HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE

(Camera a doua)

14 aprilie 2011


Cauza F‑82/08


Nicole Clarke și alții

împotriva

Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

„Funcție publică – Agenți temporari – Articolul 8 din RAA – Clauză de încetare a contractului în cazul în care agentul nu este înscris în lista de rezervă a unui concurs – Concursurile generale OAPI/AD/02/07 și OAPI/AST/02/07 – Act care lezează – Principiul executării cu bună‑credință a contractelor – Obligația de solicitudine – Principiul bunei administrări – Cerințe lingvistice – Necompetență a EPSO – Directiva 1999/70/CE – Muncă pe durată determinată”

Obiectul: Acțiune formulată în temeiul articolelor 236 CE și 152 EA prin care doamnele Clarke, Papathanasiou și Periañez‑González, agenți temporari ai OAPI, solicită în special, pe de o parte, anularea deciziilor OAPI din 7 martie 2008 de respingere a cererilor lor având ca obiect, în esență, suprimarea clauzei de reziliere cuprinse în contractul lor de muncă, care cuprinde cerința participării cu succes la un concurs general, și obținerea unei declarații a OAPI potrivit căreia contractul lor pe durată nedeterminată va continua să existe și, pe de altă parte, obligarea OAPI la plata de daune interese

Decizia: Anulează decizia directorului Departamentului de resurse umane a OAPI din 19 decembrie 2007 și deciziile OAPI din 7 martie 2008, în măsura în care prin aceste decizii au fost respinse cererile corespunzătoare ale reclamantelor prin care se urmărea ca această clauză de reziliere cuprinsă în contractul lor de agent temporar să nu fie aplicată în legătură cu concursurile OAPI/AD/02/07 și OAPI/AST/01/07. Obligă OAPI la plata către fiecare dintre reclamante a sumei de 2 000 de euro cu titlu de daune interese. Respinge în rest acțiunea. OAPI suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de reclamante.

Sumarul hotărârii

1.      Funcționari – Acțiune – Acțiune îndreptată împotriva unei decizii de neadmitere la probele scrise ale unui concurs – Posibilitate de invocare a nelegalității anunțului de concurs

[Statutul funcționarilor, art. 90 alin. (2) și art. 91]

2.      Funcționari – Acțiune – Condiții de admisibilitate – Examinare prin raportare la condițiile prevăzute de statut

(art. 230 al patrulea paragraf CE; art. 263 al patrulea paragraf TFUE; Statutul funcționarilor, art. 90 și 91)

3.      Funcționari – Acțiune – Act care lezează – Noțiune – Clauză a unui contract de agent temporar care condiționează menținerea raportului de muncă înscrierii agentului în lista de rezervă a unui concurs general – Includere

[Statutul funcționarilor, art. 90 alin. (2)]

4.      Funcționari – Organizarea serviciilor – Repartizare a acelorași atribuții unor posturi permanente și unor posturi temporare – Admisibilitate

[Regimul aplicabil celorlalți agenți, art. 2 lit. (a) și (b)]

5.      Funcționari – Agenți temporari – Recrutare – Modificare a unui contract pe durată determinată în contract pe durată nedeterminată și includere a unei clauze de reziliere în cazul neînscrierii agentului în lista de rezervă a unui concurs general – Modificare care se analizează ca reînnoire a unui contract pe durată determinată

[Directiva 1999/70, anexa, clauza 3 pct. 1; Regimul aplicabil celorlalți agenți, art. 2 lit. (a) și art. 8 primul paragraf]

6.      Funcționari – Agenți temporari – Contracte pe durată nedeterminată în care este inclusă o clauză de reziliere aplicabilă numai în cazul neînscrierii în lista de rezervă întocmită la încheierea unui concurs general – Anunț de concurs care prevede un număr de posturi care trebuie ocupate cu mult mai redus decât numărul contractelor menționate – Inaplicabilitate a clauzei

7.      Funcționari – Concurs – Condiții de admitere – Egalitate de tratament – Cerința cunoștințelor lingvistice specifice – Admisibilitate

8.      Funcționari – Concurs – Organizare – Condiții de admitere și modalități – Putere de apreciere a autorității împuternicite să facă numiri – Control jurisdicțional – Limite

(Statutul funcționarilor, art. 27 primul paragraf)

9.      Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) – Desfășurare a concursului de recrutare a funcționarilor – Rolul EPSO – Asistență pentru comisia de evaluare – Rol subsidiar în raport cu cel al comisiei de evaluare – Funcții de selecție a personalului – Inexistență

1.      Atât reclamația administrativă prealabilă, cât și acțiunea în justiție trebuie, conform articolului 90 alineatul (2) din statut, să fie îndreptate împotriva unui act care lezează care produce efecte juridice obligatorii de natură să afecteze direct și imediat interesele reclamantului, modificând în mod distinct situația juridică a acestuia.

În ceea ce privește anunțurile de concurs, având în vedere natura specială a procedurii de recrutare, care este o operațiune administrativă complexă compusă dintr‑o succesiune de decizii foarte strâns legate, un reclamant are dreptul de a invoca neregularitățile intervenite în derularea unui concurs, inclusiv cele a căror origine se poate afla chiar în textul anunțului de concurs, în cadrul unei acțiuni îndreptate împotriva unei decizii individuale ulterioare, precum o decizie de neadmitere la examene. Un anunț de concurs poate de asemenea, cu titlu excepțional, să facă obiectul unei acțiuni în anulare atunci când, impunând condiții care exclud candidatura reclamantului, constituie o decizie care lezează în sensul articolelor 90 și 91 din statut.

(a se vedea punctele 74 și 79)

Trimitere la:

Curte: 8 martie 1988, Sergio și alții/Comisia, 64/86, 71/86-73/86 și 78/86, punctul 15; 11 august 1995, Comisia/Noonan, C‑448/93 P, punctele 17-19

Tribunalul de Primă Instanță: 16 septembrie 1993, Noonan/Comisia, T‑60/92, punctul 21; 13 iulie 2000, Hendrickx/Cedefop, T‑87/99, punctul 37

Tribunalul Funcției Publice: 2 iulie 2009, Bennett și alții/OAPI, F‑19/08, punctul 65 și jurisprudența citată, și punctul 66

2.      Pentru a aprecia admisibilitatea acțiunii unui funcționar, instanța nu poate aplica și nici chiar nu se poate inspira din condițiile enunțate la articolul 230 al patrulea paragraf CE (devenit, după modificare, articolul 263 al patrulea paragraf TFUE) și în special din cerința de a fi vizat în mod individual de actul atacat, deoarece aceste condiții reglementează, în esență, exercitarea dreptului la acțiune al persoanelor fizice și juridice împotriva actelor de aplicabilitate generală, ținând cont de diverse împrejurări de natură să individualizeze reclamantul. Se impune, în conformitate cu autonomia contenciosului funcției publice a Uniunii în raport cu contenciosul de drept comun al anulării și al reparării, raportarea la condițiile de admisibilitate enunțate în statut.

(a se vedea punctul 75)

Trimitere la:

Curte: 22 octombrie 1975, Meyer‑Burckhardt/Comisia, 9/75, punctul 7; 17 februarie 1977, Reinarz/Comisia și Consiliul, 48/76, punctul 10; 7 octombrie 1987, Schina/Comisia, 401/85, punctul 9

3.      Includerea într‑un contract de agent temporar a unei clauze de reziliere prin care menținerea raportului de muncă depinde de înscrierea numelui agentului temporar vizat în lista de rezervă a unui concurs general organizat de Oficiul European pentru Selecția Personalului este de natură să lezeze acest agent având în vedere cel puțin incertitudinea acestuia că va figura în lista de rezervă întocmită la încheierea concursului menționat. În aceste condiții, decizia instituției de respingere a cererii agentului temporar vizat prin care urmărește ca clauza de reziliere cuprinsă în contractul său să fie considerată nulă sau, în orice caz, ca aceasta să nu îi fie aplicabilă în ceea ce privește un anumit concurs, astfel încât să nu fie obligat să participe la acest concurs, constituie un act care lezează în sensul articolului 90 alineatul (2) din statut.

(a se vedea punctul 76)

4.      În principiu, nimic nu interzice administrației să stabilească aceleași atribuții pentru un post permanent sau pentru un post temporar cuprins în tabelul efectivelor.

Astfel, nu se poate reproșa administrației că a încheiat un contract de agent temporar în temeiul articolului 2 litera (b) din Regimul aplicabil celorlalți agenți și că ulterior l‑a reziliat prin acordul părților și l‑a înlocuit printr‑un contract în sensul articolului 2 litera (a) din regimul menționat pentru a permite persoanei interesate să ocupe un post cuprins în tabelul efectivelor și căruia autoritățile bugetare i‑au conferit un caracter temporar.

(a se vedea punctele 113 și 115)

5.      O instituție nu a depășit limitele prevăzute la articolul 8 primul paragraf din Regimul aplicabil celorlalți agenți modificând un contract de agent temporar, în sensul articolului 2 litera (a) din regimul menționat, în scopul de a suprima perioada determinată a contractului și de a o înlocui cu o pretinsă perioadă nedeterminată, precum și de a include în contract o clauză de reziliere în cazul neînscrierii agentului în lista de rezervă a unui concurs. Astfel, din moment ce includerea clauzei nu permite calificarea contractului menționat ca fiind contract pe durată nedeterminată, oricare ar fi prevederile contractului, o astfel de modificare trebuie analizată ca o primă prelungire pe perioadă determinată a unui contract de agent temporar pe perioadă determinată în sensul articolului 2 litera (a) din regimul menționat.

În plus, durata unui contract, astfel cum reiese din cuprinsul clauzei 3 punctul 1 din Acordul‑cadru cu privire la munca pe durată determinată care figurează în anexa la Directiva 1999/70 privind acordul‑cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP, poate fi determinată nu numai prin împlinirea unui anumit termen, ci și prin îndeplinirea unei sarcini determinate sau prin producerea unui eveniment determinat, cum ar fi întocmirea listei de rezervă a unui anumit concurs.

(a se vedea punctele 113, 116, 117 și 126)

6.      Propunând unui număr mare de agenți, care au participat cu succes la proceduri interne de selecție, un contract de agent temporar pe perioadă nedeterminată care cuprinde o clauză de reziliere aplicabilă numai în cazul în care persoanele interesate nu ar fi înscrise într‑o listă de rezervă întocmită la încheierea unui concurs general, angajându‑se astfel clar să mențină persoanele interesate cu titlu permanent în cadrul său cu condiția să figureze într‑o astfel de listă de rezervă și limitând ulterior numărul de laureați înscriși în listele de aptitudini întocmite la încheierea a două concursuri, generale în plus, la numărul exact de posturi care trebuie ocupate, instituția reduce radical și obiectiv șansele persoanelor interesate, în ansamblul lor, de a nu li se aplica clauza de reziliere și, prin urmare, lipsește de o parte din esența sa conținutul angajamentelor contractuale față de personalul său temporar.

În consecință, clauza de reziliere nu se poate aplica, la încheierea unui concurs general deschis tuturor resortisanților statelor membre, în cazul unei liste de aptitudini reduse astfel încât șansele agenților vizați de a nu li se aplica clauza erau nerezonabil de mici în raport cu angajamentul instituției față de personalul său temporar. Cu alte cuvinte, dacă nu se denaturează angajamentul contractual al administrației, o astfel de listă de aptitudini nu intră între prevederile clauzei de reziliere.

(a se vedea punctele 161 și 162)

Trimitere la:

Tribunalul Funcției Publice: Bennett și alții/OAPI, citată anterior, punctul 116

7.      Interesul serviciului poate justifica să se ceară unui candidat la un concurs să aibă cunoștințe lingvistice specifice în anumite limbi ale Uniunii, nivelul de cunoștințe lingvistice care poate fi cerut în cadrul procedurii de recrutare fiind cel care se dovedește proporțional cu nevoile reale ale serviciului.

În această privință, în cadrul funcționării interne a instituțiilor, un sistem de pluralism lingvistic integral ar produce mari dificultăți de gestionare și nu ar putea fi suportat din punct de vedere economic. Buna funcționare a instituțiilor și a organelor Uniunii, în special atunci când organul vizat dispune de resurse limitate, poate, așadar, să justifice în mod obiectiv o alegere limitată a limbilor de comunicare internă.

(a se vedea punctele 172 și 173)

Trimitere la:

Curte: 19 iunie 1975, Küster/Parlamentul European, 79/74, punctele 16 și 20; 29 octombrie 1975, Küster/Parlamentul European, 22/75, punctele 13 și 17; concluziile avocatului general Poiares Maduro în Curte 15 martie 2005, Spania/Eurojust, C‑160/03, punctul 47

Tribunalul de Primă Instanță: 5 aprilie 2005, Hendrickx/Consiliul, T‑376/03, punctul 26

Tribunalul Uniunii Europene: 13 septembrie 2010, Spania/Comisia, T‑156/07 și T‑232/07, punctul 75

Tribunalul Funcției Publice: Bennett și alții/OAPI, citată anterior, punctul 137

8.      Autoritatea împuternicită să facă numiri dispune de o largă putere de apreciere pentru a determina criteriile de capacitate impuse pentru posturile care trebuie ocupate și pentru a determina, în funcție de aceste criterii și, mai general, în interesul serviciului, condițiile și modalitățile de organizare a unui concurs și aceasta în lumina finalității oricărui concurs organizat în cadrul Uniunii, care este, astfel cum reiese de la articolul 27 primul paragraf din statut, asigurarea pentru instituție, ca și pentru orice organ, a angajării funcționarilor cu cel mai înalt nivel de competență, de eficiență și de integritate. În aceste condiții, controlul instanței Uniunii nu poate depăși verificarea caracterului vădit inadecvat sau disproporționat al organizării examenelor, în raport cu obiectivul urmărit, și a absenței unei erori de drept sau existența unui abuz de putere.

De asemenea, comisia de evaluare din cadrul unui concurs sau comitetul de selecție, în cadrul unei proceduri interne, dispune de o largă putere de apreciere în ceea ce privește modalitățile și conținutul detaliat al examenelor. Nu este de competența instanței Uniunii să cenzureze acest conținut decât în cazul în care acesta depășește cadrul indicat în anunțul de concurs sau nu este în legătură cu scopurile examenului din cadrul concursului sau al procedurii de selecție.

(a se vedea punctele 181 și 182)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 5 februarie 1997, Petit‑Laurent/Comisia, T‑211/95, punctul 54; 12 iunie 1997, Carbajo Ferrero/Parlamentul European, T‑237/95, punctele 47 și 48

Tribunalul Funcției Publice: 15 aprilie 2010, Matos Martins/Comisia, F‑2/07, punctul 161 și jurisprudența citată

9.      Deși sarcinile încredințate Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO) sunt de natură să facă din acest serviciu interinstituțional un actor important în determinarea și în punerea în aplicare a politicii Uniunii în materia selecției personalului, în ceea ce privește, în schimb, desfășurarea concursurilor de recrutare a funcționarilor, rolul său, cu siguranță semnificativ în măsura în care asistă comisia de evaluare, rămâne în orice caz subsidiar în raport cu cel al acesteia, căreia, pe de altă parte, EPSO nu i se poate substitui.

Prin urmare, este afectat de nelegalitate un concurs a cărui fază preliminară a avut loc sub supravegherea exclusivă a EPSO.

(a se vedea punctele 199 și 204)

Trimitere la:

Tribunalul Funcției Publice: 15 iunie 2010, Pachtitis/Comisia, F‑35/08, punctul 58, care face obiectul unui recurs la Tribunalul Uniunii Europene, cauza T‑361/10 P