Acțiune introdusă la 13 mai 2016 – Yanukovych/Consiliul

(Cauza T-244/16)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Viktor Fedorovych Yanukovych (Kiev, Ucraina) (reprezentant: T. Beazley, QC)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

anularea Deciziei (PESC) 2016/318 a Consiliului din 4 martie 2016 de modificare a Deciziei 2014/119/PESC privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO 2016, L 60, p. 76), în măsura în care îl privește pe reclamant;

anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/311 al Consiliului din 4 martie 2016 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO 2016, L 60, p. 1), în măsura în care îl privește pe reclamant;

obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă șapte motive.

Primul motiv este întemeiat pe faptul că, pentru adoptarea măsurilor contestate, Consiliul Uniunii Europene (în continuare, „Consiliul”) nu a invocat un temei juridic adecvat. În primul rând, măsurile contestate nu îndeplinesc condițiile care îi permit Consiliului să recurgă la aplicarea articolului 29 TUE, și anume, printre altele, (i) obiectivele invocate expres de Consiliu (consolidarea statului de drept și respectarea drepturilor omului în Ucraina) reprezintă mai degrabă afirmații vagi care nu pot constitui, în mod legal, un temei valid pentru aceste măsuri, (ii) temeiul la care Consiliul încearcă să recurgă nu are o legătură suficientă cu nivelul adecvat de control jurisdicțional impus de împrejurările actuale și (iii) aplicarea unor măsuri restrictive împotriva reclamantului susține și legitimează, în fapt, comportamentul unui nou regim în Ucraina care, în sine, subminează securitatea juridică și statul de drept, încalcă și este pregătit să încalce în mod sistematic drepturile omului. În al doilea rând, nu au fost îndeplinite condițiile de aplicare a articolului 215 TFUE, deoarece nu a existat o decizie întemeiată pe capitolul V din Tratatul UE. În al treilea rând, nu a existat o legătură suficientă pentru ca articolul 215 TFUE să fie invocat împotriva reclamantului.

Al doilea motiv este întemeiat pe un abuz de putere săvârșit de Consiliu. Scopul actual al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor contestate a constat, în esență, în încercarea de a obține favoruri din partea regimului actual din Ucraina (astfel încât Ucraina să aibă legături mai strânse cu Uniunea Europeană), iar nu îndeplinirea obiectivelor sau a motivelor invocate pentru măsurile contestate.

Al treilea motiv este întemeiat pe neîndeplinirea de către Consiliu a obligației de motivare. „Expunerea de motive” pentru măsurile contestate, în vederea includerii reclamantului, (în afară de faptul că este eronată) este stereotipă, inadecvată și neindividualizată.

Al patrulea motiv este întemeiat pe faptul că reclamantul nu îndeplinește criteriile stabilite pentru a fi încadrat în perioada relevantă.

Al cincilea motiv este întemeiat pe erori vădite de apreciere săvârșite de Consiliu prin includerea reclamantului în măsurile contestate. Consiliul a săvârșit o eroare vădită de apreciere desemnând din nou pe reclamant, în pofida lipsei clare a unei legături între „expunerea de motive” și criteriile de desemnare pertinente.

Al șaselea motiv este întemeiat pe încălcarea dreptului de apărare al reclamantului și/sau refuzul de a i se acorda protecție jurisdicțională efectivă. Printre altele, Consiliul nu a îndeplinit obligația de a se consulta cu reclamantul înainte de desemnarea din nou a acestuia, iar reclamantul nu a avut oportunitatea adecvată și echitabilă nici să corecteze erorile, nici să prezinte informații referitoare la situația sa personală.

Al șaptelea motiv este întemeiat pe încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului, consacrat la articolul 17 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Printre altele, măsurile restrictive reprezintă o restricție nejustificată și disproporționată, deoarece (i) nu există o prezumție să se considere că fondurile pretins deturnate de reclamant au fost transferate în afara Ucrainei și (ii) înghețarea activelor reclamantului nu este nici necesară și nici adecvată, din moment ce autoritățile din Ucraina au estimat în prezent valoarea pierderilor pretins reclamate în cadrul procedurilor penale care se află în desfășurare împotriva reclamantului.

____________