Statisticile judiciare ale Tribunalului - 2025

Un an intens și productiv

2025 a fost, în multe privințe, un an intens pentru Tribunal.

În primul rând, a fost un an al reînnoirii: în iunie doi noi judecători s-au alăturat Tribunalului pe posturile devenite vacante în octombrie 2024, iar în septembrie, patru judecători au părăsit Tribunalul și trei noi judecători s-au alăturat acestuia cu mandate de șase ani. Astfel, un alt post vacant s-a adăugat celui care a rămas neocupat din octombrie 2024. Instanța, care este teoretic compusă din 54 de judecători, nu a fost niciodată completă, având un efectiv redus la 51 de judecători până în iunie, 53 de judecători din iunie până în septembrie și 52 judecători din septembrie.

În continuare, în pofida acestui efectiv redus, Tribunalul a închis cel mai mare număr de cauze din istoria sa în cursul unui an calendaristic. În pofida unui număr record de cauze introduse, acesta și-a redus stocul de cauze pendinte la un nivel care este cel mai scăzut din ultimii 18 de ani. Cu o corecție statistică care ia în considerare pronunțarea unei singure hotărâri pentru 404 de cauze conexate, durata medie a procesului scade în mod foarte semnificativ.

În sfârșit, în ceea ce privește cererile de decizie preliminară care, începând din luna octombrie 2024, intră în competența Tribunalului, acesta a pronunțat în cursul anului primele sale hotărâri, iar avocații generali au prezentat primele lor concluzii. Tribunalul a primit un număr important de noi cereri de decizie preliminară și și-a adaptat organizarea în acest domeniu prin crearea a două camere specializate care succedă camerei preliminare instituite cu titlu tranzitoriu până în septembrie 2025.

Să examinăm împreună mai în detaliu acest an al tuturor recordurilor.

Cauze introduse: o creștere puternică

Cifrele pentru anul 2025 demonstrează că scăderea istorică a numărului de cauze introduse în 2024 (786 de noi cauze) a fost efectiv legată de motive conjuncturale.

Cu 989 de cauze introduse și cu o creștere de +26 % în raport cu anul anterior, Tribunalul atinge cel mai ridicat nivel de cauze noi din istoria sa. Chiar făcând abstracție de cele 65 de cereri de decizie preliminară introduse în domeniile transferate Tribunalului, cifra de 924 de acțiuni directe și proceduri speciale o depășește pe cea din ultimii cinci ani[1].

Anul 2025 marchează primul an complet de la reforma statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin care competența preliminară a Curții de Justiție a fost transferată Tribunalului în anumite domenii specifice.

65 de cereri de decizie preliminară au fost adresate Tribunalului în domeniile care țin de competența acestuia: 24 dintre acestea se referă la sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, 18, la compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare sau a întârzierii ori a anulării serviciilor de transport, opt, la Codul vamal, șapte, la accize, șapte, la clasificarea tarifară a mărfurilor în Nomenclatura combinată și una, la sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră. Este vorba despre un număr mai mic decât estimările efectuate la momentul solicitării legislative, deși puține cauze din aceste domenii specifice au fost în cele din urmă reținute de Curtea de Justiție pentru motivul că priveau și unul sau mai multe alte materii decât cele prevăzute la articolul 50b primul paragraf din statut sau că ridicau probleme independente de interpretare a dreptului primar, a dreptului internațional public, a principiilor generale ale dreptului Uniunii sau a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Amintim că, în anul 2025, din 76 de cauze care au fost supuse mecanismului „ghișeului unic” numai nouă au fost menținute în fața Curții, iar două au fost clasate „fără urmări”.

Cererile de decizie preliminară au provenit din 17 state membre diferite, chiar dacă Germania, cu 21 de trimiteri, contribuie în mod semnificativ la total, urmată de Austria și Polonia, cu șapte trimiteri, și de Bulgaria, cu șase. Este important să se observe că nu mai puțin de 13 instanțe supreme, din 13 state membre diferite, au efectuat trimiteri care țin de competența Tribunalului.

Referitor la acțiunile directe, se observă o ușoară scădere a numărului de cauze introduse în ceea ce privește contenciosul referitor la drepturile de proprietate intelectuală (257 față de 268 în 2024, respectiv -4 %). Trebuie remarcat faptul că numărul căilor de atac în fața camerelor de recurs ale Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) a crescut (+4,6 %), creștere care a fost neutralizată în practică printr-o scădere a deciziilor pronunțate de aceleași camere (-4,9 %). Procentul acțiunilor în fața Tribunalului împotriva deciziilor pronunțate de camerele de recurs ale Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) este de aproximativ 10 %, cifră stabilă în raport cu anii anteriori. Trebuie să se observe că această materie, încredințată începând cu 22 septembrie 2025 celor șapte camere specifice ale Tribunalului, reprezintă aproape 26 % dintre cauzele introduse în 2025. Printre aceste cauze, 236 au vizat domeniul mărcilor și 19, cel al desenelor sau modelelor industriale. Două cauze au fost introduse în domeniul soiurilor de plante împotriva deciziilor adoptate de Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP). Cea mai mare parte (82 %) a acestor cauze implică părțile la procedura în fața camerelor de recurs (cauze inter partes).

Cauzele de funcție publică, introduse în 2025 în temeiul articolului 270 din TFUE, au înregistrat o creștere semnificativă (109 față de 76 în 2024, adică +43%). Această materie, încredințată începând cu 22 septembrie 2025 celor trei camere specifice ale Tribunalului, reprezintă 11 % dintre toate cauzele introduse în 2025. La aceste 109 acțiuni trebuie adăugate 15 acțiuni care, în vederea atribuirii lor celor trei camere menționate, intră în domeniul „Funcție publică +” pe baza unei noi definiții a cauzelor de funcție publică[2], care nu se limitează la acțiunile introduse exclusiv în temeiul articolului 270 TFUE.

În domeniul ajutoarelor de stat, numărul cauzelor introduse în 2025 crește cu patru cauze față de 2024 (27 de cauze), rămânând însă cu mult sub nivelurile ridicate înregistrate în trecut de Tribunal. În sfârșit, la fel ca în 2023 și 2024, cauzele în materie de concurență sunt foarte puține, cu 12 cauze noi în 2025.

Contenciosul privind măsurile restrictive a continuat să alimenteze activitatea Tribunalului, cu 105 noi cauze introduse în anul 2025 (față de 63 în 2024). Partea acestui contencios este și mai importantă dacă se consideră că, în anumite cazuri, în loc să introducă o nouă acțiune, reclamanții atacă noi măsuri restrictive în cadrul unor acțiuni pendinte, prin depunerea unei adaptări a cererii introductive în conformitate cu articolul 86 din Regulamentul de procedură al Tribunalului. Noile cauze în această materie privesc în mare parte (84 din 105 de cauze) seria de măsuri restrictive adoptate de Uniune în cadrul războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, inclusiv ca urmare a implicării Belarusului, a situației din Republica Moldova, a sprijinului militar acordat Rusiei de Iran sau a activităților sale destabilizatoare care vizează Uniunea Europeană sau statele sale membre. Celelalte cauze care țin de acest contencios sunt legate de situațiile din Republica Arabă Siriană (12 acțiuni), Republica Tunisiană (două acțiuni), Republica Democratică Congo (șase acțiuni) și Libia (o acțiune). Majoritatea acestor acțiuni au fost introduse în limba engleză (57 de acțiuni) și în limba franceză (37 de acțiuni).

Cauzele care privesc politica economică și monetară, domeniu care include printre altele dreptul bancar, continuă să înregistreze o scădere semnificativă (12 acțiuni introduse și o cauză trimisă spre rejudecare în 2025 față de 33 de cauze introduse în 2024 și 56 în 2023). Patru cauze vizează readoptarea deciziei privind contribuțiile ex ante la Fondul unic de rezoluție pentru anul 2021, trei noi cauze și cauza trimisă spre rejudecare se referă la adoptarea unor decizii în materie de supraveghere, două cauze vizează decizii ale Comitetului unic de rezoluție de a declanșa o procedură de rezoluție, iar o cauză, presupusa nerespectare de către Comisie a obligației sale de a asigura compatibilitatea legislației naționale cu dreptul monetar al Uniunii Europene. În sfârșit, au fost introduse două acțiuni împotriva deciziei Consiliului privind adoptarea de către Bulgaria a monedei euro la 1 ianuarie 2026 și a regulamentelor referitoare la aceasta, inclusiv împotriva regulamentului privind rata de conversie dintre euro și leva bulgară.

Contenciosul privind reglementarea piețelor și serviciilor digitale a înregistrat în anul 2025 introducerea a șapte cauze. Trei cauze privesc Regulamentul privind serviciile digitale (UE) 2022/2065 (în engleză: Digital Services Act, DSA) și se referă la cuantumul taxei de supraveghere. Patru cauze privesc Regulamentul privind piețele digitale (UE) 2022/1925 (în limba engleză: Digital Markets Act, DMA). Două dintre acestea vizează anularea deciziilor Comisiei prin care se precizează măsurile pe care operatorul trebuia să le pună în aplicare în calitate de controlor de acces, în timp ce celelalte două se referă la anularea deciziilor prin care se constată o nerespectare a obligațiilor care revin controlorilor de acces.

În sfârșit, în ceea ce privește contenciosul de urgență, numărul cererilor de măsuri provizorii rămâne stabil în anul 2025, în jurul nivelului mediu din ultimii zece ani, cu 40 de cereri introduse.

Activitatea instanței: un an record

Numărul total al cauzelor soluționate în anul 2025 este de 1527, dar, dacă cele 404 de cauze, în esență identice, introduse în octombrie 2023 și soluționate în decembrie 2025 (T-620/23-T-1023/23), se iau în considerare ca o singură unitate, acesta se situează totuși la 1124. Este cel mai ridicat nivel din istoria Tribunalului, net superior precedentului record de 1009 cauze închise, care datează din 2018. Pe această bază, creșterea în raport cu numărul de 922 de cauze soluționate în anul 2024 este de aproximativ 22 %.

În pofida unui aflux fără precedent de noi cauze, Tribunalul a reușit astfel să își reducă stocul de cauze pendinte la 1167, și anume nivelul cel mai scăzut din anul 2007. Rata variației stocului sau a lichidării dosarelor („clearance rate”), care reflectă procentual raportul dintre cauzele soluționate și cauzele introduse, se situează, în cifre brute, la 154 și, făcând abstracție de cele 404 de cauze citate anterior, la 114. Cu aceeași corecție statistică, durata teoretică a reducerii numărului de cauze pendinte („disposition time”), care se întemeiază pe raportul dintre cauzele pendinte și cauzele soluționate, este de 379 de zile, respectiv durata cea mai mică din întreaga istorie a Tribunalului. Ținând seama de durata procedurilor scrise și, în multe cazuri, de termenele necesare pentru obținerea traducerilor actelor de procedură, aceasta înseamnă că Tribunalul este în prezent în măsură să examineze majoritatea cauzelor de îndată ce acestea sunt pregătite pentru judecată, fără a trebui să examineze mai întâi cauze în stoc. Aceasta înseamnă de asemenea că, lucrând în flux continuu, va fi dificil să se închidă tot atâtea cauze în anul 2026.

Eforturile depuse de membrii și de personalul Tribunalului, cu sprijinul personalului instituției, au permis reducerea semnificativă a duratei procedurilor. Cifra brută de 18,9 luni nu reflectă această îmbunătățire din cauza ponderii statistice a celor 404 de cauze în esență identice, citate anterior, care au avut o durată mai mare decât media, dar, dacă aceste cauze sunt considerate o singură cauză, durata medie a procesului a scăzut de la 18,5 la 16,0 luni.

S-a constatat că:

• procentul cauzelor soluționate de completele de judecată de cinci judecători, inclusiv de camera preliminară, se situează, în date brute, la 35,6 %, dar, după corecția statistică privind cele 404 de cauze identice, la 12,5 %, în scădere în raport cu 2024 (20,2 %) și cu 2023 (13,6 %);

• 60,8 % dintre cauze au fost soluționate de complete de judecată de trei judecători, procent care ajunge la 82,7 % în date ajustate, față de 75,4 % în anul 2024;

• două cauze au fost soluționate de Marea Cameră, compusă din 15 judecători, și, pentru prima dată, două, de către camera intermediară instituită în anul 2024, care este compusă din nouă judecători;

• nicio cauză nu a fost soluționată de un judecător unic, față de patru în 2024 și nouă în anul 2023;

• procedurile privind măsurile provizorii încheiate în anul 2025 sunt în număr de 39, la niveluri apropiate de cele din anii precedenți (42 în 2024 și 40 în anul 2023);

• 60,4 % dintre cauzele soluționate în anul 2025 au fost soluționate prin hotărâre, procent care se situează la 46,2 % în date ajustate pentru a ține seama de cele 404 de cauze în esență identice. 78,4 % dintre cauzele soluționate prin hotărâre au fost soluționate cu o ședință de audiere a pledoariilor, procent care trebuie redus la 61,7 % în date ajustate.

Numărul de ședințe de audiere a pledoariilor în 2025 este de 232 (de asemenea 232 în 2024, 286 în 2023) pentru 689 de cauze pledate (300 în 2024 și 419 în 2023).

În anul 2025 au avut loc trei ședințe cu videoconferință (două în anul 2024 și niciuna în anul 2023).

Pare util să subliniem câteva date privind soluționarea cererilor de decizie preliminară adresate Tribunalului, a cărui competență acoperă cauzele introduse după 1 octombrie 2024. În anul 2025 Tribunalul a soluționat 16 cauze, 11 prin ordonanță și cinci prin hotărâre, în timp ce cei doi judecători aleși ca titulari pentru exercitarea funcției de avocat general în aceste cauze au prezentat șase concluzii. Durata medie a procedurii a fost de 6,2 luni, valoare care se explică prin durata scurtă a anumitor proceduri în care instanța de trimitere și-a retras rapid cererea. În ceea ce privește cauzele soluționate prin hotărâre, durata medie a procesului este de 10,9 luni, cifră care rămâne foarte scăzută, chiar dacă se consideră că cele cinci hotărâri pronunțate au fost pronunțate fără ședință și fără concluzii.

Din cele 1 167 de cauze pendinte în fața Tribunalului la 31 decembrie 2025, 276 (23,7 %) privesc proprietatea intelectuală, 125 (10,7 %), măsurile restrictive, 164 (14,1 %), materia „Funcția publică +” și 88 (7,5 %), dreptul instituțional. Dincolo de aceste materii, care reprezintă aproximativ jumătate din contenciosul pendinte, restul cauzelor se încadrează în foarte multe domenii, ceea ce demonstrează încă o dată marea varietate de materii supuse examinării Tribunalului.

În concluzie, Tribunalul are rezultate pozitive după un prim an de lucru de la intrarea în vigoare a reformei care a condus la transferul competenței preliminare pentru anumite materii. Prin măsurile organizatorice și instituționale pe care le-a pus în aplicare și prin ritmul său de lucru susținut, Tribunalul demonstrează reactivitatea sa și capacitatea sa de anticipare a nevoilor pentru garantarea unei soluționări eficiente a cauzelor care țin de competența sa.

[1]    În scopul prezentelor observații, seria celor 404 cauze în limba spaniolă în esență identice (T-620/23-T‑1023/23), introdusă în anul 2023 și închisă în anul 2025, este considerată o singură cauză.

[2]    Începând cu 23 septembrie 2023, este vorba despre cauzele care își au originea în raportul de muncă dintre Uniunea Europeană și personalul său și, începând cu 22 septembrie 2025, la acestea se adaugă cauzele care își au originea în raporturile dintre instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și membrii sau foștii lor membri, precum și persoanele care exercită sau au exercitat un mandat în cadrul instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii.