Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Katowicach (Polonia) la 23 martie 2021 – G./M.S.

(Cauza C-181/21)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Katowicach

Părțile din procedura principală

Reclamant: G.

Pârât: M.S.

Întrebările preliminare

Articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”), precum și articolul 6 alineatele (1)–(3) TUE coroborate cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale (denumită în continuare „carta”) trebuie interpretate în sensul că:

a)    nu reprezintă o instanță constituită prin lege în sensul dreptului Uniunii o instanță compusă dintr-o persoană numită în funcția de judecător în respectiva instanță în cadrul unei proceduri care nu implică participarea organelor de autoguvernare judiciară, care au componență majoritară independentă de autoritatea executivă și legislativă, într-o situație în care, având în vedere acquis-ul constituțional al unui stat membru, este necesară participarea unui organ de autoguvernare judiciară care să îndeplinească aceste cerințe în procedura de numire a unui judecător, ținând seama de contextul instituțional și structural, având în vedere că:

−    cerința de a emite un aviz cu privire la numirea unui candidat într-o funcție judiciară a revenit adunărilor judecătorilor și a fost omisă în mod deliberat, contrar reglementărilor naționale și poziției acestui organ de autoguvernare judiciară;

−    actualul Krajowa Rada Sądownictwa (Consiliul Național al Magistraturii, Polonia), ales contrar dispozițiilor constituționale și legislative poloneze, nu este un organ independent și nu include reprezentanți ai comunității judiciare numiți în componența sa independent de autoritatea executivă și legislativă și, prin urmare, nu a existat o cerere efectivă pentru numirea în funcția de judecător în temeiul legislației naționale;

−    participanții la concursul de nominalizare nu au beneficiat de o cale de atac în fața unei instanțe în sensul articolului 2, al articolului 19 alineatul (1) TUE și al articolului 6 alineatele (1)-(3) TUE coroborate cu articolul 47 din cartă;

b)    nu îndeplinește cerințele unei instanțe independente constituite prin lege o instanță în a cărei componență se regăsește o persoană numită în funcția de judecător într-o procedură dependentă de ingerința arbitrară a puterii executive și care a omis participarea organelor de autoguvernare judiciară, care au componență majoritară independentă de autoritatea executivă și legislativă sau a oricărui alt organ care asigură o evaluare obiectivă a candidatului, având în vedere că participarea organelor de autoguvernare judiciară sau a oricărui alt organ independent de autoritatea executivă și legislativă și care asigură o evaluare obiectivă a candidatului în cadrul procedurii de numire a unui judecător se regăsește, în contextul tradiției juridice europene, înrădăcinată în dispozițiile menționate anterior ale TUE și ale cartei, și reprezintă o piatră de temelie a dreptului Uniunii Europene, esențială pentru a recunoaște că o instanță națională garantează nivelul necesar de protecție judiciară efectivă în cauzele reglementate de legislația Uniunii Europene și că sunt respectate principiul separării și echilibrului puterilor, precum și al statului de drept;

Articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) TUE coroborate cu articolul 47 din cartă trebuie interpretate în sensul că în situația în care instanța are în componența sa o persoană numită în condițiile descrise la punctul 1:

a)    acestea împiedică aplicarea dispozițiilor de drept intern care transferă verificarea legalității numirii unei astfel de persoane în funcția de judecător în competența exclusivă a unei camere a Sąd Najwyższy (Curtea Supremă, Polonia) formate exclusiv din persoane numite în funcția de judecător în condițiile descrise la punctul 1 și care, în același timp, dispune ca acuzațiile legate de numirea în funcția de judecător să nu fie examinate, ținând seama de contextul instituțional și sistemic;

b)    acestea necesită, pentru a asigura eficacitatea dreptului Uniunii, o interpretare a dispozițiilor dreptului național care să permită instanței din oficiu să excludă o astfel de persoană de la audierea unei cauze pe baza normelor – aplicate prin analogie – privind excluderea unui judecător care este în măsură să judece [iudex inhabilis].

____________