De ce multilingvism?
Construcția europeană, care a început după cel de Al Doilea Război Mondial, s-a născut mai întâi ca un proiect economic. Apoi a devenit și un proiect de unire între popoare, caracterizat prin împărtășirea unor valori comune și prin diversitatea expresiilor culturale, în primul rând lingvistice. Uniunea Europeană se află în centrul vieții de zi cu zi a aproximativ 450 de milioane de cetățeni europeni. Pentru a comunica cu toți cetățenii și pentru a garanta printre altele egalitatea de tratament, precum și transparența și accesibilitatea jurisprudenței, indiferent de ordinea juridică națională de care aparțin aceștia, Uniunea trebuie să vorbească limba lor.
În practică, aceasta înseamnă a auzi și a te exprima în cele 24 de limbi care au fost desemnate ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, deoarece reprezintă limba oficială sau una dintre limbile oficiale ale unuia sau mai multor state membre. Odată cu aderarea unor noi state membre, numărul limbilor oficiale a crescut de la 4 (germană, franceză, italiană, neerlandeză) la 24 în prezent. Vorbind toate aceste limbi, Uniunea poate comunica cu cetățenii din toate statele membre. Multilingvismul se impune, prin urmare, ca o cerință democratică ce garantează egalitatea limbilor și accesibilitatea instituțiilor europene pentru toți cetățenii Uniunii: datorită traducătorilor și interpreților profesioniști din cadrul instituțiilor Uniunii Europene, cetățenii europeni se pot adresa în propria lor limbă instituțiilor Uniunii, iar instituțiile le răspund în aceeași limbă.
Această cerință a făcut obiectul primului regulament adoptat de CEE, Regulamentul nr. 1/58 „de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene”.
Uniunea este o uniune bazată pe statul de drept, dreptul trebuind să fie egal pentru toți și, prin urmare, să producă efecte juridice care pot fi înțelese de oricine, în pofida numărului mare al limbilor și a diversității ordinilor juridice. Aceasta înseamnă că, indiferent de limba în care sunt redactate, legislația și jurisprudența Uniunii care au un impact asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor trebuie să poată fi înțelese în același mod în toate limbile oficiale și în toate ordinile juridice naționale.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene are sarcina, în temeiul tratatelor, de a asigura respectarea unui drept comun, însă interpretarea și aplicarea acestuia sunt, prin definiție, multilingve. Multilingvismul procedurilor reprezintă, prin urmare, o cerință care nu poate fi eludată și care garantează procese echitabile și asigură accesul cetățenilor europeni la justiție și la jurisprudență ca sursă de drept. Astfel, funcționarea Curții este organizată în așa fel încât să îi permită să își îndeplinească misiunea indiferent de limba în care este sesizată. Așadar, toți cetățenii europeni pot avea acces în limba lor la justiția și jurisprudența europeană.
A se vedea și
