Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 29 iulie 2020 – Servizio Elettrico Nazionale SpA și alții/Autorità Garante della Concorrenza e del Mercato și alții

(Cauza C-377/20)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Reclamante: Servizio Elettrico Nazionale SpA, ENEL SpA, Enel Energia SpA

Pârâte: Autorità Garante della Concorrenza e del Mercato, ENEL SpA, Servizio Elettrico Nazionale SpA, Eni Gas e Luce SpA, Eni SpA, Gala SpA, Axpo Italia SpA, E.Ja SpA, Green Network SpA, Ass.ne Codici – Centro per i Diritti del Cittadino

Întrebările preliminare

Comportamentele prin care se concretizează exploatarea abuzivă a unei poziții domina[n]te pot fi, în sine, pe deplin legale și pot fi calificate drept „abuzive” numai ca urmare a efectului (potențial) restrictiv pe piața de referință sau aceste elemente trebuie să fie caracterizate și printr-o componentă specifică de antilegalitate, constituită de recurgerea la „metode (sau la alte mijloace) concurențiale diferite” de „mijloacele normale”? În acest din urmă caz, pe baza căror criterii se poate stabili linia de demarcație dintre concurența „normală” și cea „denaturată”?

Funcția normei care sancționează abuzul este de a maximiza bunăstarea consumatorilor, pe care instanța trebuie să o evalueze (ori riscul de) diminuare a acesteia sau norma care sancționează abaterile concurențiale are rolul de a menține, în sine, structura concurențială a pieței pentru a evita crearea unor concentrări de putere economică considerate, în orice caz, ca fiind dăunătoare pentru colectivitate

În ipoteza unui abuz de poziție dominantă care constă în încercarea de a împiedica menținerea nivelului concurenței care exista deja sau dezvoltarea sa, întreprinderea dominantă este totuși îndreptățită să dovedească faptul că – în pofida capacității abstracte de a crea un efect restrictiv – comportamentul nu a constitui în concret o abatere? În cazul unui răspuns afirmativ, în vederea aprecierii existenței unui abuz menit să excludă concurenți atipic, articolul 102 TFUE trebuie interpretat în sensul că Autoritatea are obligația să examineze punctual analizele economice prezentate de către parte cu privire la capacitatea concretă a comportamentului incriminat de a exclude concurenții de pe piață

Abuzul de poziție dominantă trebuie apreciat numai prin efectele sale (chiar și numai potențiale) asupra pieței, fără nicio legătură cu motivul subiectiv al agentului sau demonstrarea unei intenții restrictive constituie un parametru utilizabil (chiar și exclusiv) pentru a aprecia caracterul abuziv al comportamentului întreprinderii dominante sau această demonstrare a elementului subiectiv nu echivalează decât cu răsturnarea sarcinii probei în sarcina întreprinderii dominante (care ar face, în acest stadiu, dovada inexistenței efectului de excludere)?

În ipoteza unei poziții dominante a mai multor întreprinderi care aparțin aceluiași grup de societăți, apartenența la acest grup este suficientă pentru a prezuma că întreprinderile care nu au avut comportamentul abuziv au participat la încălcare – astfel încât ar fi suficient ca Autoritatea de supraveghere să stabilească un paralelism conștient, chiar dacă necoluziv, al întreprinderilor care își desfășoară activitatea în cadrul grupului dominant la nivel colectiv – sau este în orice caz necesar (precum în cazul interzicerii înțelegerilor) să se facă dovada, chiar indirectă, a unei situații concrete de coordonare și de pregătire între diversele întreprinderi din grupul care deține poziția dominantă, în special pentru [a] demonstra implicarea societății-mamă?

____________