Mărcile, desenele și modelele industriale ale Uniunii Europene

Introducere

Mărcile Uniunii sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii. Persoanele fizice își pot înregistra mărcile pentru produse și servicii specifice la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, cunoscut sub denumirea de „EUIPO”. EUIPO emite apoi o decizie prin care stabilește dacă o marcă poate fi înregistrată. EUIPO are propria sa procedură internă de atac, cu o cameră de recurs care judecă contestațiile la aceste decizii inițiale. Tribunalul judecă acțiunile împotriva deciziilor camerei de recurs a EUIPO.

Mărcile permit consumatorilor să identifice cu ușurință originea produsului sau a serviciului. Vederea unui logo, a unui simbol sau a unui nume cunoscut pe un produs indică faptul că acesta provine de la o anumită societate. Pentru ca identificarea să funcționeze, mărcile trebuie să fie distinctive. Acest lucru înseamnă că trebuie să se poată face diferența între produsele și serviciile unei societăți și cele ale alteia. Mărcile nu pot să fie prea generice sau doar să descrie produsul sau serviciul și nu ar trebui să existe niciun risc de confuzie între mărci. Multe dintre cauzele privind mărcile judecate de Tribunal implică aceste aspecte.

Nu este permisă nici înregistrarea mărcilor Uniunii cu scop speculativ. Înregistrarea trebuie să fie făcută cu bună‑credință, iar marca trebuie să fie utilizată în mod serios. Atunci când o marcă rămâne neutilizată, ea nu poate fi invocată pentru a împiedica alte persoane să înregistreze o marcă similară. Și aceste aspecte au fost cu regularitate supuse judecății Tribunalului.

Mărcile nu pot fi înregistrate nici dacă sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri.

În unele cazuri este posibil să se înregistreze mărci și pentru forma unui produs sau pentru un sunet.

În mod similar, se pot proteja desenele și modelele prin drepturi de proprietate intelectuală. Aceste aspecte au făcut de asemenea obiectul hotărârilor Tribunalului.

Lipsa intrinsecă de caracter distinctiv

Uneori, semnele pentru care se solicită o marcă nu au un caracter distinctiv în sine (intrinsec). Acesta poate fi cazul dacă marca este compusă din forme geometrice simple sau este foarte generică.

De exemplu, în 2024, Tribunalul a confirmat decizia EUIPO conform căreia Chiquita Brands nu putea înregistra un simplu oval albastru și galben ca marcă a Uniunii pentru fructe proaspete.

Semnul, în esență fundalul logoului Chiquita fără text, a fost considerat a fi o figură geometrică simplă, lipsită de caracter distinctiv (T‑426/23, Chiquita Brands).

Semne descriptive

În 2017, o societate farmaceutică germană, Stada Arzneimittel, a solicitat înregistrarea „ViruProtect” ca marcă a Uniunii pentru produse farmaceutice și medicamente. Tribunalul a fost de acord cu decizia EUIPO potrivit căreia publicul relevant – adică persoanele cele mai susceptibile să întâlnească marca și produsele pe care aceasta le reprezintă – va interpreta marca în sensul că înseamnă „protecție împotriva virușilor”. Marca era, așadar, prea descriptivă pentru produsele pentru care se solicita înregistrarea și deci nu putea fi înregistrată (T‑487/18, Viruprotect).

Tribunalul a mai constatat că numele a două principate erau pur descriptive în ceea ce privește originea sau destinația unui produs sau a unui serviciu. În deciziile din 2015 și, respectiv, din 2022, Tribunalul a declarat că „MONACO” și o marcă figurativă constând în cuvântul „Andorra” erau ambele pur descriptive. Prin urmare, acestea nu puteau fi înregistrate ca mărci ale Uniunii (T‑197/13, MEM, și T‑806/19, Govern d'Andorra).

Riscul de confuzie

În 2011, fotbalistul argentinian Lionel Messi a solicitat înregistrarea mărcii „MESSI” ca marcă a Uniunii pentru produse legate de sport. EUIPO a respins cererea argumentând că marca ar putea fi confundată cu marca anterioară „MASSI”, care fusese înregistrată pentru produse similare. Cu toate acestea, în 2018, Tribunalul a anulat această decizie, hotărând că Messi era prea bine cunoscut pentru a se crea vreo confuzie între cele două mărci. Curtea a confirmat această decizie în recurs. Ea a declarat că renumele unui solicitant este relevant în evaluarea percepției publice și a riscului de confuzie cu o altă marcă. În acest caz, faima lui Messi ca fotbalist recunoscut la nivel mondial a fost considerată un fapt notoriu. Prin urmare, el și‑a putut înregistra numele ca marcă a Uniunii (T‑554/14, MESSI, și C‑474/18 P, Messi Cuccittini).

În 2012, Tribunalul a fost de acord cu EUIPO că marca „VIAGUARA” nu poate fi înregistrată ca marcă a Uniunii pentru băuturi. Acest lucru s‑a întâmplat din cauza mărcii existente VIAGRA. Deși a recunoscut că băuturile și medicamentele sunt produse diferite, Tribunalul a considerat că VIAGUARA ar putea profita în mod neloial de reputația mărcii VIAGRA. Consumatorii ar putea să creadă că băuturile ar avea calități similare cu cele ale medicamentului (în special o creștere a libidoului) (T‑332/10, Viaguara).

Utilizarea serioasă și buna‑credință

O marcă a Uniunii trebuie să facă obiectul unei „utilizări serioase”. Aceasta înseamnă că trebuie să fie utilizată în mod activ în comerț, nu doar înregistrată pentru a‑i împiedica pe alții să o utilizeze.

Lanțul irlandez de fast‑food Supermac's și lanțul american de fast‑food McDonald's au fost implicate într‑un litigiu privind marca Uniunii „Big Mac”, care a fost înregistrată pentru McDonald's din 1996. În 2017, Supermac's a solicitat ca această marcă să fie revocată în raport cu anumite produse. Curtea a constatat că McDonald's nu a utilizat „serios” marca „Big Mac” pentru alimente pe bază de carne de pasăre, cum ar fi sandvișurile cu pui, în mod continuu o perioadă de cinci ani. În consecință, McDonald's a pierdut marca Uniunii pentru aceste produse (T‑58/23, BIG MAC).

O marcă a Uniunii trebuie să fie înregistrată de asemenea cu bună‑credință, altfel spus, cu intenții oneste și corecte. În 2013, marca „NEYMAR” a fost înregistrată cu succes la EUIPO. Solicitantul, domnul Moreira, nu avea însă nicio legătură cu celebrul fotbalist brazilian Neymar da Silva Santos Júnior. Ulterior, la cererea lui Neymar, EUIPO a declarat marca nulă. Tribunalul a menținut această decizie, concluzionând că domnul Moreira a acționat cu rea‑credință atunci când a solicitat înregistrarea mărcii respective. Argumentele domnului Moreira – potrivit cărora acesta nu avea cunoștință de faima lui Neymar la momentul depunerii cererii de înregistrare, alegerea numelui „NEYMAR” fiind doar o „simplă coincidență” – au fost respinse de Tribunal ca fiind neplauzibile (T‑795/17, NEYMAR).

Ordinea publică și bunele moravuri

În 2019, Tribunalul a constatat că EUIPO a respins pe bună dreptate o cerere de înregistrare a unei mărci care conținea cuvintele „Cannabis Store Amsterdam”, prezentate pe un fundal reprezentând frunze de marijuana. Semnul atrăgea în mod clar atenția clienților asupra canabisului, un produs stupefiant care este ilegal în multe țări ale Uniunii. Acest lucru a fost suficient pentru ca marca să fie respinsă ca fiind contrară ordinii publice (T‑683/18, Sante Conte).

În 2024, Tribunalul a fost de acord cu EUIPO că „Pablo Escobar” nu poate fi înregistrată ca marcă a Uniunii. Tribunalul a constatat că EUIPO a procedat corect concentrându‑se asupra percepției publicului spaniol, având în vedere legăturile dintre Spania și Columbia. În opinia sa, spaniolii rezonabili, cu o sensibilitate și un prag de toleranță medii, ar asocia denumirea cu traficul de droguri, narcoterorismul și infracțiunile. Iar aceasta în pofida faptului că domnul Escobar nu a fost niciodată condamnat penal (T‑255/23, Pablo Escobar).

Forme și sunete

Mărcile Uniunii nu se limitează la cuvinte, semne sau logouri. Formele și sunetele pot fi și ele protejate.

În 1999, EUIPO a acordat mărcii Rubik's Brand o marcă a Uniunii tridimensională pentru forma cubului Rubik. Șapte ani mai târziu, un producător german de jucării a solicitat anularea acestei mărci susținând că aceasta proteja o soluție tehnică (mecanismul de rotație al cubului) care ar trebui să fie acoperită mai degrabă de un brevet. În urma hotărârilor Tribunalului și ale Curții, EUIPO a anulat în 2017 înregistrarea acestei mărci a Uniunii. Această decizie a fost contestată de Rubik's Brand, dar Tribunalul a menținut‑o, hotărând că dreptul Uniunii privind mărcile interzice înregistrarea formelor care sunt esențiale pentru obținerea unui rezultat tehnic. În cazul cubului Rubik, Tribunalul a declarat că forma generală a cubului și liniile negre ale grilei erau esențiale pentru funcționarea acestuia (T‑601/17, Rubik's Brand).

În 2018, Ardagh Metal Beverage Holdings a solicitat înregistrarea unei mărci sonore ca marcă a Uniunii la EUIPO pentru diverse băuturi și recipiente metalice pentru băuturi. Sunetul consta în deschiderea unei cutii de băuturi, urmată de un zgomot de efervescență. EUIPO a respins această cerere, susținând că marca sonoră nu este distinctivă. În prima sa hotărâre privind înregistrarea unei mărci sonore prezentate în format audio, Tribunalul a confirmat că marca sonoră în discuție nu poate fi înregistrată. Instanța a declarat că sunetul era mai degrabă un element pur tehnic și funcțional, deoarece semăna cu zgomotele tipice legate de băuturi. Prin urmare, sunetul nu a putut fi identificat cu o marcă specifică (T‑668/19, Ardagh Metal Beverage Holdings).

Desene și modele industriale

Desenele și modelele industriale pot fi de asemenea protejate ca o formă specifică de drept de proprietate intelectuală. La fel ca marca Uniunii, și acestea sunt gestionate de EUIPO.

Modelul cărămizii pentru jocul Lego este protejat în Uniune din 2010. În urma unei contestații din partea unei societăți germane, Delta Sport Handelskontor, EUIPO a confirmat în 2022 că această cărămidă pentru joc este în continuare protejată în temeiul unei excepții speciale din dreptul Uniunii pentru sistemele modulare, adică un set de piese care se potrivesc între ele în moduri diferite pentru a crea diverse lucruri. Tribunalul a confirmat această decizie. El a admis că Delta Sport Handelskontor nu a putut dovedi că modelul cărămizilor pentru jocul Lego nu era suficient de nou sau de unic pentru a se califica pentru această excepție. Tribunalul a hotărât totodată că un desen sau model poate fi invalidat numai dacă toate caracteristicile sale pierd protecția, în timp ce argumentele Delta Sport Handelskontor se refereau la o singură caracteristică (T‑537/22, Lego).

Concluzie

Toate aceste hotărâri demonstrează rolul‑cheie al Tribunalului în interpretarea dreptului Uniunii privind mărcile, desenele și modelele industriale, stabilind o jurisprudență importantă care conciliază protecția proprietății intelectuale cu promovarea unei concurențe sănătoase, în interesul deopotrivă al consumatorilor și al întreprinderilor.