Independența, imparțialitatea și prevenirea conflictelor de interese

Independența și imparțialitatea judecătorilor reprezintă garanții fundamentale ale statului de drept și ale dreptului la un proces echitabil. În calitate de instituție jurisdicțională a Uniunii Europene, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) este supusă unui cadru cuprinzător menit să garanteze aceste principii și să prevină situațiile care ar putea da naștere unor conflicte de interese.

Acest cadru se bazează pe tratate, pe Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, pe regulamentele de procedură ale Curții de Justiție și Tribunalului, precum și pe Codul de conduită a membrilor și a foștilor membri ai Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Garanțiile instituite se aplică în fiecare etapă a vieții profesionale a unui membru: înainte de numire, în timpul exercitării funcțiilor jurisdicționale și după încetarea mandatului.

Un regim care începe înainte de numire

Primele garanții se aplică înainte ca o persoană să fie numită ca judecător sau ca avocat general.

În temeiul tratatelor, candidații trebuie să fie aleși dintre persoane care oferă toate garanțiile de independență și care întrunesc condițiile cerute pentru exercitarea în țările lor a celor mai înalte funcții jurisdicționale sau care sunt Znalec práva.

Înainte de numire, candidații sunt evaluați de comitetul instituit în temeiul articolului 255 TFUE. Compus din experți de renume care oferă toate garanțiile de independență, acest comitet examinează capacitatea candidaților în lumina mai multor criterii, printre care independența, imparțialitatea, integritatea și conduita profesională ale acestora.

După numire, membrii depun în fața Curții, întrunită în ședință publică, jurământul de a‑și exercita atribuțiile cu deplină imparțialitate și potrivit conștiinței lor și de a respecta obligațiile care decurg din mandat.

Garanții pe durata mandatului

Sistemul de prevenire a conflictelor de interese este consolidat pe toată durata mandatului unui membru. El combină măsurile preventive generale, garanțiile legate de atribuirea cauzelor și mecanisme aplicabile ori de câte ori o situație specifică necesită o examinare mai aprofundată.

Mecanisme preventive generale

Membrii Curții sunt supuși unor norme stricte menite să le garanteze independența.

Ei nu pot deține funcții politice sau administrative și nu se pot angaja în alte activități profesionale decât cele care decurg din exercitarea funcțiilor lor jurisdicționale.

În plus, membrii pot desfășura activități externe strâns legate de îndeplinirea atribuțiilor lor, sub rezerva unei autorizări prealabile. Aceste activități externe includ reprezentarea instituției la evenimente sau la manifestări oficiale, precum și participarea la activități de interes european, cum ar fi difuzarea dreptului Uniunii sau dialogul cu instanțele naționale sau internaționale. O asemenea autorizare poate fi acordată numai în cazul în care activitatea este compatibilă cu obligația membrului de a fi pe deplin disponibil pentru activitatea sa în cadrul Curții și cu îndatoririle sale de independență, integritate și imparțialitate. Compatibilitatea acestor activități este apreciată de cel mai înalt for deliberativ al instanței în cauză, compus din toți membrii săi.

Din considerente de transparență, detaliile privind toate activitățile externe desfășurate de membri se publică în fiecare an pe site‑ul e‑Curia.

Cetățenie

O caracteristică esențială a componenței și a funcționării instanțelor este aceea că judecătorii și avocații generali nu reprezintă statele membre din care provin. Astfel cum declară solemn prin jurământul depus, ei își exercită funcțiile în mod independent și imparțial și acționează în interesul general al Uniunii.

Aceasta este rațiunea de a fi a normei prevăzute la articolul 18 din Statut, potrivit căreia o parte nu poate invoca cetățenia unui judecător sau lipsa unui judecător având aceeași cetățenie cu a sa pentru a cere modificarea compunerii Curții.

Declarații de interese

La preluarea mandatului, membrii trebuie să îi prezinte președintelui o declarație de interese. Ei își reînnoiesc această declarație ori de câte ori situația lor se schimbă și la fiecare reînnoire trienală a compunerii Curții.

Membrii au obligația de a declara o gamă largă de interese și de activități, inclusiv interesele financiare și imobiliare relevante, activitățile profesionale ale soților sau ale partenerilor lor, anumite funcții neremunerate, precum și funcțiile sau distincțiile onorifice. „Interese financiare relevante” înseamnă toate titlurile financiare, cum ar fi acțiunile, părțile sociale, obligațiunile sau certificatele de investiții, deținute cu titlu de proprietate sau de uzufruct, cu excepția participațiilor care fac obiectul unei gestiuni discreționare de către un terț. Declarațiile de interese cuprind nu numai interesele financiare proprii ale judecătorului, ci și pe cele ale soților sau ale partenerilor lor, precum și ale copiilor minori aflați în întreținerea lor.

Declarațiile de interese constituie o componentă importantă a cadrului preventiv al Curții. Obiectivul lor este de a contribui la identificarea și prevenirea oricărei situații care ar putea da naștere unui conflict de interese sau care ar putea fi percepută în mod obiectiv astfel în cadrul examinării unei cauze. Ele reprezintă, așadar, atât un mecanism de transparență, cât și unul de prevenire.

Atribuirea cauzelor și recuzările

Ca primă garanție a independenței jurisdicționale, la atribuirea cauzelor, președintele instanței respective ține seama în mod corespunzător de informațiile cuprinse în declarațiile de interese pentru a evita orice conflict de interese.

Această apreciere se efectuează în contextul specific al fiecărei cauze, prin compararea intereselor aflate în joc în cadrul litigiului cu cele declarate de membri. Această operațiune se înscrie în cadrul mai larg al analizei efectuate de președinte, nu numai pentru a garanta calitatea și imparțialitatea justiției, ci și pentru a asigura o distribuire optimă a volumului de muncă între membri. Această analiză pe mai multe niveluri implică o examinare preliminară a litigiului întemeiată pe actele de procedură (care sunt confidențiale), pe o bună cunoaștere a conținutului declarației fiecărui membru și pe o imagine de ansamblu asupra dosarelor Curții. Prin urmare, ea este, prin natura sa, strâns legată de activitatea jurisdicțională a Curții, spre deosebire de funcționarea sa administrativă.

Deși atribuirea cauzelor constituie o etapă importantă în aplicarea practică a garanțiilor Curții în materie de conflicte de interese, recuzarea unui membru aflat în conflict de interese poate interveni – în orice moment al procedurii – la inițiativa președintelui, a membrului însuși sau a unei părți din cauză.

Astfel, membrii au obligația de a‑l informa pe președinte ori de câte ori consideră că o împrejurare specială i‑ar putea împiedica să participe la examinarea unei cauze. De asemenea, în cazul în care președintele consideră că un membru nu ar trebui să participe la o cauză dintr‑un anumit motiv, acesta îl va informa pe membrul respectiv cu privire la acest aspect. Aceste mecanisme permit soluționarea potențialelor probleme în orice etapă a procedurii.

În asemenea situații, membrul în cauză nu participă la examinarea cauzei.

Obligații după încetarea mandatului

Garanțiile care protejează independența și imparțialitatea continuă să se aplice chiar și după ce un membru și‑a încheiat mandatul.

Foștii membri rămân supuși obligațiilor care decurg din funcția lor jurisdicțională, inclusiv îndatoririlor de integritate și de discreție.

Codul de conduită stabilește de asemenea restricții specifice menite să prevină suprapunerile între funcțiile jurisdicționale anterioare și activitățile profesionale ulterioare. În următorii trei ani de la încetarea mandatului, foștii membri nu pot exercita funcții de reprezentare în fața CJUE. Restricții suplimentare se aplică deopotrivă cauzelor care erau pendinte în timpul mandatului lor sau care au o legătură directă cu cauze la care au participat în calitate de judecător sau de avocat general.

Aceste dispoziții contribuie la prezervarea încrederii în independența Curții și în integritatea procesului său jurisdicțional.

Un sistem de garanții cuprinzător

Curtea însăși își revizuiește periodic normele și practicile interne în lumina evoluției așteptărilor în materie de transparență și de încredere din partea publicului.

Prevenirea conflictelor de interese la Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu se bazează pe un singur mecanism. Ea este asigurată printr‑un cadru cuprinzător care combină criteriile de eligibilitate, obligațiile deontologice, restricțiile privind activitățile externe, declarațiile de interese, garanțiile de atribuire a dosarelor, obligațiile de recuzare, după caz, și restricțiile după încetarea mandatului.

Luate împreună, aceste garanții urmăresc să protejeze independența și imparțialitatea membrilor Curții și să mențină încrederea publicului în administrarea justiției în cadrul Uniunii Europene.