A brief overview of the main statistical trends in 2025

by Marc-André Gaudissart, Deputy Registrar of the Court of Justice

While 2024 will go down in the Institution’s history books as an ‘extra’ordinary year, both in terms of the high number of cases brought before and closed by the Court of Justice and on account of the entry into force of a major reform of the EU judicial system, enshrining the transfer to the General Court of the Court of Justice’s jurisdiction to give preliminary rulings in six specific areas, [1] 2025 was likewise shaped by several significant developments relating to the nature or the origin of the cases referred to the Court of Justice as well as their subject matter.

The present contribution is intended to highlight and contextualise those developments by referring the reader, for more details, to the statistical data reproduced in this section, which has been supplemented by new tables relating, inter alia, to Opinions of the Advocates General.

[1] These areas are listed in the first paragraph of Article 50b of the Protocol on the Statute of the Court of Justice of the European Union (‘the Statute’) and concern, respectively, the common system of value added tax, excise duties, the Customs Code, the tariff classification of goods under the Combined Nomenclature, compensation and assistance to passengers in the event of denied boarding or of delay or cancellation of transport services, and the system for greenhouse gas emission allowance trading.

O scurtă trecere în revistă a principalelor tendințe statistice ale anului precedent – Un an „extra” ordinar

de

Marc‑André Gaudissart

Grefier adjunct al Curții de Justiție

Ca în fiecare an, am plăcerea de a lua cuvântul pentru a comenta pe scurt statisticile judiciare din anul precedent și pentru a furniza cititorului câteva chei de lectură și de înțelegere a datelor referitoare la cauzele cu care este sesizată Curtea sau soluționate de aceasta din urmă.

Deși acest exercițiu nu este întotdeauna ușor, în măsura în care variațiile de la un an la altul sunt uneori nesemnificative și, prin urmare, nu permit întotdeauna să se evidențieze evoluții semnificative sau să se identifice tendințe recurente, anul 2024 face în mod clar excepție de la regulă. În multe privințe, anul scurs poate fi astfel calificat drept un an extraordinar, în sensul principal al termenului, atât în ceea ce privește numărul de cauze deduse judecății Curții de Justiție în anul 2024, cât și în ceea ce privește numărul de cauze soluționate de aceasta din urmă. Astfel, ambele situații amintesc de vârfurile istorice atinse în 2019 și dau sens reformei legislative intrate în vigoare la 1 septembrie 2024 și care determină Curtea să își împartă competența preliminară cu Tribunalul Uniunii Europene, în prezent singurul competent să răspundă la întrebările adresate de instanțele statelor membre ale Uniunii în domeniile specifice prevăzute la articolul 50b din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”)[1].

O scurtă trecere în revistă a principalelor tendințe statistice ale anului precedent

de Marc‑André Gaudissart, grefierul adjunct al Curții de Justiție

Inclusă anterior chiar în textul raportului anual al instituției, prezenta contribuție își propune, ca în fiecare an, să ofere o scurtă prezentare generală a principalelor tendințe care se desprind din lectura statisticilor judiciare ale anului trecut. Aceasta aruncă o privire asupra obiectului, originii și naturii cauzelor introduse la Curtea de Justiție în anul 2023 și oferă câteva chei de lectură a datelor privind cauzele soluționate de Curte în cursul aceluiași an.

O scurtă prezentare a principalelor tendințe statistice din ultimul an

de domnul Marc‑André Gaudissart, grefier adjunct al Curții de Justiție

Inclusă până acum în Raportul anual propriu‑zis al Curții de Justiție a Uniunii Europene І Activitatea judiciară, prezenta contribuție are ca scop, ca în fiecare an, să ofere o scurtă prezentare generală a principalelor tendințe care se desprind din lectura statisticilor judiciare ale anului trecut. Ea aruncă o privire asupra obiectului, originii și naturii cauzelor introduse la Curtea de Justiție în 2022 și oferă câteva chei de interpretare a datelor referitoare la cauzele soluționate de instanță.

Deși anul trecut s‑a încheiat, din acest punct de vedere, cu un bilanț mai degrabă pozitiv, întrucât numărul cauzelor soluționate a depășit numărul cauzelor introduse, în ușoară scădere față de anul precedent, el a fost marcat de asemenea de o creștere a duratei medii de soluționare a cauzelor preliminare, care ridică probleme din ce în ce mai complexe și uneori de natură foarte sensibilă. Acesta este contextul în care trebuie privită cererea legislativă formulată de Curtea de Justiție, la 30 noiembrie 2022, de a extinde domeniul de aplicare material al mecanismului de admitere în principiu a recursurilor și de a efectua un transfer parțial al competenței de a judeca trimiteri preliminare a Curții către Tribunal pentru a permite acestuia să se pronunțe asupra întrebărilor adresate de instanțele naționale în temeiul articolului 267 TFUE în domenii specifice stabilite prin statut.