Recurs introdus la 12 aprilie 2022 de Pilatus Bank plc împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua extinsă) din 2 februarie 2022 în cauza T-27/19, Pilatus Bank și Pilatus Holding/BCE

(Cauza C-256/22 P)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Pilatus Bank plc (reprezentant: O. Behrends, Rechtsanwalt)

Celelalte părți din procedură: Banca Centrală Europeană (BCE), Comisia Europeană, Pilatus Holding ltd.

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

anularea hotărârii atacate;

declararea nulității, în temeiul articolului 264 TFUE, a deciziei BCE din 2 noiembrie 2018 privind retragerea autorizației Pilatus Bank;

trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului pentru ca acesta să se pronunțe asupra acțiunii în anulare în cazul în care Curtea nu este în măsură să se pronunțe pe fond;

obligarea BCE la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurentă, precum și a cheltuielilor de judecată aferente recursului.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurenta invocă patru motive.

Primul motiv este întemeiat pe faptul că Tribunalul a asumat în mod eronat că este relevant din punct de vedere juridic să se stabilească dacă BCE este responsabilă de retragerea de facto a autorizației anterioare și în special dacă BCE avea obligația de a împiedica retragerea de facto a autorizației prin intermediul unei intervenții în temeiul articolului 6 alineatul (5) litera (c) din Regulamentul privind mecanismul unic de supraveghere (SSMR)1 .

Al doilea motiv este întemeiat pe faptul că respingerea de către Tribunal a celui de al doilea motiv al recurentei este întemeiată pe aprecierea eronată a Tribunalului potrivit căreia noțiunea de reputație care figurează la articolul 23 din Directiva privind cerințele în materie de fonduri proprii (CRD IV)1 nu trebuie să fie interpretată în mod necesar în conformitate cu ordinea juridică a Uniunii, astfel încât un act de acuzare într-o țară terță poate aduce atingere reputației unui acționar chiar dacă comportamentul în cauză nu este nelegal în ordinea juridică a Uniunii și chiar dacă acest comportament este prevăzut într-un act de blocare.

Al treilea motiv este întemeiat pe mai multe erori suplimentare care afectează hotărârea atacată, printre care figurează cea potrivit căreia Tribunalul ar fi interpretat în mod greșit noțiunea de proporționalitate prin faptul că nu a considerat că o analiză a proporționalității trebuie să se bazeze pe motivele pe care se întemeiază decizia.

Al patrulea motiv este întemeiat pe încălcarea drepturilor procedurale ale recurentei.

____________

1 Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO 2013, L 287, p. 63).

1 Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO 2013, L 176, p. 338).