Despre Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Curtea de Justiție a Uniunii Europene este instituția judiciară a Uniunii Europene.
Această instituție cuprinde două instanțe – Curtea de Justiție și Tribunalul.
Curtea aplică și interpretează dreptul Uniunii. Ea se asigură că instituțiile Uniunii și statele membre respectă acest drept. Curtea oferă o interpretare unică a dreptului Uniunii pentru ca acesta să fie aplicat în același mod în întreaga Uniune.
Ce face Curtea?
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost înființată în 1952. Misiunea sa este de a asigura aplicarea și interpretarea dreptului Uniunii.
În acest scop, Curtea
- verifică dacă deciziile și actele normative ale Uniunii sunt legale
- se asigură că statele membre și instituțiile Uniunii respectă aceste acte normative
- în cazul în care o instanță națională nu știe exact cum să interpreteze dreptul Uniunii sau are îndoieli cu privire la validitatea unui act al Uniunii, răspunde la întrebările instanței naționale respective pentru a‑i furniza clarificări.
Care este structura Curții?
Curtea de Justiție a Uniunii cuprinde două instanțe diferite: Curtea de Justiție și Tribunalul (înființat în 1988). Fiecare instanță are competențe clare în ceea ce privește cauzele pe care le poate judeca.
Curtea de Justiție judecă:
- majoritatea cauzelor care privesc întrebări adresate de instanțele naționale, cu excepția câtorva domenii transferate Tribunalului;
- cauzele introduse de Comisie împotriva statelor membre despre care se susține că au încălcat dreptul Uniunii;
- majoritatea cauzelor introduse de state membre sau de instituții ale Uniunii prin care se atacă legislația Uniunii;
- recursurile împotriva hotărârilor Tribunalului.
Tribunalul judecă
- cauzele introduse de particulari, întreprinderi și organizații care atacă acte ale Uniunii;
- anumite cauze care privesc întrebări adresate de instanțele naționale atunci când întrebările se referă la:
- TVA;
- taxe vamale, accize sau clasificarea tarifară a mărfurilor;
- comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;
- compensarea pasagerilor;
- anumite cauze introduse de statele membre împotriva deciziilor Comisiei sau ale Consiliului.
Pentru a afla mai multe despre aceste instanțe, consultați paginile care le sunt consacrate (Curtea de Justiție și Tribunalul).
Cine poate formula acțiuni?
Curtea nu poate să aleagă ce cauze judecă sau ce materii soluționează. Toate cauzele care sunt admisibile potrivit normelor Curții trebuie judecate și soluționate. Toate hotărârile Curții se pronunță pentru a soluționa o problemă de drept în cadrul unei cauze introduse – direct sau prin intermediul instanțelor naționale – de cetățeni, întreprinderi, organizații, state membre sau instituții ale Uniunii.
Nu toate acțiunile pot fi formulate direct în fața Curții. Există norme clare privind tipurile de cauze pe care le poate soluționa Curtea. Pentru a afla mai multe despre acest aspect puteți consulta pagina fiecărei instanțe și pagina „Pot formula acțiuni în fața Curții?”

Cine lucrează la Curte?
Membri
Fiecare dintre cele două instanțe care compun Curtea de Justiție a Uniunii Europene are propriii judecători. Curtea de Justiție are câte un judecător pentru fiecare stat membru, 27 în total. Tribunalul are câte doi judecători pentru fiecare stat membru, mai exact 54 în total. Curtea de Justiție are de asemenea 11 avocați generali. Fiecare instanță are și un grefier. Aceste persoane sunt cunoscute, împreună, sub denumirea de „membri”.
Mai multe informații despre membri se găsesc pe paginile care le sunt consacrate (membrii Curții de Justiție și membrii Tribunalului), precum și pe paginile consacrate fiecăreia dintre cele două instanțe (Curtea de Justiție și Tribunalul).
Personalul
În prezent, Curtea are puțin peste 2 300 de angajați.
Majoritatea acestor angajați sunt funcționari publici ai Uniunii, aleși în urma unei proceduri de selecție riguroase. Membrii personalului Curții provin din fiecare stat membru al Uniunii.
Aproximativ jumătate din personalul Curții lucrează în cadrul Direcției Generale Multilingvism, care are ca misiune să asigure că lucrările Curții sunt disponibile în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii.
Pentru a afla mai multe despre activitatea personalului, consultați paginile noastre dedicate fiecărui serviciu al Curții.
Pentru a afla mai multe despre modul în care vă puteți depune candidatura pentru a lucra la Curte, consultați paginile noastre privind posturile vacante.
Cum funcționează Curtea?
Pe lângă valorile esențiale ale Uniunii, precum libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept, Curtea acordă o importanță deosebită anumitor valori fundamentale care îi direcționează activitatea și stau la baza tuturor aspectelor acesteia.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene impune cele mai înalte standarde deontologice – integritate, profesionalism, imparțialitate și independență – tuturor celor care lucrează în cadrul instituției. Aceste standarde se aplică tuturor membrilor Curții și Tribunalului, precum și întregului personal al instituției.
Pentru a afla mai multe informații consultați pagina privind deontologia.
Transparența și accesibilitatea procedurilor judiciare și administrative ale Curții sunt fundamentale pentru desfășurarea activității instituției.
Pentru mai multe informații consultați pagina privind transparența la Curte.
Mai precis, deciziile Curții și alte documente referitoare la cauze sunt publicate pe acest site cât mai curând posibil. În plus, toate ședințele de audiere a pledoariilor sunt publice, iar cele mai importante sunt transmise în streaming pe acest site.
Pentru alte detalii consultați pagina informații privind cauzele.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene lucrează în 24 de limbi diferite. Nicio altă instanță din lume nu lucrează în atâtea limbi. Multilingvismul se află în centrul activității Curții. Acest lucru garantează că orice persoană implicată într‑o cauză poate să comunice cu instituția în oricare dintre limbile oficiale ale Uniunii și că oricine din Uniune poate să citească și să înțeleagă deciziile.
Explorați pagina dedicată multilingvismului.
Citiți despre politica Curții de Justiție a Uniunii Europene în materie de multilingvism.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene este preocupată de inovarea continuă în cadrul misiunii sale mai ample de a se adapta, de a se ameliora și de a se pune în slujba interesului Uniunii și a cetățenilor săi într‑o lume în schimbare.
- Curtea de Justiție a Uniunii Europene este un participant activ la sistemul de management de mediu și audit (EMAS), care o ajută să își evalueze și să își îmbunătățească practicile în materie de durabilitate și performanța de mediu.
- Aflați mai multe despre politica de mediu a Curții.
- Direcția IT a Curții de Justiție a Uniunii Europene joacă un rol esențial în modernizarea instituției prin definirea și punerea în aplicare a unei viziuni și a unei strategii informatice dinamice. Curtea a adoptat de asemenea propria strategie privind IA.
- Citiți mai multe despre Direcția tehnologia informației.
În calitatea de instituție multilingvă și multinațională, Curtea are în centrul activității sale diversitatea. Curtea s‑a angajat deopotrivă să promoveze egalitatea de șanse și un mediu de lucru incluziv pentru toate persoanele, indiferent de cetățenie, gen, capacități sau mediul din care provin.
Pentru mai multe informații consultați pagina locuri de muncă la Curte.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea de Justiție, Tribunalul, CJUE, ECJ – denumirile vă creează confuzie?
Există mai multe denumiri asociate Curții de Justiție a Uniunii Europene.
O parte din posibila confuzie provine din faptul că instituția în ansamblu și una dintre cele două instanțe care o compun au aproape aceeași denumire.
Denumirea corectă a instituției în ansamblul ei este „Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, abreviată uneori CJUE.
Aceasta cuprinde două instanțe diferite:
- Curtea de Justiție
- Tribunalul
Dar Curtea Europeană de Justiție sau ECJ?
Curtea nu a fost niciodată denumită în mod oficial Curtea Europeană de Justiție sau ECJ.
La înființarea sa, ea s‑a numit „Curtea de Justiție a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului”. Din 1957 până în 2009 a fost „Curtea de Justiție a Comunităților Europene”. În 2009, denumirea s‑a schimbat în „Curtea de Justiție a Uniunii Europene”.
Denumirea „Curtea Europeană de Justiție” este totuși modalitatea obișnuită de a face referire la cea mai înaltă dintre cele două instanțe. Ea este recunoscută pe scară largă și utilizată în limba engleză. Pe rețelele sociale ale Curții se utilizează hashtagul #ECJ.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiție a Uniunii Europene este diferită de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În timp ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene are sediul la Luxemburg și este o instituție a Uniunii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului are sediul la Strasbourg (Franța) și face parte din Consiliul Europei.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului judecă cauze introduse împotriva țărilor care au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Aria sa de jurisdicție acoperă în prezent 46 de țări, inclusiv cele 27 de state membre ale Uniunii.
