Multilingvismul, în nucleul procedurilor
Regimul lingvistic al Curții de Justiție a Uniunii Europene este conceput pentru a permite tuturor cetățenilor Uniunii accesul la justiție în propria lor limbă. Prin urmare, acest acces este multilingv. În cadrul misiunii sale, Curtea este obligată să utilizeze toate limbile oficiale ale Uniunii. Ea practică un multilingvism raționalizat în cadrul desfășurării procedurii, apoi asigură difuzarea jurisprudenței în toate limbile oficiale ale Uniunii.
Sistemul multilingv al Curții se bazează pe stabilirea unei limbi de procedură pentru fiecare cauză. În orice tip de procedură (procedură preliminară, acțiune directă, recurs), limba în care este redactat actul de sesizare a instanței (actul prin care începe procedura: cererea de decizie preliminară, cererea introductivă, recursul) este cea care determină limba de procedură a cauzei. Singura excepție: procedura de aviz, întrucât toate limbile oficiale sunt limbi de procedură.
Prin urmare, oricare dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene poate fi limbă de procedură. În procedura preliminară, de exemplu, actul de sesizare a instanței (sau rezumatul său) se traduce în toate limbile oficiale. În continuare, multilingvismul este prezent pe tot parcursul procedurii (faza scrisă și, ulterior, faza orală), nu în mod integral (cu excepția procedurilor de aviz), ci în funcție de limba de procedură, de calitatea și de cunoștințele lingvistice ale participanților la procedură, precum și ale membrilor completului de judecată (subdiviziune a unei instanțe care compune Curtea de Justiție a Uniunii Europene, atunci când se pronunță asupra unei cauze cu care este sesizată).
În faza scrisă, memoriile schimbate sunt în principiu redactate de autorii lor în limba de procedură. Statele membre intervin în limba lor oficială sau în una dintre limbile lor oficiale, iar înscrisurile lor sunt traduse de serviciile Curții în limba de procedură. În toate cazurile, actele de procedură sunt traduse în limba deliberărilor, în prezent franceza, pentru a permite completului de judecată să ia cunoștință de acestea.
În faza orală, cu alte cuvinte în cursul ședințelor, este valabil același principiu: limba în care se desfășoară ședința este limba de procedură. Ședința reunește însă actori (părți, judecători, avocat general, reprezentanți ai statelor membre etc.) având limba maternă diferită. Prin urmare, este necesară interpretarea. Ea este asigurată întotdeauna din și către limba de procedură, către limba de deliberare și către limba statelor membre care și-au anunțat participarea la ședință. De asemenea, ea poate fi asigurată din și către limba unuia sau mai multor membri ai completului de judecată. Stabilirea limbilor din și către care este asigurată interpretarea în cadrul ședinței răspunde, așadar, unor considerente foarte practice. Numai procedura de aviz implică interpretarea din și către toate limbile.
Un număr mare de cauze cu care este sesizată Curtea determină intervenția unui avocat general, care prezintă concluzii în sprijinul completului de judecată. În practică, după ce acestea sunt redactate, sunt citite în ședință publică în una dintre cele șase limbi cel mai larg acoperite de servicii. Concluziile sunt traduse în toate limbile oficiale și sunt publicate împreună cu decizia în Repertoriul jurisprudenței Curții.
Faza de deliberare se desfășoară în principiu într-o singură limbă, în prezent franceza, după care decizia care pune capăt procedurii este semnată de completul de judecată în limba de procedură. Aceasta este tradusă în toate limbile oficiale, în cadrul difuzării multilingve a jurisprudenței.
A se vedea și
