctul 46].

53      În aceste condiții, ținând seama de responsabilitățile, de competențele și de posibilitățile operatorului unui motor de căutare în calitate de operator al prelucrării efectuate în cadrul activității acestui motor, interdicțiile și restricțiile prevăzute de Directiva 95/46 și de RGPD se pot aplica acestui operator numai ca urmare a acestei indexări și, așadar, prin intermediul unei verificări ce trebuie efectuată, sub controlul autorităților naționale competente, pe baza unei cereri formulate de persoana vizată [a se vedea în acest sens Hotărârea din 24 septembrie 2019, GC și alții (Dezindexarea unor date sensibile), C‑136/17, EU:C:2019:773, punctul 47].

54      În ceea ce privește o asemenea cerere, RGPD conține, la articolul 17, o dispoziție care reglementează în mod specific „dreptul la ștergerea datelor”, denumit și „dreptul de a fi uitat”. Or, deși articolul menționat prevede la alineatul (1) că persoana vizată are în principiu, pentru motivele enumerate în cuprinsul său, dreptul de a obține din partea operatorului ștergerea datelor cu caracter personal care o privesc, acesta precizează, la alineatul (3), că acest drept nu poate fi invocat atunci când prelucrarea în cauză este necesară pentru unul dintre motivele pe care le enumeră, printre care figurează, la litera (a) a acestui din urmă alineat, exercitarea dreptului referitor, printre altele, la libertatea de informare.

55      Astfel, operatorul unui motor de căutare sesizat cu o cerere de dezindexare trebuie să verifice dacă includerea linkului către pagina de internet în discuție în lista afișată în urma unei căutări efectuate după numele persoanei vizate este necesară pentru exercitarea dreptului la libertatea de informare a utilizatorilor de internet potențial interesați de a avea acces la această pagină de internet prin intermediul unei asemenea căutări, protejată la articolul 11 din cartă [a se vedea prin analogie Hotărârea din 24 septembrie 2019, GC și alții (Dezindexarea unor date sensibile), C‑136/17, EU:C:2019:773, punctul 66].

56      Împrejurarea că articolul 17 alineatul (3) litera (a) din RGPD prevede în mod expres că dreptul la ștergerea datelor al persoanei vizate este exclus atunci când prelucrarea este necesară pentru exercitarea dreptului referitor, printre altele, la libertatea de informare, garantată la articolul 11 din cartă, constituie o expresie a faptului că dreptul la protecția datelor cu caracter personal nu este un drept absolut, ci trebuie, așa cum subliniază considerentul (4) al acestui regulament, să fie considerat în raport cu funcția pe care o îndeplinește în societate și să fie pus în balanță cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporționalității [a se vedea în acest sens Hotărârea din 24 septembrie 2019, GC și alții (Dezindexarea unor date sensibile), C‑136/17, EU:C:2019:773, punctul 57, precum și jurisprudența citată].

57      În acest context, trebuie amintit că articolul 52 alineatul (1) din cartă admite că pot fi impuse restrângeri ale exercițiului unor drepturi, precum cele consacrate la articolele 7 și 8 din aceasta, în măsura în care aceste restrângeri sunt prevăzute de lege, respectă substanța acestor drepturi și libertăți și, prin respectarea principiului proporționalității, sunt necesare și răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți [Hotărârea din 24 septembrie 2019, GC și alții (Dezindexarea unor date sensibile), C‑136/17, EU:C:2019:773, punctul 58, precum și jurisprudența citată].

58      RGPD și în special articolul 17 alineatul (3) litera (a) din acesta consacră astfel explicit cerința unei evaluări comparative între, pe de o parte, drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, consacrate la articolele 7 și 8 din cartă, și, pe de altă parte, dreptul fundamental la libertatea de informare, garantat la articolul 11 din cartă [Hotărârea din 24 septembrie 2019, GC și alții (Dezindexarea unor date sensibile), C‑136/17, EU:C:2019:773, punctul 59].

59      Trebuie adăugat că articolul 7 din cartă, referitor la dreptul la respectarea vieții private și de familie, conține drepturi ce corespund celor garantate la articolul 8 paragraful 1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950 (denumită în continuare „CEDO”), și că protecția datelor cu caracter personal are un rol fundamental în exercitarea dreptului la respectarea vieții private și de familie consacrat la articolul 8 din CEDO (Curtea EDO, 27 iunie 2017, Satakunnan Markkinapörssi oy și satamedia oy împotriva Finlandei, CE:ECHR:2017:0627JUD000093113, § 137). Prin urmare, în conformitate cu articolul 52 alineatul (3) din cartă, trebuie să se dea articolului 7 același înțeles și același domeniu de aplicare cu cele conferite articolului 8 paragraful 1 din CEDO, astfel cum a fost interpretat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului Același lucru este valabil și în ceea ce privește articolul 11 din cartă și articolul 10 din CEDO (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2019, Buivids, C‑345/17, EU:C:2019:122, punctul 65 și jurisprudența citată).

60      Or, reiese din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului că, în ceea ce privește publicarea de date, pentru evaluarea comparativă a dreptului la respectarea vieții private și a dreptului la libertatea de exprimare și de informare, trebuie luate în considerare un anumit număr de criterii pertinente, cum sunt contribuția la o dezbatere de interes general, notorietatea persoanei vizate, obiectul relatării, conduita anterioară a persoanei în cauză, conținutul, forma și consecințele publicării, modul și împrejurările în care informațiile au fost obținute precum și veridicitatea acestora (a se vedea în acest sens Curtea EDO, 27 iunie 2017, Satakunnan Markkinapörssi Oy și Satamedia Oy împotriva Finlandei, CE:ECHR:2017:0627JUD000093113, § 165).

61      În lumina acestor considerații trebuie să se examineze în ce condiții este obligat operatorul unui motor de căutare să admită o cerere de dezindexare și, așadar, să șteargă din lista de rezultate afișată în urma unei căutări efectuate după numele persoanei vizate linkul către o pagină de internet pe care figurează date cu caracter personal proprii acestei persoane, pentru motivul că conținutul indexat conține afirmații pe care persoana menționată le consideră inexacte [a se vedea în acest sens Hotărârea din 24 septembrie 2019, GC și alții (Dezindexarea unor date sensibile), C‑136/17, EU:C:2019:773, punctul 60].

62      În această privință trebuie arătat mai întâi că, deși drepturile persoanei vizate protejate la articolele 7 și 8 din cartă prevalează, ca regulă generală, asupra interesului legitim al utilizatorilor de internet potențial interesați de a avea acces la informația respectivă, acest echilibru poate să depindă totuși de circumstanțele pertinente din fiecare caz în parte, în special de natura acestei informații și de caracterul sensibil al acesteia în ceea ce privește viața privată a persoanei vizate, precum și de interesul publicului de a dispune de informația respectivă, care poate varia în special în funcție de rolul jucat de persoana menționată în viața publică [Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctul 81, precum și Hotărârea din 24 septembrie 2019, GC și alții (Dezindexarea unor date sensibile), C‑136/17, EU:C:2019:773, punctul 66].

63      Mai precis, atunci când persoana vizată joacă un rol în viața publică, această persoană trebuie să dea dovadă de un grad de toleranță crescut, din moment ce este în mod inevitabil și în deplină cunoștință de cauză expusă atenției publice (a se vedea în acest sens Curtea EDO, 6 octombrie 2022, Hotărârea Khural și Zeynalov împotriva Azerbaidjanului, CE:ECHR:2022:1006JUD005506911, § 41 și jurisprudența citată).

64      Problema caracterului exact sau inexact al conținutului indexat constituie de asemenea un element pertinent în cadrul aprecierii condițiilor de aplicare prevăzute la articolul 17 alineatul (3) litera (a) din RGPD pentru a aprecia dacă dreptul la informare al utilizatorilor de internet și libertatea de exprimare a furnizorului de conținut pot prevala asupra drepturilor solicitantului dezindexării.

65      În această privință și așa cum a arătat în esență domnul avocat general la punctul 30 din concluzii, deși, în anumite împrejurări, dreptul la libertatea de exprimare și de informare poate prevala asupra drepturilor la protecția vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată joacă un rol în viața publică, acest raport se inversează în orice caz atunci când cel puțin o parte dintre informațiile vizate de cererea de dezindexare, care nu prezintă un caracter minor în raport cu ansamblul conținutului, se dovedesc inexacte. Astfel, într‑o asemenea ipoteză, dreptul de informare și dreptul de a fi informat nu pot fi luate în considerare întrucât nu pot include dreptul de a difuza asemenea informații și de a avea acces la acestea.

66      Trebuie adăugat că, deși aspectul dacă afirmațiile care figurează în conținutul indexat sunt sau nu exacte prezintă relevanță pentru aplicarea articolului 17 alineatul (3) litera (a) din RGPD, este necesar să se distingă între afirmațiile de fapt și judecățile de valoare. Astfel, în timp ce materialitatea celor dintâi se poate dovedi, cele din urmă nu se pretează la o demonstrare a exactității lor (a se vedea în acest sens Curtea EDO, 23 aprilie 2015, Morice împotriva Franței, CE:ECHR:2015:0423JUD002936910, § 126).

67      Apoi, trebuie stabilit, pe de o parte, dacă și eventual în ce măsură revine persoanei care a formulat cererea de dezindexare obligația de a furniza elemente de probă pentru a‑și confirma afirmația privind inexactitatea informațiilor care figurează în conținutul indexat și, pe de altă parte, dacă operatorul motorului de căutare trebuie să încerce să clarifice el însuși faptele pentru a stabili caracterul exact sau inexact al informațiilor pretins inexacte cuprinse în acesta.

68      În ceea ce privește, în primul rând, obligațiile ce revin persoanei care solicită dezindexarea ca urmare a inexactității conținutului indexat, revine acestei persoane sarcina de a stabili inexactitatea vădită a informațiilor care figurează în conținutul respectiv sau cel puțin a unei părți din aceste informații care nu prezintă un caracter minor în raport cu ansamblul acestui conținut. Cu toate acestea, pentru a evita ca acestei persoane să i se impună o sarcină excesivă susceptibilă să dăuneze efectului util al dreptului la dezindexare, acesteia îi revine numai obligația de a furniza elementele de probă cu privire la care, ținând seama de împrejurările speței, se poate pretinde în mod rezonabil de la aceasta să le identifice în vederea stabilirii acestei inexactități vădite. În această privință, această persoană nu poate fi obligată, în principiu, să prezinte încă din etapa precontencioasă, în susținerea cererii sale de dezindexare adresate operatorului motorului de căutare, o hotărâre judecătorească obținută împotriva editorului site‑ului internet în cauză, nici măcar sub forma unei decizii de măsuri provizorii. Astfel, faptul de a impune o asemenea obligație persoanei respective ar avea ca efect suportarea de către aceasta a unei sarcini nerezonabile.

69      În ceea ce privește, în al doilea rând, obligațiile și responsabilitățile care îi incumbă operatorului motorului de căutare, este adevărat că acesta din urmă trebuie, pentru a verifica dacă un conținut poate continua să fie inclus în lista de rezultate ale căutărilor efectuate prin intermediul motorului său de căutare în urma unei cereri de dezindexare, să se întemeieze pe ansamblul drepturilor și intereselor prezente în cauză, precum și pe ansamblul împrejurărilor speței.

70      Cu toate acestea, în cadrul aprecierii condițiilor de aplicare prevăzute la articolul 17 alineatul (3) litera (a) din RGPD, acest operator nu poate fi obligat să exercite un rol activ în căutarea unor elemente de fapt care nu sunt susținute de cererea de dezindexare, pentru a determina temeinicia acestei cereri.

71      Așadar, în cadrul examinării unei asemenea cereri, nu i se poate impune operatorului motorului de căutare în cauză o obligație de a investiga faptele și, în acest scop, de a organiza o dezbatere în contradictoriu cu furnizorul de conținut prin care să urmărească obținerea unor elemente lipsă cu privire la exactitatea conținutului indexat. Într‑adevăr, în măsura în care ar constrânge operatorul motorului de căutare să contribuie la a stabili el însuși caracterul exact sau inexact al conținutului indexat, o atare obligație ar impune acestui operator o sarcină care depășește ceea ce se poate aștepta în mod rezonabil de la el în raport cu responsabilitățile, cu competențele și cu posibilitățile sale, în sensul jurisprudenței amintite la punctul 53 din prezenta hotărâre. Obligația menționată ar implica astfel un risc serios ca niște conținuturi care răspund unei nevoi de informare legitime și preponderente a publicului să fie dezintexate și să devină în acest mod dificil de găsit pe internet. În această privință, ar exista un risc real de efect disuasiv asupra exercitării libertății de exprimare și de informare dacă operatorul motorului de căutare ar efectua o atare dezindexare într‑un mod aproape sistematic, pentru a evita să trebuiască să suporte sarcina de a investiga faptele pertinente pentru a stabili caracterul exact sau inexact al conținutului indexat.

72      Prin urmare, în cazul în care persoana care a introdus o cerere de dezindexare prezintă elemente de probă pertinente și suficiente, apte să îi susțină cererea și care stabilesc caracterul vădit inexact al informațiilor care figurează în conținutul indexat sau cel puțin al unei părți din aceste informații care nu prezintă un caracter minor în raport cu ansamblul conținutului, operatorul motorului de căutare este obligat să admită această cerere de dezindexare. Situația este aceeași atunci când persoana în cauză prezintă o hotărâre judecătorească pronunțată împotriva editorului site‑ului internet, care se întemeiază pe constatarea că informațiile ce figurează în conținutul indexat, care nu prezintă un caracter minor în raport cu ansamblul acestuia, sunt, cel puțin la prima vedere, inexacte.

73      În schimb, în cazul în care caracterul inexact al unor asemenea informații care figurează în conținutul indexat nu rezultă în mod vădit având în vedere elementele de probă furnizate de persoana vizată, operatorul motorului de căutare nu este obligat, în lipsa unei asemenea hotărâri judecătorești, să admită o astfel de cerere de dezindexare. Atunci când informațiile în cauză pot contribui la o dezbatere de interes general, este necesar, având în vedere toate celelalte împrejurări ale speței, să se acorde o importanță deosebită dreptului la libertatea de exprimare și de informare.

74      Trebuie adăugat că, în conformitate cu cele expuse la punctul 65 din prezenta hotărâre, ar fi de asemenea disproporționat să se procedeze la dezindexarea unor articole, cu consecința de a se îngreuna accesul la integralitatea acestora pe internet, în situația în care numai anumite informații de importanță minoră în raport cu ansamblul conținutului care figurează în aceste articole se dovedesc a fi inexacte.

75      În sfârșit, este necesar să se precizeze că, atunci când operatorul unui motor de căutare nu dă curs cererii de dezindexare, persoana vizată trebuie să poată sesiza autoritatea de supraveghere sau autoritatea judiciară pentru ca acestea să efectueze verificările necesare și să dispună ca operatorul respectiv să adopte măsurile care se impun (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctul 77). Într‑adevăr, revine în special autorităților judiciare sarcina de a asigura ponderarea intereselor concurente, ele fiind cel mai bine plasate să efectueze o evaluare comparativă complexă și aprofundată, care să țină seama de toate criteriile și de toate elementele stabilite de jurisprudența relevantă a Curții, precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

76      Cu toate acestea, în cazul în care este inițiată o procedură administrativă sau jurisdicțională privind caracterul pretins inexact al unor informații care figurează într‑un conținut indexat și în care existența acestei proceduri a fost adusă la cunoștința operatorului motorului de căutare respectiv, acestui operator îi revine sarcina, în special pentru a da utilizatorilor de internet informații mereu pertinente și actualizate, să adauge în rezultatele căutării un avertisment privind existența unei asemenea proceduri.

77      Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, este necesar să se răspundă la prima întrebare că articolul 17 alineatul (3) litera (a) din RGPD trebuie interpretat în sensul că, în cadrul evaluării comparative care se impune a fi efectuată între drepturile prevăzute la articolele 7 și 8 din cartă, pe de o parte, și cele prevăzute la articolul 11 din cartă, pe de altă parte, în vederea examinării unei cereri de dezindexare adresate operatorului unui motor de căutare și având ca obiect eliminarea din lista de rezultate ale unei căutări a linkului care conduce la un conținut ce cuprinde afirmații pe care persoana care a introdus cererea le consideră inexacte, această dezindexare nu este supusă condiției ca problema exactității conținutului indexat să fi fost soluționată, cel puțin cu titlu provizoriu, în cadrul unei acțiuni intentate de persoana respectivă împotriva furnizorului de conținut.

 Cu privire la cea de a doua întrebare

 Cu privire la dreptul aplicabil ratione temporis

78      Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită interpretarea articolului 12 litera (b) și a articolului 14 primul paragraf litera (a) din Directiva 95/46, precum și a articolului 17 alineatul (3) litera (a) din RGPD. Ea precizează în această privință că, deși cererea prin care se solicită ca Google să dezindexeze în mod permanent linkurile către articolele în discuție în cauza principală intră ratione temporis în domeniul RGPD, cererea prin care se solicită ca Google să înceteze afișarea sub formă de imagini de previzualizare a fotografiilor cu reclamanții din litigiul principal cuprinse în articolul din 4 iunie 2015 intră ratione temporis în domeniul de aplicare al Directivei 95/46, dat fiind că aceste fotografii, spre deosebire de linkurile respective, nu mai erau afișate de motorul de căutare operat de Google la data intrării în vigoare a RGPD.

79      În această privință nu se impune efectuarea unei distincții între dispozițiile Directivei 95/46 și cele ale RGPD menționate în cea de a doua întrebare preliminară, întrucât toate aceste dispoziții trebuie considerate ca având un domeniu de aplicare similar în vederea interpretării pe care Curtea este chemată să o dea în cadrul prezentei cauze (a se vedea prin analogie Hotărârea din 1 august 2022, Vyriausioji tarnybinės etikos komisija, C‑184/20, EU:C:2022:601, punctul 58 și jurisprudența citată).

80      Prin urmare, pentru a oferi răspunsuri utile la cea de a doua întrebare, este necesar ca aceasta să fie examinată atât din perspectiva Directivei 95/46, cât și din perspectiva RGPD.

 Cu privire la admisibilitate

81      Google exprimă îndoieli cu privire la admisibilitatea și a celei de a doua întrebări, întrucât problema ridicată de aceasta ar fi de natură ipotetică. Astfel, mai întâi, litigiul principal nu ar avea ca obiect o cerere de dezindexare din rezultatele unei căutări de imagini efectuate după numele reclamanților din litigiul principal, ci o cerere de interdicție generală de afișare a imaginilor de previzualizare care corespund fotografiilor ce ilustrează unul dintre cele trei articole în discuție în litigiul principal. În continuare, imaginile de previzualizare nu ar mai fi disponibile pe site‑ul g‑net din luna septembrie 2017, iar articolele de la 28 iunie 2018. În sfârșit, din anul 2018, Google ar fi introdus o nouă versiune a motorului său de căutare de imagini potrivit căreia pe pagina de rezultate sunt afișate sub fiecare imagine de previzualizare titlul abreviat al paginii de internet indexate în mod concret, precum și adresa de internet sau o parte a acesteia, sub forma unui link suplimentar.

82      În aplicarea principiilor desprinse din jurisprudența Curții amintită la punctele 41 și 42 din prezenta hotărâre, se impune să se constate mai întâi că în speță nu reiese în mod vădit din dosarul de care dispune Curtea că interpretarea dispozițiilor Directivei 95/46 și ale RGPD, astfel cum a fost solicitată de instanța de trimitere în cadrul aprecierii temeiniciei cererii având ca obiect încetarea afișării fotografiilor, nu are legătură cu realitatea sau cu obiectul litigiului principal.

83      În ceea ce privește în special faptul că fotografiile și articolele în discuție în litigiul principal nu mai apar pe site‑ul g‑net, se impune să se arate că, așa cum a arătat instanța de trimitere, eliminarea acestor conținuturi pare să fie doar temporară, după cum demonstrează mențiunea care figurează pe site‑ul g‑net potrivit căreia este imposibil „pentru moment” să se aibă acces la aceste articole. În aceste condiții, nu se poate exclude ca articolele respective să fie publicate din nou pe internet în viitor și să fie indexate din nou de motorul de căutare operat de Google, iar aceasta cu atât mai mult cu cât această societate consideră în continuare că cererea de dezindexare în discuție în litigiul principal este nejustificată și își menține refuzul de a‑i da curs.

84      De altfel, interesul unui răspuns al Curții privind interpretarea dispozițiilor relevante ale Directivei 95/46 și ale RGPD în cadrul cererii de încetare a afișării sub formă de imagini de previzualizare a fotografiilor în discuție în cauza principală nu poate fi repus în discuție nici ca urmare a împrejurării invocate de Google că reclamanții din litigiul principal nu și‑au limitat cererea la căutările efectuate după numele lor și nici de faptul că Google a introdus o nouă versiune a motorului său de căutare de imagini potrivit căreia pe pagina de rezultate sunt afișate sub fiecare imagine de previzualizare titlul abreviat al paginii de internet indexate în mod concret, precum și adresa de internet sau o parte din aceasta, sub forma unui link suplimentar.

85      Astfel, în primul rând, chiar presupunând că cererea reclamanților din litigiul principal de încetare a afișării sub formă de imagini de previzualizare a fotografiilor care îi reprezintă nu este limitată la căutările efectuate după numele lor, nu este mai puțin adevărat că această cerere acoperă o afișare care rezultă din asemenea căutări. În aceste împrejurări, nu se poate considera că interpretarea solicitată în temeiul celei de a doua întrebări nu are în mod vădit nicio legătură cu realitatea sau cu obiectul litigiului principal.

86      În al doilea rând, în ceea ce privește introducerea în căutarea de imagini a unui link suplimentar care indică pagina de internet a publicării lor inițiale, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții, revine instanțelor naționale sarcina de a stabili faptele pe baza cărora trebuie soluționat litigiul principal și de a decide în ce măsură evoluțiile ulterioare ale motorului de căutare vizat sunt pertinente în această privință.

87      Rezultă că a doua întrebare este admisibilă.

 Cu privire la fond

88      Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 12 litera (b) și articolul 14 primul paragraf litera (a) din Directiva 95/46, precum și articolul 17 alineatul (3) litera (a) din RGPD trebuie interpretate în sensul că, în cadrul evaluării comparative care se impune a fi efectuată între drepturile menționate la articolele 7 și 8 din cartă, pe de o parte, și cele menționate la articolele 11 și 16 din cartă, pe de altă parte, în vederea examinării unei cereri de dezindexare adresate operatorului unui motor de căutare și având ca obiect eliminarea din rezultatele unei căutări de imagini efectuate după numele unei persoane fizice a fotografiilor afișate sub formă de imagini de previzualizare care o reprezintă pe această persoană, trebuie să se țină seama în mod determinant de contextul inițial al publicării acestor fotografii pe internet.

89      Întrebarea astfel adresată se înscrie în cadrul unei cereri având ca obiect eliminarea din rezultatele căutării de imagini efectuate după numele reclamanților din litigiul principal a fotografiilor afișate sub formă de imagini de previzualizare care ilustrau articolul publicat pe site‑ul g‑net la 4 iunie 2015. În această privință, instanța de trimitere urmărește în special să afle dacă, pentru a aprecia temeinicia acestei cereri, trebuie să se ia în considerare numai valoarea informativă a imaginilor de previzualizare ca atare, în contextul neutru al listei de rezultate, sau dacă trebuie să se țină seama și de contextul inițial al publicării fotografiilor, care nu reiese numai din afișarea imaginilor de previzualizare în cadrul listei de rezultate.

90      Cu titlu introductiv, trebuie constatat că, așa cum a arătat domnul avocat general la punctul 53 din concluzii, căutările de imagini efectuate prin intermediul unui motor de căutare pe internet după numele unei persoane sunt supuse acelorași principii ca acelea aplicabile căutărilor de pagini de internet și informațiilor cuprinse în acestea. Jurisprudența Curții amintită la punctele 49-61 din prezenta hotărâre este valabilă, în consecință, și pentru examinarea unei cereri de dezindexare având ca obiect eliminarea din rezultatele unei căutări de imagini a fotografiilor afișate sub formă de imagini de previzualizare.

91      În această privință trebuie să se constate mai întâi că afișarea în rezultatele unei căutări de imagini, sub formă de imagini de previzualizare, a unor fotografii cu persoane fizice constituie o prelucrare de date cu caracter personal pentru care operatorul motorului de căutare în cauză, în calitate de „operator” în sensul articolului 2 litera (d) din Directiva 95/46 și al articolului 4 punctul 7 din RGPD, trebuie să răspundă, în cadrul responsabilităților, al competențelor și al posibilităților sale, în raport cu respectarea cerințelor prevăzute de aceste dispoziții.

92      Este necesar să se precizeze apoi că întrebarea adresată privește modul specific de căutare a imaginilor propus de anumite motoare de căutare, precum cel în discuție în cauza principală, cu ajutorul căruia utilizatorul de internet poate căuta informații de orice natură care se prezintă sub forma unui conținut grafic (fotografii, reproduceri ale unor picturi, desene, grafice, tabele etc.). Cu ocazia unei asemenea căutări, motorul de căutare generează o listă de rezultate compusă din imagini de previzualizare, care trimit, printr‑un link, la pagini de internet pe care se află atât termenii de căutare utilizați, cât și conținuturile grafice preluate în această listă.

93      În această privință s‑a statuat că, în măsura în care includerea în lista de rezultate afișată în urma unei căutări efectuate după numele unei persoane a unei pagini de internet și a informațiilor pe care aceasta le cuprinde cu privire la persoana respectivă facilitează în mod considerabil accesibilitatea acestor informații pentru orice utilizatori de internet care efectuează o căutare privind această persoană și poate juca un rol decisiv în difuzarea informațiilor menționate, ea poate constitui o ingerință mai importantă în dreptul fundamental la respectarea vieții private al persoanei respective decât publicarea de către editorul acestei pagini de internet (Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctul 87).

94      Or, acest lucru este valabil cu atât mai mult în cazul afișării, în urma unei căutări după nume, sub formă de imagini de previzualizare a unor fotografii cu persoana vizată, această afișare fiind de natură să constituie o ingerință deosebit de importantă în drepturile la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal ale acestei persoane vizate la articolele 7 și 8 din cartă.

95      Într‑adevăr, imaginea unui individ este unul dintre principalele atribute ale personalității sale, deoarece îi exprimă originalitatea și îi permite să se diferențieze de celelalte persoane. Dreptul persoanei la protecția imaginii sale constituie astfel una dintre condițiile esențiale ale împlinirii sale personale și presupune în principal ca această persoană să aibă controlul asupra imaginii sale, care cuprinde printre altele posibilitatea acesteia de a refuza difuzarea ei. Rezultă că, deși libertatea de exprimare și de informare cuprinde fără îndoială publicarea de fotografii, protecția dreptului la viață privată prezintă în acest context o importanță specială, fotografiile fiind susceptibile să transmită informații deosebit de personale, chiar intime, despre un individ sau despre familia sa (a se vedea în acest sens Curtea EDO, Hotărârea Von Hannover împotriva Germaniei din 7 februarie 2012, CE:ECHR:2012:0207JUD004066008, § 95, 96 și 103, precum și jurisprudența citată).

96      Prin urmare, atunci când operatorul unui motor de căutare este sesizat cu o cerere de dezindexare având ca obiect eliminarea din rezultatele unei căutări de imagini efectuate după numele unei persoane a fotografiilor afișate sub forma unor imagini de previzualizare care o reprezintă pe această persoană, el trebuie să verifice dacă afișarea fotografiilor în discuție este necesară pentru exercitarea dreptului la libertatea de informare a utilizatorilor de internet potențial interesați să aibă acces la aceste fotografii prin intermediul unei asemenea căutări, protejată de articolul 11 din cartă [a se vedea prin analogie Hotărârea din 24 septembrie 2019, GC și alții (Dezindexarea unor date sensibile), C‑136/17, EU:C:2019:773, punctul 66].

97      În această privință, contribuția la o dezbatere de interes general constituie un element primordial care trebuie luat în considerare în evaluarea comparativă a drepturilor fundamentale concurente în scopul aprecierii aspectului dacă trebuie să prevaleze drepturile persoanei vizate la respectarea vieții sale private și la protecția datelor sale cu caracter personal sau drepturile la libertatea de exprimare și de informare.

98      Or, în măsura în care motorul de căutare afișează fotografii cu persoana vizată în afara contextului în care acestea sunt publicate pe pagina de internet indexată, cel mai adesea pentru a ilustra elementele textuale pe care le conține această pagină, este necesar să se stabilească dacă acest context trebuie totuși luat în considerare cu ocazia evaluării comparative a drepturilor și intereselor concurente care trebuie să fie efectuată.

99      În acest cadru, așa cum a arătat domnul avocat general la punctul 54 din concluzii, problema dacă aprecierea menționată trebuie să includă și conținutul paginii de internet în care figurează fotografia a cărei afișare sub forma unei imagini de previzualizare este solicitată depinde de obiectul și de natura prelucrării în cauză.

100    În ceea ce privește, în primul rând, obiectul prelucrării în cauză, este necesar să se arate că publicarea de fotografii ca mijloc de comunicare nonverbal poate avea un impact mai puternic asupra utilizatorilor de internet decât publicațiile textuale. Fotografiile sunt astfel, ca atare, un mijloc important de atragere a atenției utilizatorilor de internet și pot suscita interesul accesării articolelor pe care le ilustrează. Or, ținând seama mai ales de împrejurarea că fotografiile se pretează adesea la mai multe interpretări, afișarea lor în lista rezultatelor căutării ca imagini de previzualizare poate determina, conform celor subliniate la punctul 95 din prezenta hotărâre, o ingerință deosebit de gravă în dreptul persoanei vizate la protecția imaginii sale, ceea ce trebuie luat în considerare în cadrul evaluării comparative a drepturilor și intereselor concurente.

101    Așadar, o evaluare comparativă distinctă a drepturilor și intereselor concurente se impune după cum sunt în discuție, pe de o parte, articole care conțin fotografii publicate de editorul paginii de internet și care, inserate în contextul lor de origine, ilustrează informațiile furnizate în aceste articole și opiniile exprimate în acestea și, pe de altă parte, fotografii afișate sub formă de imagini de previzualizare în lista de rezultate de către operatorul unui motor de căutare în afara contextului în care acestea au fost publicate pe pagina de internet de origine.

102    În această privință trebuie amintit că nu numai că motivul care justifică publicarea unei date cu caracter personal pe un site internet nu coincide în mod necesar cu cel care se aplică activității motoarelor de căutare, dar și că, chiar dacă situația ar fi aceasta, rezultatul evaluării comparative a drepturilor și a intereselor în cauză care trebuie efectuată poate fi diferit după cum este vorba despre prelucrarea efectuată de operatorul unui motor de căutare sau despre cea efectuată de editorul acestei pagini de internet, dat fiind că, pe de o parte, interesele legitime care justifică respectivele prelucrări pot fi diferite și, pe de altă parte, consecințele pe care le au prelucrările menționate pentru persoana vizată, în special pentru viața sa privată, nu sunt în mod necesar aceleași (Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctul 86).

103    În ceea ce privește, în al doilea rând, natura prelucrării efectuate de operatorul motorului de căutare, este necesar să se constate, așa cum a arătat domnul avocat general la punctul 55 din concluzii, că, prin reperarea fotografiilor unor persoane fizice publicate pe internet și prin afișarea acestora separat, în rezultatele căutării unor imagini, sub formă de imagini de previzualizare, operatorul unui motor de căutare oferă un serviciu care implică o prelucrare a datelor cu caracter personal autonomă și distinctă de prelucrarea efectuată de editorul paginii de internet de pe care sunt extrase fotografiile, precum și de prelucrarea, de care acest operator este de asemenea responsabil, privind indexarea acestei pagini.

104    În consecință, se impune o apreciere autonomă a activității operatorului motorului de căutare, constând în afișarea rezultatelor căutării unor imagini sub formă de imagini de previzualizare, dat fiind că atingerea suplimentară adusă drepturilor fundamentale care rezultă dintr‑o astfel de activitate poate fi deosebit de intensă ca urmare a agregării, cu ocazia unei căutări după nume, a tuturor informațiilor referitoare la persoana în cauză care se află pe internet. În cadrul acestei aprecieri autonome, trebuie să se țină seama de faptul că afișarea pe internet a unor fotografii sub formă de imagini de previzualizare constituie în sine rezultatul urmărit de utilizatorul de internet, independent de decizia sa ulterioară de a avea sau nu acces la pagina de internet de origine.

105    Trebuie adăugat că o atare evaluare comparativă specifică, ce ia în considerare natura autonomă a prelucrării efectuate de operatorul motorului de căutare, nu aduce atingere eventualei relevanțe a elementelor textuale care pot însoți în mod direct afișarea unei fotografii în lista rezultatelor unei căutări, asemenea elemente fiind susceptibile să aducă o clarificare cu privire la valoarea informativă a fotografiei respective pentru public și, prin urmare, să influențeze evaluarea comparativă a drepturilor și intereselor prezente în cauză.

106    În speță, din constatările care figurează în decizia de trimitere reiese că, deși fotografiile cu reclamanții din litigiul principal contribuie, în contextul articolului din 4 iunie 2015 în care se înscriu, la transmiterea informațiilor și a opiniilor exprimate în aceasta, aceleași fotografii au, în afara acestui context, atunci când apar numai sub formă de imagini de previzualizare în lista de rezultate afișată în urma unei căutări efectuate de motorul de căutare, doar o valoare informativă redusă. Rezultă că, în cazul în care cererea de dezindexare a acestui articol ar urma să fie respinsă pentru motivul că libertatea de exprimare și de informare trebuie să prevaleze asupra drepturilor reclamanților din litigiul principal la respectarea vieții lor private și la protecția datelor lor personale, această împrejurare nu ar aduce atingere rezultatului care trebuie rezervat cererii de eliminare a acestor fotografii afișate sub formă de imagini de previzualizare în lista de rezultate.

107    În schimb, dacă cererea de dezindexare a articolului din 4 iunie 2015 ar urma să fie admisă, afișarea sub formă de imagini de previzualizare a fotografiilor cuprinse în acesta ar trebui să fie eliminată. Astfel, în cazul menținerii acestei afișări, efectul util al dezindexării articolului ar fi compromis din moment ce utilizatorii de internet ar continua să aibă acces, prin linkul pe care imaginile de previzualizare îl conțin către pagina de internet pe care este publicat articolul din care provin, la integralitatea acestuia din urmă.

108    Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, este necesar să se răspundă la a doua întrebare că articolul 12 litera (b) și articolul 14 primul paragraf litera (a) din Directiva 95/46, precum și articolul 17 alineatul (3) litera (a) din RGPD trebuie interpretate în sensul că, în cadrul evaluării comparative care se impune a fi efectuată între drepturile menționate la articolele 7 și 8 din cartă, pe de o parte, și cele menționate la articolul 11 din cartă, pe de altă parte, în vederea examinării unei cereri de dezindexare adresate operatorului unui motor de căutare și având ca obiect eliminarea din rezultatele unei căutări de imagini efectuate după numele unei persoane fizice a fotografiilor afișate sub formă de imagini de previzualizare care o reprezintă pe această persoană, trebuie să se țină seama de valoarea informativă a acestor fotografii independent de contextul publicării lor pe pagina de internet de unde sunt extrase, însă luând în considerare orice element textual care însoțește direct afișarea acestor fotografii în rezultatele căutării și care poate să aducă o clarificare cu privire la valoarea informativă a acestora.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

109    Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Marea Cameră) declară:

1)      Articolul 17 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)

trebuie interpretat în sensul că

în cadrul evaluării comparative care se impune a fi efectuată între drepturile prevăzute la articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, pe de o parte, și cele prevăzute la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale, pe de altă parte, în vederea examinării unei cereri de dezindexare adresate operatorului unui motor de căutare și având ca obiect eliminarea din lista de rezultate ale unei căutări a linkului care conduce la un conținut ce cuprinde afirmații pe care persoana care a introdus cererea le consideră inexacte, această dezindexare nu este supusă condiției ca problema exactității conținutului indexat să fi fost soluționată, cel puțin cu titlu provizoriu, în cadrul unei acțiuni intentate de persoana respectivă împotriva furnizorului de conținut.

2)      Articolul 12 litera (b) și articolul 14 primul paragraf litera (a) din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și articolul 17 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul 2016/679

trebuie interpretate în sensul că

în cadrul evaluării comparative care se impune a fi efectuată între drepturile menționate la articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale, pe de o parte, și cele menționate la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale, pe de altă parte, în vederea examinării unei cereri de dezindexare adresate operatorului unui motor de căutare și având ca obiect eliminarea din rezultatele unei căutări de imagini efectuate după numele unei persoane fizice a fotografiilor afișate sub formă de imagini de previzualizare care o reprezintă pe această persoană, trebuie să se țină seama de valoarea informativă a acestor fotografii independent de contextul publicării lor pe pagina de internet de unde sunt extrase, însă luând în considerare orice element textual care însoțește direct afișarea acestor fotografii în rezultatele căutării și care poate să aducă o clarificare cu privire la valoarea informativă a acestora.

Semnături

*      Limba de procedură: germana.